Tag: alocare

  • Wizz Air lansează două noi destinaţii din România. Vezi unde poţi zbura cu 129 de lei

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat alocarea unei aeronave Airbus 321 cu 230 de locuri flotei Wizz Air din Bucureşti. Astfel, numărul total al aparatelor de zbor de pe aeroportul Otopeni va ajunge la 10.

    Aeronava va asigura operaţiunile pe două rute noi spre Goteburg, în Suedia şi Nisa, în Franţa, ce vor începe din luna aprilie 2018 de pe aeroportul Otopeni.

    Potrivit informaţiilor prezentate de reprezentanţii companiei, biletele pentru noile zboruri pot fi rezervate începând de astăzi cu tarife care pornesc de la  129 de lei (pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse).Totodată, noua aeronavă va permite creşterea frecvenţelor pe câteva dintre rutele pe care Wizz deja operează din România (Londra Luton, 21 de la 19, Barcelona – 10 de la 7, Tel Aviv – 9 de la 7, Bari –  7 de la 5, Paris Beauvois – 5 de la 3), Eindhoven (4 de la 2), Billund (3 de şa 2), Geneva (3 de la 2).

    Compania a anunţat atingerea pragului de 30 de milioane de pasageri transportaţi pe rutele din România; dintre cei 30 de milioane de pasageri, 15 milioane au călătorit pe rutele din Capitala României. De la începutul anului, peste 1,58 de milioane de pasageri au călătorit cu Wizz pe rutele sale din Bucureşti, reprezentând o creştere de 40% faţă de anul trecut.

    În total, peste 4,2 milioane de locuri sunt disponibile pe cursele Wizz pe rutele sale din Bucureşti pentru vara anului 2018, o creştere cu aproape 23% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Flota Wizz Air din România cuprinde 23 de aeronave, iar în Europa, compania operează o flotă de 83 de aeronave Airbus A320 şi A321, acoperă astfel 500 de rute de la 28 de baze. În cadrul companiei lucrează 3.300 de angajaţi.  Wizz Air este listată la London Stock Exchange cu abrevierea WIZZ şi este inclusă în calculul indicilor FTSE 250 şi FTSE All-Shares. 

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.

     

     

  • Hoverboard-urile, trotinetele, bicicletele şi skateboard-urile electrice, din ce în ce mai căutate de români. Cât cheltuiesc pe vehiculele electrice

    Conform datelor Quickmobile, cel mai bine vândut vehicul electric este hoverboard-ul Nilox Doc 2, cu difuzor bluetooth incorporat. Astfel, utilizatorul poate asculta muzică în timp ce se plimbă cu hoverboard-ul. Produsul este disponibil în mai multe variante de culori, iar preţul de pornire este de 1.200 de lei. Următoarea poziţie în clasament este ocupată de trotineta electrică pliabilă Newbits, disponibilă la un preţ de pornire de 1.000 de lei.

    De asemenea, bicicletele electrice Newbits ocupă poziţia a treia în top, urmate de skateboard-urile şi drift trike-urile Newbits.
    „Încă de la lansarea lor în oferta Quickmobile, vehiculele electrice au devenit extrem de populare în rândul clienţilor, iar trendul se menţine pe o traiectorie ascendentă. Fie că îşi comandă un astfel de gadget pentru uz propriu, fie că le comandă pentru cei mici, românii devin tot mai activi şi profită de temperaturile favorabile din această perioadă, alegând să se deplaseze smart”, declară Tudor Ţiboc, General Manager al Quickmobile.

    Conform datelor companiei, aproximativ 75% din comenzile pentru vehicule electrice înregistrate de retailer sunt generate de bărbaţi. În timp ce aceştia preferă hoverboard-urile Nilox, reprezentantele sexului frumos şi-au arătat interesul faţă de trotinetele electrice Newbits.

    În ceea ce priveşte bugetul mediu alocat de către români pentru achiziţionarea unui vehicul electric, acesta este de circa 1.400 de lei, însă sunt şi clienţi care au optat pentru produse mai scumpe, cu funcţii complexe. Astfel, pentru un transportator electric Moto Big Wheel, produs de Newbits, aceştia au plătit 8.000 de lei.

    Din totalul clienţilor care comandă vehicule electrice de pe Quickmobile, cei mai mulţi provin din Capitală, respectiv Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi şi Baia-Mare.

  • Primarii din 4 mari oraşe din vestul ţării vor reabilitarea transportului public din bani europeni

    Directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, Sorin Maxim, a declarat, joi, că cele 150 de milioane de euro au fost împărţite între Timişoara, Arad, Reşiţa şi Deva, care sunt municipii reşedinţă de judeţ. Timişoara are la dispoziţie cei mai mulţi bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tillerson cere imperativ statelor membre NATO să suplimenteze bugetele alocate apărării

    Oficialul american a declarat că este importantă asigurarea faptului că organizaţia de securitate “are la dispoziţie toate resursele, financiare şi nu numai, care sunt necesare pentru ca NATO să-şi îndeplinească misiunea”.

    “Vrem să discutăm cum putem spori implicarea deja semnificativă a NATO în lupta pentru înfrângerea ISIS şi alte acţiuni antiteroriste pe care NATO le poate efectua, şi în cele din urmă să aducă stabilitate în Orientul Mijlociu”, a afirmat Tillerson, folosind acronimul ISIS pentru a desemna reţeaua teroristă Stat Islamic.

    Întrevederea miniştrilor de Externe din statele membre NATO a fost devansat cu o săptămână pentru a permite secretarului de Stat al SUA să participe la reuniune.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Recomandările specialiştilor Kaspersky pentru strategiile de securitate ale companiillor

    1. Fiţi atenţi la atacurile cu ţintă precisă

    Este foarte posibil ca atacurile cu ţintă prestabilită asupra organizaţiilor financiare să fie realizate prin intermediul unor terţi sau contractori. Adesea, aceste companii au o protecţie mai slabă sau nicio protecţie şi pot fi folosite ca o poartă de acces pentru malware sau tentative de phishing.

    2. Nu subestimaţi ameninţările mai puţin sofisticate

    Infractorii pot lovi în masă, în mod profitabil, folosind instrumente simple. Este posibil ca tehnicile de social engineering să contribuie la 75% din incidentele de fraudă, în timp ce doar 17% să fie cauzate de malware.

    3. Nu alegeţi conformarea în detrimentul protecţiei

    Bugetele sunt de obicei alocate astfel încât să se asigure conformarea la reglementări, dar pentru consolidarea securităţii şi introducerea unor noi tehnologii de protecţie este nevoie de o abordare mai echilibrată în alocarea resurselor.

    4. Faceţi teste de intruziune la interval regulate

    Vulnerabilităţile nevăzute sunt, totuşi, reale. Prin implementarea unor instrumente de detecţie complexe şi a testelor de intruziune, vulnerabilităţile şi incidentele vor ieşi la iveală. Fiţi atenţi la toate slăbiciunile şi ameninţările, înainte de a fi prea târziu.

    5. Ţineţi cont de ameninţările interne

    Angajaţii pot fi folosiţi de infractorii cibernetici sau pot decide să treacă ei înşişi de cealaltă parte. Strategiile eficiente de securitate trebuie să meargă mai departe de protejarea incintei şi să includă tehnici care pot detecta activitatea suspectă din interiorul organizaţiilor.

    Costurile asociate atacurilor cibernetice asupra sectorului financiar sunt în creştere, având în vedere că organizaţiile întâmpină ameninţări tot mai complexe. O nouă cercetare  realizată de Kaspersky Lab şi B2B International, arată amploarea şi impactul atacurilor, firmele financiare înregistrând pierderi de aproape un milion de dolari (926.000 de dolari), în medie, pentru fiecare incident cibernetic pe care îl au.

  • Gabriela Firea vrea să dea 12 milioane de euro pentru biserici. Cât alocă pentru statui, de la daci la Prinţul de Monaco

    Bugetul propus spre alocare în 2017 bisericilor din Bucureşti, de către Primăria Capitalei, se ridică la 55 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro), din care 15 milioane de lei (peste 3 milioane de euro) ar urma să meargă doar la construcţia Catedralei Mântuirii Neamului. Bisericile care ar urma să primească cei mai mulţi bani sunt Sfântul Nicolae Udricani (reabilitare şi extindere), Mănăstirea Antim (pentru consolidare şi restaurare) şi Sfântul Andrei din Chitila (pentru restaurare şi aşezământ cultural, social şi misionar). Un alt domeniu care se bucură de un buget generos pe 2017, în propunerea municipalităţii conduse de Gabriela Firea sunt monumentele. Astfel, Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic ar urma să aibă un buget de peste 31 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro), investiţi aproape toţi în statui şi monumente.

    Proiectul de buget pe 2017 al Primăriei Capitalei prevede alocarea a 55 de milioane de lei (aproximativ 12 milioane de euro) pentru lăcaşurile de cult din Bucureşti, din această sumă cea mai mare alocare, de 15 milioane de lei (peste 3 milioane de euro) mergând către construcţia Catedralei Mântuirii Neamului.

    Gabriela Firea a propus o sumă similară şi în 2016 pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Spre comparaţie, predecesorul ei, Sorin Oprescu, a alocat în 2014 5 milioane de lei Catedralei.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • CORIGENŢI la educaţie. România a alocat CELE MAI MICI cote din PIB pentru educaţie şi sănătate în 2015

    Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.

    Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.

    Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CORIGENŢI la educaţie. România a alocat CELE MAI MICI cote din PIB pentru educaţie şi sănătate în 2015

    Potrivit raportului Eurostat, Danemarca (7%), Suedia (6,5%) şi Belgia (6,4%) au înregistrat cele mai mari cote ale cheltuielilor guvernamentale pentru educaţie, în 2015. La polul opus se situează România, care a alocat doar 3,1% din PIB pentru domeniul educaţiei în 2015.

    Cote de cel puţin 8% din PIB pentru sănătate au fost alocate de Danemarca (8,6%), Franţa (8,2%), Olanda şi Austria (8%) – cele mai mari din Uniunea Europeană. În schimb, România a alocat, în 2015, 4,2% din PIB pentru sănătate, a doua cea mai mică cotă dintre statele UE, după Cipru.

    Cheltuielile guvernamentale pentru protecţie socială au reprezentat o cincime din PIB, reprezentând aproape 40% din cheltuielile totale publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro