BusinessMagazin

Tag: ajutor

  • Persoanele singure şi familiile care nu pot plăti facturile de încălzire pot cere ajutor

    Acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei este reglementat de actul normativ Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, conform ZF.

    Ajutorul de stat este acordat sub forma unei sume cu care persoanele cu venituri reduse pot acoperi o parte din costurile pentru încălzire.

    „Pentru sprijinirea populaţiei în perioada sezonului rece, autorităţile administraţiei publice locale pot stabili, prin hotarâre a consiliului local, măsuri de protecţie socială din bugetele locale, după cum urmează: a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei; b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor acordate de la bugetul de stat; c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b)”, scrie în actul normativ.

    Sumele acordate cu scopul de a ajuta persoanele aflate în imposibilitate de plată a facturilor pot fi solicitate doar de peroanelor singure care au un venit lunar mediu de până la 2,164 ISR (indicator social de referinţă – n. red.) şi persoanele care au un venit mediu lunar pe membru de familie de până la 1,572 ISR. Indicatorul social de referinţă reprezintă unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile sociale suportate din bugetul de stat şi include şi indemnizaţia de şomaj, venitul minim garantat sau alocaţia copiilor.

    Actul normativ stabileşte că fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei sunt asigurate de stat, mai exact prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

    „Fondurile necesare pentru plata ajutorului pentru încălzirea locuinţei, prevăzut la art. 8 (…) şi art. 9 (…), se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale”, se mai arată în textul de lege.

    În plus, asociaţiile de proprietari au obligaţia să repartizeze cheltuielile privind plata facturilor termice pe consumatori individuali, ţinând cont de ajutorul de stat de care beneficiază anumiţi locatari.

    „Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii, asociaţiile de proprietari/locatari au obligaţia de a defalca cheltuielile privind energia termică pe consumatori individuali, tinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.”

    De asemenea, „sezon rece” este considerat a fi perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2021 şi 31 martie 2022, mai exact cinci luni.

  • Un manager de bancă concediat pentru că şi-a ajutat clientul este vânat acum de recrutori. Ce apreciază aceştia la angajatul concediat

    Un manager de bancă demis după ce a ajutat un client cu probleme de vedere să îşi deschidă mailul este vânat acum de recrutori pentru serviciile excelente oferite clienţilor, scrie BBC. 

    Nadia Begum şi-a pierdut locul de muncă la o subsidiară a Lloyds din Oxford după ce l-a ajutat pe Clifford Weedon, în vârstă de 86 de ani, la realizarea unor operaţiuni cu care nu se descurca din cauza vederii slăbite. 

     

    Weedon a declarat că este încântat de faptul că ea a-nceput să lucreze din nou. Anterior, el a spus că faptul că i s-a reproşat acesteia că ar fi profitat de situaţia sa a fost ridicol şi a fost revoltat de decizia băncii de a o concedia. „Este un înger, nu am mai întâlnit o persoană ca ea.”

     

    Begum a spus: „Credeam că s-a terminat cariera mea – nu ştiam cum aş putea să obţin un alt loc de muncă. Eram pe punctul de a mă căsători, nu am mai mâncat pentru o perioadă de timp, eram stresată.”

     

    A adăugat că „Luminiţa de la capătul tunelului” a venit în forma mai multor oferte de job, inclusiv de la un director al furnizorului de energie Octopus Energy, pe care l-a acceptat. Begum a mai spus că a fost pusă pe un piedestal la noul loc de muncă pentru acelaşi motiv pentru care a pierdut jobul de la bancă: serviciile excelente oferite clienţilor.  

     

    CEO-ul Greg Jackson a spus că atunci când a auzit povestea ei a ştiu că trebuie să o angajeze imediat.

    Un purtător de cuvânt al grupului bancar Lloyds a menţionat că abia anul următor va fi judecat cazul angajatei concediate şi că ar fi nepotrivit să comenteze. „În această situaţie, standardele noastre nu au fost întrunite.”

    Begum, pe de altă parte, spune că nu va merge mai departe cu judecarea cazului în instanţă. „Vreau să mă orientez pe viitor”, a spus ea. 

     

  • EY: 68% dintre consumatori aşteaptă de la companii să-şi rezolve problemele de sustenabilitate; 56% dintre ei adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani

    Nivelul de îngrijorare al consumatorilor în privinţa efectelor pandemiei este pe un uşor trend descendent la nivel global, cu o medie de 39% a celor care cred că vieţilor lor vor fi afectate de criza sanitară timp de cel puţin încă 12 luni, procent în scădere faţă de 40% în februarie 2021, arată un studiu EY.

    Tema sustenabilităţii devine prioritară şi se impune ca principală tendinţă, în contextul în care tot mai mulţi consumatori reevaluează diverse aspecte ale traiului cotidian, printre care accesibilitatea preţurilor. Majoritatea consumatorilor (64%) îşi propune să acorde mai multă atenţie impactului pe care îl are asupra mediului ceea ce consumă, iar 60% intenţionează să se concentreze mai mult asupra raportului calitate-preţ. Această situaţie creează o tensiune în legătură cu cine trebuie să suporte costul sustenabilităţii.  

    „Pe fondul unui trend în creştere al încrederii în gestionarea crizei medicale COVID-19, consumatorii pun un accent mărit pe administrarea finanţelor familiei, dar şi pe sustenabilitate şi revenirea la modul de viaţă de  dinainte de pandemie. Ca urmare a unei dorinţe crescute de a trăi sustenabil, consumatorii preferă companiile care investesc în sustenabilitate. Aceste investiţii sunt, însă, recuperate printr-un preţ mărit al produselor, iar consumatorii devin reticenţi în a plăti mai mult pentru aceeaşi valoare percepută. Totodată, sustenabilitatea este înţeleasă diferit, în funcţie de zona geografică, iar companiile ar trebui să îşi concentreze eforturile în transparentizarea invesţiilor în sustenabilitate, dar şi într-o comunicare clară asupra valorilor şi acţiunilor întreprinse în acest sens.”, spune Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanţă, EY România.

    Per total, 64% dintre consumatori petrec în continuare mai mult timp acasă decât înainte de pandemie. Locuinţele au devenit nişte hub-uri unde oamenii muncesc, comandă diverse bunuri, se menţin în formă şi se distrează, ceea ce reprezintă un moment extrem de favorabil pentru a face tranziţia către opţiuni sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului şi societăţii.

    În prezent, 31% dintre respondenţi spun că cheltuiesc mai mult pe produse care sunt sustenabile şi benefice pentru mediu, iar 64% sunt pregătiţi să îşi schimbe comportamentul, dacă acest lucru este în beneficiul societăţii.

    Cu toate acestea, 78% dintre consumatori îşi fac griji în privinţa impactului pandemiei asupra propriilor finanţe.

    Mai mult de jumătate (53%) dintre ei spun că preţul a devenit un criteriu mai important pentru o achiziţie decât era înainte de pandemie, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa duratei în timp a atitudinii pozitive faţă de comportamentele sustenabile.

    Prin urmare, în loc să se angajeze financiar pentru atingerea unor obiective de sustenabilitate importante pentru societate, mulţi consumatori aleg să se implice în acţiuni care au un impact redus şi nu presupun costuri, care să îi ajute să economisească bani.

     Astfel că, peste jumătate dintre respondenţi (56%) au declarat că adoptă comportamente sustenabile doar dacă acest lucru îi ajută să economisească bani, în special în zona activităţilor casnice de bază, cum ar fi: diminuarea consumului de energie (85%), reciclarea sau reutilizarea ambalajelor (83%) şi refolosirea pungilor de cumpărături (83%).

    Lipsa acestui angajament financiar al consumatorilor în direcţia sustenabilităţii arată că majoritatea (68%) aşteaptă de la companii să acţioneze ca lideri pentru schimbări pozitive sociale şi de mediu. Consumatorii consideră că organizaţiile sunt mult mai în măsură să determine transformarea pieţelor în direcţia sustenabilităţii prin procese şi inovaţii. 28% sunt de părere că marile corporaţii multinaţionale trebuie să diminueze cantitatea de deşeuri generate prin procesele de producţie, iar 25% spun că acestea trebuie să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră.

    Conform studiului EY Future Consumer Index, în rândul consumatorilor există un nivel scăzut de informare cu privire la ce înseamnă sustenabilitatea. 61% dintre respondenţi recunosc că au nevoie de mai multe informaţii pentru a face alegeri mai bune la cumpărături. Această situaţie indică necesitatea unei transparenţe mai mari din partea comercianţilor şi a companiilor producătoare de bunuri de larg consum pentru a-i ajuta şi ghida pe consumatori în a face  alegeri sustenabile. Drept urmare, produsele şi serviciile sustenabile se confruntă cu probleme de percepţie, mulţi consumatori sunt descurajaţi de preocupările legate de calitatea slabă (67%) şi de preţurile ridicate (66%), precum şi de lipsa de încredere generată în urma unor antecedente de tip „greenwashing” şi a unor presupuse practici de marketing înşelător (60%).

  • Cum se explică faptul că unele firme din HoReCa au cerut ajutor de peste 80 mil. lei, dar vor primi doar 3 mil. lei?

    ♦ O confuzie legată de schema de ajutor de stat pentru industria HoReCa, prin care companiile din acest sector ar urma să primească ajutoare de stat de maximum 3,9 mil. lei, stârneşte reacţii în mediul de business: cum este posibil ca o firmă care a cerut de la minister un ajutor de maximum 3,9 mil. lei să apară pe site-ul ministerului cu o sumă solicitată de 83 mil. lei?

    Peste 10.000 de jucători din industria HoReCa au aplicat pentru a obţine ajutorul de stat destinat acestei industrii, însă datele publicate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu privire la sumele solicitate de aceştia, nu coincid cu realitatea, susţin reprezentanţii companiilor care au răspuns la solicitarea ZF. Plafonul maxim pe care îl pot primi companiile care au aplicat pentru această măsură este de 800.000 de euro (3,9 mil. lei).

    Astfel, câteva dintre companiile care au aplicat pentru acest ajutor de stat au spus că cifrele prezente în baza de date publicată de către minister ar putea face referire la pierderea suferită în 2019 vs. 2020, nicidecum la suma pe care aceste companii au solicitat-o.

    Una dintre companiile care a răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect este Christian 76 Tour SRL, companie ce desfăşoară activităţi ale tur operatorilor şi a cărei conducere a fost surprinsă de aceste date.

    „Sunt şocată de această sumă lansată în mass-media. Acest ajutor nerambursabil care este acordat pentru HoReCa nu se poate lua per grup mai mult de 800.000 de euro. Cred că sumele acelea sunt cele cu care noi am avut scădere, nu au nicio legătură cu ceea ce am solicitat. Probabil interpretarea sau transmiterea datelor a fost eronată. Aceste informaţii nu au nicio legătură cu realitatea”, a declarat pentru ZF Nina Seretean, director economic al companiei Christian 76 Tour SRL.

    În cifrele transmise s-a strecurat o mică eroare, a spus aceasta, în sensul că suma de 83,3 mil. lei reprezintă scăderea cifrei de afaceri din 2020 vs. 2019 a Christian 76 Tour SRL.

    Totodată, clarifică ea, conform Ordonanţei, solicitanţii doar depun cifrele contabile din care rezultă diferenţa de cifra de afaceri, urmând ca Ministerul să decidă cât distribuie pentru fiecare. Aşadar, Christian Tour nu a solicitat această sumă totală, ci doar a depus documentele doveditoare referitoare la scăderea cifrei în 2020 faţă de 2019, după cum a precizat aceasta.

    În aceeaşi situaţie se află şi compania Us Food Network, care administrează lanţul de restaurante de tip fast food KFC. Aceasta figurează în datele publicate de minister cu o sumă solicitată în valoare de 29,9 mil. lei, însă oficialii companiei spun că nu este cea reală.

    „Suma de 29,9 mil. lei este un rezultat al variaţiei de 20% a cifrei de afaceri 2019 vs. 2020”, a transmis conducerea companiei Us Food Network.

    Reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu au răspuns solicitării ZF cu privire la acest subiect până în momentul publicării articolului.

    Procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa – 20% din pierderea de cifra de afaceri între 2019 şi 2020 s-a încheiat luni, 26 iulie, la ora 20.00. Pentru această măsură au aplicat 10.185 de firme din domeniu, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    Industria HoReCa a fost puternic afectată de restricţiile care au venit pe fondul pandemiei de Covid-19. În acest sens, un studiu realizat de Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA) relevă faptul că scăderea vânzărilor la nivel sectorial este de minus 39%, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei în 2020, în condiţiile în care 8 din 10 companii au raportat scăderi ale vânzărilor.

    În ceea ce priveşte situaţia pe judeţe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii ţări, însă de intensităţi diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (minus 50%), Bucureşti şi Timiş (minus 44%), iar cele mai mici, în Constanţa (minus 23%) şi Tulcea (minus 9%).

    Totodată, profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%. Dacă în 2019 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii din cele 11 sectoare de activitate din HoReCa au înregistrat pierderi, arată studiul HORA.

     

     

     

     

     

     

     

     


     

  • Revoluţia sistemului universitar: Ce sunt microcreditele şi cum pot ajuta ele absolvenţii să se integreze pe o piaţă a muncii în continuă schimbare. VIDEO

    Universitatea din Bucureşti vrea să implementeze un nou proiect educaţional care să se plieze pe nevoile actuale ale pieţei muncii locale. Acest proiect presupune introducerea unor cursuri pentru studenţi care să le ofere şi o altă specializare decât cea principală a facultăţii pentru care au optat.

    „Cred că mai există un potenţial pe care noi vrem să îl exploatăm la nivelul Universităţii din Bucureşti împreună cu colegii din ANIS şi anume de a oferi şi altor studenţi din Universitate care nu sunt la informatică sau la tehnologia informaţiei posibilitatea de a urma în timpul facultăţii anumite module care să le ofere la terminarea facultăţii o alternativă la specializarea de bază, aşa cum sunt cum există de exemplu în universităţile americane americane”, a declarat Radu Gramatovici, în cadrul ZF Live.

    Aceste cursuri vor putea fi urmate şi după finalizarea facultăţii şi ar putea fi introduse şi în alte universităţi, ca mecanism de răspuns la dinamica pieţei muncii din România. Pe scurt, un absolvent de litere sau istorie ar putea să se specializeze şi în IT, chiar dacă domeniul nu face parte din aria educaţională a acestuia, din cauza facultăţii pe care a decis să o urmeze.

    „Putem să le spunem microcredite, care sunt cursuri bine ancorate în nevoile pieţei muncii, care pot să fie oferite sub formă de module nu numai în timpul facultăţii cum ne gândim noi ci şi în ceea ce înseamnă învăţarea pe tot parcursul vieţii adică. Dinamica pieţei muncii din acest moment şi nu este atât de mare încât nevoia oamenilor de a se respecializa permanent pe ceea ce se cere pe piaţa muncii va fi din ce în ce mai mare şi din punctul nostru de vedere universităţile trebuie să se adapteze la această cerinţă”, a mai spus Gramatovici la ZF Live.

  • Simona Constantinescu, General Manager, Ana Hotels: Am văzut o dinamică extrem de mare în acest început de an

    Simona Constantinescu, general manager al Ana Hotels, afirmă că a observat o dinamică extrem de mare în acest început de an pe piaţa de turism.

    ”Noi am văzut o dinamică extrem de mare pe acest început de an. La începutul anului am avut valul trei şi singurul segment care a funcţionat a fost cel de turism de iarnă, adică partea de ski. În luna mai a fost o aşteptare şi nu s-a organizat mare lucru, iar începând cu luna iunie avem o relaxare a măsurilor, dar nu se ridică businessul la nivelul pe care noi îl aşteptăm pentru această lună pentru că la campionatul de fotbal se participă destul de limitat. Probabil şi ritmul vaccinării a fost un factor. Probabil că va fi o creştere, partea de leisure va fi în continuare cerută, va fi o creştere pe cererea de la mare şi de la munte”, a declarat Simona Constantinescu în cadrul videoconferinţei ZF Cei mai mari jucători din economie.

    Ce a mai declarat Simona Constantinescu:

     

    ·         Având în vedere că suntem cel mai afectat domeniu din industrie, aş spune că a fost rezilienţă, dar a fost şi un impact major. Noi ne-am adaptat la situaţie în condiţiile date, adică restricţii puse efectiv pe domeniul nostru şi a trebuit să răspundem foarte repede şi foarte atent. Diversificarea portofoliului nostru de hoteluri ne-a ajutat.

     

    ·         Segmentul de B2B ar fi unul cu potenţial. Oamenii vor avea nevoie să interacţioneze, să călătorească, dar şi să aibă şi interacţiune pe zona de B2B. Pe timpul construcţiilor, probabil că vor fi ingineri, constructori şi parteneri care vor veni să stea cazaţi.

     

    ·         În acest moment, noi nu avem în plan investiţii în hoteluri noi pentru că avem investiţii în hotelurile pe care le deţinem, respectiv Athenee Palace Hilton. Am încheiat faza 1 a renovării şi începem faza a doua în toamnă, după Festivalul George Enescu.

     

     

    ·         Estimăm că zona de B2B va începe mai bine din toamnă, iar în zona de leisure ne aşteptam la acel revenge tourism, care vine, este acolo.

     

    ·         Acum ne lovim de alte probleme, cele legate de personal. Cum noi am repornit turismul, au repornit şi hotelurile şi restaurantele închise complet în acest an, plus vasele de croazieră, care au reînceput angajarea. Astfel, avem o migraţie de personal calificat care îşi caută de lucru şi pleacă. Personalul pe care noi deja începusem să îl aducem din Asia vine mai greu.

     

    ·         Cu siguranţă, salariul este un factor determinant pentru cei care pleacă din ţară. A crescut flexibilitatea oamenilor, au început să decidă mai uşor să plece din ţară, iar digitalizarea a fost un factor care a ajutat. Încep să plece pentru perioade de 1-2 ani pentru a câştiga mai bine şi apoi pot să revină. Vedem şi un val de reveniri în rândul tinerilor absolvenţi de facultăţi, care pe perioada pandemiei au suferit pentru că au stat în cămine, şi au început să revină. Nu vin neapărat în HoReCa, unde salariile sunt mai mici comparativ cu alte industrii.

     

    ·         Avem şi noi oameni care au decis să plece în industrii care au funcţionat în această perioadă – retail, farma. Este de înţeles.

     

    ·         Cele mai descoperite funcţii din acest moment sunt cele de munci necalificate – housekeeping şi partea de spălare vase, curăţenie, deci munca ce poate fi prestată de muncitorii asiatici.

     

     

     

  • Primarul Nicuşor Dan anunţă deblocarea ajutorului pentru sectorul cultural independent din Bucureşti

    Primarul Nicuşor Dan a anunţat că ajutorul a fost aprobat de Comisia Europeană.

    „Salut aprobarea de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat pentru sectorul cultural independent din Bucureşti. Reamintesc că am decis să oferim acestui sector, care a fost afectat în contextul epidemiei COVID-19, un ajutor total de 3 milioane de lei, din bugetul Primăriei Capitalei, ca măsură de susţinere a redresării”, a anunţat primarul Nicuşor Dan.

    Fiecare ajutor va avea valoarea maximă de 75.000 de lei, iar termenele şi procedurile de depunere a dosarelor vor fi anunţate cât de curând.

    „Aşa cum am menţionat în urmă cu două luni de zile, e vorba de granturi cu valoare maximă de 75.000 de lei pe beneficiar, din care se vor putea plăti chirii, utilităţi, salarii şi contribuţii salariale la stat. Acum, odată ce avem acordul Comisiei Europene, putem pune în aplicare foarte rapid această schemă de ajutor”, a explicat primarul capitalei.

    Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat în valoare de 610.000 euro pentru a sprijini companiile care activează în sectorul cultural independent din Bucureşti, afectate de pandemia de coronavirus. Acestea vor primi subvenţii şi vor acoperi costuri suportate de beneficiari în perioada august-decembrie 2020. Este vorba despre plata chiriei, a utilităţilor şi a salariilor şi contribuţiilor.

  • Compania Creasoft, ce produce sisteme de monitorizare şi control de la distanţă, a dezvoltat o soluţie care ajută angajaţii să planifice zilele în care lucrează de acasă sau de la birou

    În contextul ultimelor 15 luni, în care pandemia a dus la migrarea spre munca în sistem hibrid, compania românească Creasoft, ce produce sisteme software de monitorizare şi control de la distanţă, a dezvoltat o soluţie care ajută angajaţii şi angajatorii să planifice zilele în care lucrează de acasă sau de la birou, în următoarea perioadă, având ca scop organizarea mai eficientă.

    „Nu se va renunţa complet la munca de la sediul firmei, oamenii au nevoie să socializeze şi vor vrea să meargă la birou una, două, trei zile pe săptămână. Din această cauză e nevoie de un planificator, la care să aibă acces toţi angajaţii şi unde să îşi autoprogrameze zilele în care aleg să muncească de la birou sau să li se solicite asta de către angajator. Sunt departamente în care managerul poate avea nevoie zilnic de un număr minim de salariaţi la sediul firmei, caz în care solicită angajaţilor acest lucru. Acest planificator îi ajută să se organizeze mult mai eficient”, a spus Adrian Dinu, CEO al Creasoft.

    De asemenea, soluţia este un instrument prin care se poate limita numărul angajaţilor care pot veni la sediul companiei, asigurând astfel respectarea restricţiilor impuse în contextul pandemic.

    „În multe cazuri, spaţiile de birouri restrânse de companii în perioada de pandemie sau recompartimentate astfel încât să permită distanţare reală, inclusiv prin micşorarea numărului de birouri şi scaune, nu mai permit tuturor angajaţilor să vină la birou în acelaşi timp. Fără acest planificator s-ar ajunge la situaţia în care angajaţii care vin la birou să nu aibă unde să îşi desfăşoare activitatea, din lipsă de spaţiu.”

     

     

     

  • Erdogan le cere turcilor să vină în ajutorul economiei

    Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a făcut apel la turci să-şi vândă deţinerile de aur şi să investească banii astfel obţinuţi pentru a susţine pieţele financiare zdruncinate de decizia sa abruptă de a-l demite pe şeful băncii centrale, scrie Financial Times. Acesta şi-a reiterat încrederea în economia Turciei şi i-a îndemnat pe investitorii internaţionali să aibă încredere în „puterea, potenţialul şi viitorul Turciei“.

  • Irina Mînzală, Director HR EY România & Moldova: „Avem colegi angajaţi în pandemie care au dezvoltat abilităţi noi – îşi recunosc colegii după voce, mai degrabă decât după felul în care arată”

    Irina Mînzală, director de resurse umane pentru compania de consultanţă şi audit EY România, spune că în cadrul companiei pe care o reprezintă, trei practici i-au ajutat să menţină aprecierea angajaţilor în contextul pandemic. Ea a fost prezentă în cadrul evenimentului online „Top angajatori Undelucram.ro”, realizat în parteneriat cu Business MAGAZIN în luna martie şi în care am discutat despre modul în care angajatorii au gestionat pandemia, precum şi care sunt perspectivele de dezvoltare a pieţei muncii în continuare.

    Potrivit Irinei Mînzală, pentru EY România a contat în primul rând faptul că oportunităţile de a avansa în cadrul companiei au existat şi în 2020  – „Suntem mândri că anul trecut am reuşit să promovăm şi să oferim oportunităţi de carieră unui procent egal de colegi ca şi în anii anteriori, iar aceasta reprezintă şi o dovadă de sănătate a businessului”. Apoi, fiindcă am trecut cu toţii printr-un nivel de incertitudine şi de frici aşa cum nu am mai experimentat niciodată, reprezentanţii departamentului de HR al EY au vorbit mult mai mult cu oamenii, chiar dacă nu erau siguri referitor la modul în care vor evolua lucrurile.

    „Îmi aduc aminte că în luna aprilie am avut o sesiune cu 600 – 800 de colegi în care am vorbit despre frică şi în care un terapeut ne-a explicat de ce am cumpărat atât de multă hârtie igienică atunci când am intrat în perioada de lockdown. Am învăţat cum să trăim cu fricile respective, iar pe măsură ce am avansat în lockdown şi veneau veşti despre o potenţială criză economică, am încercat să vorbim cu ai noştri colegi despre cum am putea să ne pregătim pentru acest lucru, dar şi să facem anumite promisiuni faţă de siguranţa locurilor de muncă în cadrul companiei. Zona aceasta de siguranţă a locurilor de muncă a devenit foarte importantă pentru noi toţi de altfel.”

    Au derulat sondaje în companie şi spune că au ajuns să se întrebe la un moment dat inclusiv dacă oamenii au obosit să răspundă tuturor întrebărilor puse de ei, însă precizează că a contat mult feedback-ul primit.

    „Ne-am axat şi pe zona de învăţare, iar în acest sens există două iniţiative pe care le-aş menţiona – în primul rând, vorbesc despre o iniţiativă globală în care pentru prima dată un angajator a democratizat educaţia executivă, mai exact, am introdus,  începând cu vara anului trecut, un program de MBA gratuit pentru toţi angajaţii.”

    Un alt lucru pe care l-au făcut pe plan local a fost dezvoltarea unei platforme pentru îmbunătăţirea competenţelor digitale ale angajaţilor odată cu trecerea în mediul de muncă remote, în care să se familiarizeze cu roboţii din procesele de automatizare şi prin care să vadă  cum îi poate ajuta acest lucru în viaţa de zi cu zi.

    În ceea ce priveşte recrutările, având în vedere că se împlineşte un an de când au intrat în starea de urgenţă şi erau  în plină campanie de recrutare de juniori, îşi aminteşte că au fost nevoiţi să regândească întreg procesul de recrutare. „Până în septembrie 2020, aproximativ 100 de colegi ni s-au alăturat şi experienţa a fost totalmente virtuală, cred că am făcut o treabă destul de bună încercând să oferim aceeaşi experienţă de recrutare pe care o ofeream şi într-o lume normală.”

    Observă că dinamica pieţei muncii nu este foarte diferită de ceea ce se întâmpla înainte de pandemie, iar în continuare „Trăim într-o piaţă a candidaţilor, nu cred că lucrurile s-au schimbat foarte mult, cel puţin în domeniul în care activăm noi. În continuare un angajat primeşte lunar câteva telefoane sau propuneri de la departamente de HR cu diverse oferte. ”

    Acest lucru înseamnă că employer brandingul este un efort care nu se termină niciodată repede, este mai degrabă un maraton decât un sprint. Pentru noi este foarte important să redefinim toate punctele de intersecţie ale angajatului cu organizaţia şi să vedem cum le putem adapta astfel încât compania să aducă mai mult, mai bine, mai autentic, mai transparent tot ceea ce angajatul are nevoie.

    O altă prioritate este zona de sănătate psihică şi de wellbeing. „Lucrul de acasă a diluat puţin barierele dintre viaţa personală şi viaţa profesională şi este responsabilitatea noastră să ne ajutăm angajaţii să navigheze cât mai bine în această provocare.”

    Întrebată care sunt perspectivele legate de modul în care angajaţii vor lucra în viitor – Irina Mînzală este de părere că va fi exclusiv alegerea angajatului dacă va dori să vină la birou. „Anul trecut când am intrat în starea de urgenţă, eram în plin sezon de audit, iar asta se întâmplă şi acum. Colegii noştri din echipele de audit sunt în plin sezon de audit şi am reuşit să păstrăm la un anumit nivel telemunca pentru această activitate şi cu ajutorul clienţilor; ambele părţi, atât noi, cât şi clienţii, am avut ca prioritate sănătatea şi siguranţa angajaţilor noştri”, răspunde Irina Mînzală. Au încercat ca expunerile să fie cât se poate de limitate şi în continuare un procent mult mai mic decât se întâmpla anterior trebuie să meargă la sediul clientului pentru a desfăşura activităţi de audit. În afara acestor activităţi, venitul la birou este exclusiv opţional, dar totuşi, deşi ay câştigat unele lucruri prin zona aceasta de virtual, ea crede că au şi pierdut câteva lucruri poate intangibile care definesc cultura organizaţională. „Este o „drojdie invizibilă” care cred că se pierde prin lucrul acesta online şi în următoarea perioadă. Partea virtuală nu va înlocui niciodată interacţiunile de la birou. Avem colegi proaspăt angajaţi în pandemie care au dezvoltat abilităţi noi – îşi recunosc colegii după voce, mai degrabă decât după felul în care arată.Trendul telemuncii se va menţine, dar un model hibrid va avea din ce în ce mai multă greutate şi va fi un model care să ţină cont de dorinţele fiecăruia dintre noi.”