BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Reşedinţa de vară s-a mutat la ţară. Ce afaceri dezvoltă corporatiştii în provincie

    Au dat tastele computerelor pe uneltele de grădinărit, notificările e-mailurilor intrate în inbox pe zumzetul albinelor şi dimineţile petrecute în metrou sau la semafor pe cântecul cocoşului. În final, au dat corporaţia pe munca în agricultură, la ţară. Sau dacă nu au renunţat la joburile în companii, le-au adus o extensie care să completeze satisfacţia de zi cu zi. Şi treptat, reşedinţa lor de vară – uneori şi de iarnă – s-a mutat la ţară.

     

    1. Din HR în grădina de legume – Legume Verzi

    Pe Corina Matu şi logodnicul ei, Constantin Hodorogea, pandemia i-a dus cu gândul, dar şi cu trupul la Băleni, o localitate din judeţul Dâmboviţa, unde s-au mutat atunci când au ales să petreacă starea de urgenţă mai degrabă în aer liber decât într-un Bucureşti sufocant.

    Odată mutaţi la părinţii Corinei, au constatat că prietenii lor din Capitală râvneau la legumele pe care ei le aveau la discreţie, aşa că au început să construiască o pagină de Facebook, apoi un website, apoi o întreagă afacere şi să facă livrări la domiciliu. Şi aşa a început povestea Legume verzi.

    „Deşi nu am părăsit jobul în corporaţie, pot spune că acesta m-a ajutat pe alocuri să-mi şlefuiesc competenţele digitale şi de comunicare. Este adevărat însă că a venit la pachet cu multe provocări şi că nu mi-a permis să aloc timpul necesar pentru a creşte şi mai mult mica noastră afacere”, povesteşte Corina Matu.

    Experienţa ei este în domeniul resurselor umane şi employer branding, lucrând în paralel într-o companie IT. Constantin Hodorogea, la rândul său, a lucrat într-o agenţie de marketing, iar pe lângă Legume verzi, este consultant şi mai deţine o companie de ilustraţii 3D. În businessul propriu, amândoi se ocupă de stocuri, vânzări şi marketing.

    „Am crescut într-o familie cu spirit antreprenorial şi dintotdeauna
    mi-am dorit să am parte de o experienţă antreprenorială. Tatăl meu a fost mereu împărţit între locul de muncă de la oţelărie şi munca din agricultură, iar mama este cel mai bun om de vânzări pe care l-am cunoscut. Pot spune că am avut exemple foarte bune în familie şi împreună am început această mică afacere.”

    Venirea pandemiei a fost o bună ocazie de a gândi strategii pentru a vinde recolta din culturile de la Băleni, aşa că de la un simplu formular în Google, Corina şi Constantin au reuşit să dezvolte un magazin online pentru cei care le-au devenit între timp clienţi fideli.

    „Motivaţia mea a pornit de la dorinţa de a-i ajuta pe părinţii mei
    să-şi distribuie produsele din gospodărie. Am găsit oameni care apreciază munca noastră şi am văzut impactul pozitiv pe care îl putem avea asupra stilului lor de viaţă. Rezultatele din acest proiect vin la pachet cu o încărcătură emoţională foarte puternică şi cu o imensă bucurie.”

    Lobodă, spanac, ţelină, ardei, mere, pere, fasole, gutui, vinete – de toate pentru toţi se găsesc în magazinul online Legume verzi, cu preţuri de la 1 leu la 15 lei, în funcţie de produs. Clienţii care cumpără de la Legume verzi sunt, în mare parte, mămici cu copii care abia au început diversificarea, persoane care îşi doresc să aibă un stil de viaţă mai sănătos, oameni cu alimentaţie vegană sau vegetariană, dar şi multe alte persoane care vor să mănânce legume şi fructe autentice, cu gust.

    „În acest moment, capacitatea de producţie este ceva mai mare decât cererea şi credem că există o oportunitate mare să dezvoltăm produse derivate din culturile noastre.”

    Corina Matu admite că, fără pandemie, Legume verzi nu ar fi existat astăzi. Nu visase niciodată să facă un business în agricultură şi, neforţată de împrejurări, nu ar fi început să construiască ceva în această direcţie. Doar că, în timpul pandemiei, s-a creat spiritul de susţinere a afacerilor locale şi a oamenilor care lucrează câmpurile cu trudă şi acela a fost declicul. Aşa că acum, cei doi antreprenori nu îşi doresc decât să ajungă în bucătăriile şi mai multor exploratori de gusturi.

     

    2. Înapoi acasă – Livada de la Argeş

    Ioana Nistorescu, cofondatoare Livada de la Argeş:„Crescând în familie de antreprenori, iar bunicii paterni ocupându-se dintotdeauna cu negoţul cu fructe, cred că mi-a rămas în sânge şi nu mai scap de microb. Este un sentiment incredibil când primim feedback pozitiv de la clienţi. Acest lucru nu îl găseşti în joburile de zi cu zi din industria IT sau digitală. Plus că, atunci când un produs fizic pleacă din mâinile tale către un client, ai o satisfacţie mult mai mare decât la un e-mail sau un raport.”

    Nici Ioana Nistorescu nu a renunţat – cel puţin deocamdată – la jobul full time, deşi a „sădit”, la Curtea de Argeş, o afacere în agricultură. A lucrat, până la începutul lunii iunie, într-un start-up fintech, iar apoi s-a mutat la eMag, unde este project manager pentru expansiunea internaţională, fiind convinsă că mai are de învăţat multe pe partea de comerţ online. Astăzi, îmbină jobul cu businessul Livada de la Argeş, o activitate încă sezonieră.

    „De când am venit în Bucureşti la facultate, în 2008, am avut în minte ideea că mă voi întoarce în Curtea de Argeş ca să fac un business. Am făcut Facultatea de Administrarea Afacerilor (FABIZ) la ASE şi am crescut într-o familie de antreprenori”, povesteşte Ioana, care şi-a pus cei zece ani de experienţă în e-commerce şi tehnologie în slujba afacerii familiei.

    Povestea Livezii de la Argeş este, de fapt, povestea mai multor generaţii. Bunicul patern se ocupa încă din anii ’70 cu pomicultura şi vânzarea fructelor în pieţe şi locaţii engros. Era o activitate în care toată familia era implicată. După ce el a murit, tatăl Ioanei a decis că este momentul să refacă livezile, ei având două livezi, la distanţă de câţiva kilometri. Aşa că, începând din 2008, tatăl ei, inginer silvic de profesie, a început să scoată pomii vechi şi să planteze pomi tineri. Uşor-uşor, aceştia au început să producă şi a apărut o nouă problemă de tratat: vânzarea fructelor.

    Au făcut iniţial aşa cum învăţaseră de la bunicul familiei, adică au mers cu roadele în piaţă, doar că mediul economic se schimbase foarte mult faţă de anii 1990-2000, când nu existau hipermarketuri, care să acapareze clientela pieţelor agricole. Ceva s-a schimbat însă în 2020, când pandemia a modificat comportamentele consumatorilor.

    „Crescând în familie de antreprenori, iar bunicii paterni ocupându-se dintotdeauna cu negoţul cu fructe, cred că mi-a rămas în sânge şi nu mai scap de microb. Este un sentiment incredibil când primim feedback pozitiv de la clienţi. Acest lucru nu îl găseşti în joburile de zi cu zi din industria IT sau digitală. Plus că, atunci când un produs fizic pleacă din mâinile tale către un client, ai o satisfacţie mult mai mare decât la un e-mail sau un raport”, spune Ioana Nistorescu.

    Ca business, Livada de la Argeş este deţinută de tatăl Ioanei, iar rolul ei este să contribuie la promovare şi branding, să păstreze legătura cu clienţii şi să se ocupe de tot ceea ce presupune livrarea fructelor către clientul final.

    Din cele două livezi, situate în comuna Albeştii de Argeş, de lângă Curtea de Argeş, pleacă mere, pere şi prune către două tipuri de clienţi, în linii mari. Este vorba, pe de o parte, de familii tinere cu copii mici, care caută cele mai bune fructe, iar pe de altă parte, de persoane peste 45-50 de ani, cu venituri peste medie, care au regăsit în fructele din Livada de la Argeş gustul de altădată. Un kilogram de mere din Livada de la Argeş costă
    6 lei, unul de pere – 8 lei, unul de prune – 5 lei, iar antreprenorii furnizează şi serviciul de livrare, după ce comenzile sunt plasate pe site.

    „Îmi doresc un business de familie, nu să facem ceva industrial. Pentru mine e important să ajung să am clienţi care ne aleg an de an – atât eu, cât şi tata punem foarte mare accent pe loializarea clienţilor. Vedem ce direcţie vom alege – pe mine personal mă atrage foarte mult şi agroturismul. Cine ştie?”

    Cert este că pandemia şi-a jucat rolul ei în creşterea businessului. Pomii şi fructele erau şi sunt acolo, dar Livada de la Argeş nu ar fi existat ca brand dacă nu venea această criză sanitară. Iar din toată această experienţă, Ioana spune că a învăţat o lecţie importantă pentru orice business: trebuie totdeauna să meargă ea către client, nu să aştepte să facă el primul pas.

     

    3. Programatorul dintre albine – 3albine

    Ionuţ Ţăranu, cofondator 3albine.„M-am îndrăgostit de albine, am stupina mea la ferma din Brăila. Iar pasiunea pentru tehnologie se îmbină plăcut cu cea pentru agricultură, pentru că lucrez şi am investit în câteva start-up-uri care aduc tehnologia în agricultură. Printre ele, Apiary Book, unde ajutăm apicultorii să ducă mai departe şi la alt nivel pasiunea pentru apicultură.”

    Ionuţ Ţăranu este de profesie programator, iar timpul liber pe care i-l lăsa jobul îl petrecea, încă de acum câţiva ani, pe câmpuri, dându-le o mână de ajutor apicultorilor care veneau la ferma familiei sale. Aşa i-a venit ideea să se implice într-un business cu miere. S-a asociat cu Silvian Chiruţă – jurist la bază, şi cu Maria Ilinca – muzician, şi au ales să îmbutelieze miere sub eticheta 3albine.

    „Au fost ani grei, dar am alături de mine o echipă frumoasă. M-am îndrăgostit de albine, am stupina mea la ferma din Brăila. Iar pasiunea pentru tehnologie se îmbină plăcut cu cea pentru agricultură, pentru că lucrez şi am investit în câteva
    start-up-uri care aduc tehnologia în agricultură. Printre ele, Apiary Book, unde ajutăm apicultorii să ducă mai departe şi la alt nivel pasiunea pentru apicultură”, povesteşte Ionuţ Ţăranu.

    Businessul 3albine, ale cărui baze au fost puse în 2018, are două direcţii: una de producţie de miere din cei 20 de stupi proprii şi una de colectare de miere de la alţi apicultori şi îmbuteliere.

    „Tot timpul te gândeşti să te extinzi. Avem în plan culturi de lavandă, de exemplu. Trebuie să investim în sisteme performante de irigat, de monitorizat culturi din satelit. Sunt atât de multe de făcut!”

    Borcanele de miere 3albine au 275 de grame. Preţurile sunt stabilite în funcţie de lot, de cât de mare este efortul găsirii unui tip de miere, de costurile de ambalare. De pildă, preţul unui borcan de miere de prun este de 30 de lei. Din portofoliu fac parte şi mierea de cireş, de coriandru, de salvie, de pădure şi altele.

    „Am stat destul de mult în natură în perioada pandemiei, aşa că ăsta poate să fie un avantaj. Doar că efectele pandemiei au lovit şi în agricultură. Avem totuşi un an agricol bun şi, dacă mai vin doi-trei la fel, probabil că ne vom recupera pierderile de anul trecut”, crede Ionuţ Ţăranu.

     

     

    Mirajul ruralului

    Viaţa la ţară a devenit, în pandemie, un refugiu preţios pentru mulţi dintre cei care îşi petrec zilele doar în apartament, indiferent de numărul de camere. Prin urmare, şase din zece români care locuiesc mediul urban spun că pandemia le-a influenţat sau le-a schimbat opinia privind perspectiva de a locui la ţară, iar 62% declară că şi-ar putea imagina să se mute la ţară în 1-2 ani, potrivit studiului Digitalizarea Europei, comandat de Vodafone Institute şi realizat de Kantar, care a cuprins peste 15.000 de persoane intervievate din 15 ţări europene, inclusiv România.

    În ceea ce priveşte avantajele de a locui la ţară, 74%, respectiv 80% dintre românii intervievaţi consideră apropierea de natură şi beneficiile sale pentru un stil de viaţă sănătos ca fiind cele mai mari câştiguri. Doar 19% au indicat nivelul chiriei mai scăzut. Avantajele traiului la ţară predomină pentru 44% dintre românii din urban.

    Mutatul la ţară nu se poate face însă în orice circumstanţe – condiţia numărul unu pentru a locui la ţară este de departe o conexiune bună la internet: 69% dintre românii intervievaţi spun că aceasta este obligatorie, iar pentru 25% este de preferat. Această constatare este comună în rândul tuturor ţărilor europene, arată acelaşi studiu. Sondajul a inclus Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie.

  • Numărul de firme noi din agricultură creşte de cinci ori în primul semestru din 2021

    Peste 10.000 de companii noi cu activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit au fost înfiinţate în primul semestru al acestui an, de cinci ori mai multe decât în ​​aceeaşi perioadă a anului trecut, în pofida anului agricol 2020, unul dintre cei mai dificili pentru agricultorii români , arată date de la Registrul Comerţului.

    „Seceta de anul trecut a adus mari probleme în agricultură, mai ales în zona vegetală, dar lucrurile şi-au revenit, iar anul agricol 2020-2021 pare a fi foarte bun dacă nu uităm recoltele culturilor de toamnă, de grâu, orz sau rapiţă. În plus, agricultura este rentabilă, pentru că primii subvenţie pe suprafaţă, ai acces uşor la fondurile europene, preţurile cerealelor sunt istorice şi se aşteaptă o producţie record de cereale în 2021. De aceea sunt atraşi investitori de acest domeniu ”, a spus pentru ZF Alexandru Stănescu, deputat, fost preşedinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

    Agricultura este al doilea cel mai „râvnit” sector după comerţ, dar în faţa construcţiilor şi transporturilor în acest an, mai arată datele de la Registrul Comerţului. Paradoxal, nevoie producţiei agricole a scăzut cu 15% în 2020 faţă de anul precedent, în special din cauza secetei, iar volumul total al lucrărilor de construcţii a urcat cu 16% faţă de 2019, şi investitorii aleg să parieze invers în acest an.

     

  • Între prezent şi viitor. Ce mâncăm azi şi ce vom mânca mâine?

    Agricultura organică începe să prindă rădăcini tot mai adânci în lume, motiv pentru care şi politicile mondiale, europene şi naţionale se concentrează mai mult pe dezvoltarea sa. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale, carne de pasăre şi carne de oaie. Ce investiţii sunt necesare pentru a trece la procesarea lor, ca să-şi aibă siguranţă alimentară într-un moment de criză, cum a fost 2020? Putem  vorbi despre carne de oaie ecologică în următorii 3-5 ani? Şi cui o vindem?

    Agricultura este un sector dinamic şi un important contributor la PIB-ul României. Circa 20% din populaţia României lucrează în agricultură, majoritatea au ferme de subzistenţă, de 3-5 hectare, care generează anual aproximativ 4% din PIB-ul ţării, dar care au potenţial să se dubleze sau chiar tripleze, potrivit reprezentanţilor angrenaţi în industrie. 

    Fermierii români au făcut investiţii în tehnologie de ultimă oră, fac în continuare investiţii în digitalizare şi modernizarea fermelor şi unităţilor de producţie, dar şi în echipamente şi aplicaţii de monitorizare a culturilor, cât şi în sisteme de irigaţii, pentru a-şi asigura predictabilitatea şi a deveni mai profitabili. Însă, ei îşi doresc o strategie concretă din partea statului în sectorul agricol, măsuri mai clare şi stimularea investiţiilor.

    În acest supliment, ZF şi-a dorit să abordeze teme ce au legătură cu prezentul – efectele pandemiei începute în 2020, care au urmări în acest an, dar şi efectele secetei de anul trecut, teme ce au legătură cu anul 2021, de la estimarea producţiilor agricole până la sursele de finanţare pentru procesare, promovare sau asigurarea capitalului, şi teme ce au legătură cu viitorul apropiat, adică cu anul 2022, când se vor reglementa anumite aspecte în ceea ce priveşte agricultura ecologică.

    Ce tendinţe s-au conturat în anul 2020 sau ce tendinţe au fost accentuate de pandemia de COVID-19? O aplecare mai mare a consumatorilor români către produsele „made in Ro”, dar mai ales către produsele bio, mutarea pieţei din offline în online sau dezvoltarea unor lanţuri proprii de magazine de către producătorii români, care să înlocuiască lipsa HoReCa. Mai mult, seceta de anul trecut i-a determinat pe jucătorii din agrobusiness să se uite către agricultura în spaţii protejate – sere şi solarii, dar şi să cultive plante mai profitabile, cum sunt cartofii sau ceapa în câmp, ci nu doar tradiţionalele grâu şi porumb.

    Cum arată anul agricol 2021? Promiţător este un cuvânt des menţionat de fermieri, însă spun că este prematur să facă previziuni, dar speră la un an agricol precum 2018, când România a avut producţii record la cereale, de peste 30 de milioane de tone.

    Cum se va face agricultură în România după 2022? Este una dintre întrebările care stau pe buzele fermierilor sau antreprenorilor din agrobusiness, în contextul în care norme noi pentru producători, care vor facilita trecerea fermierilor mai mici la metode de producţie ecologică sau norme noi privind produsele organice importate. Legislaţia se va schimba, iar noile legi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. De altfel, va fi modificat regulamentul în ceea ce priveşte fertilizanţii.

    Agricultura ecologică europeană va avea ca obiective concurenţă loială pentru fermieri şi menţinerea încrederii consumatorului, iar accentul se va pune pe economia circulară şi pe reţinerea carbonului în sol, de la 1 ianuarie 2022, conform celor mai recente informaţii ale Comisiei Europene.

  • UE face pasul spre agricultura viitorului. Cum va fi împărţit uriaşul fond de subvenţii agricole

    Negociatorii Uniunii Europene au încheiat vineri un acord privind reformele în uriaşul program de subvenţii agricole al blocului comunitar, introducând noi măsuri menite să protejeze fermele mici şi să limiteze impactul agriculturii asupra mediului.

    Acordul pune capăt unei lupte de aproape trei ani pentru viitorul politicii agricole comune a UE, care va absorbi aproximativ o treime din bugetul UE 2021-2027, cheltuind 387 miliarde de euro pentru plăţi către fermieri şi sprijin pentru dezvoltarea rurală.

    Reprezentanţii statelor membre ale UE şi ai Parlamentului European au încheiat acordul, care îşi propune să transfere banii de la practicile agricole intensive la protejarea naturii şi să restrângă la 10% gazele cu efect de seră ale UE emise de agricultură.

    Acordul va impune ţărilor membre să cheltuiască 20% din subvenţiile pentru fermieri pe „scheme ecologice” în perioada 2023-2024, crescând la 25% între 2025-2027, potrivit proiectului obţinut de Reuters. Acordul final nu a fost încă publicat.

    Alocarea acestor fonduri către fermieri ar urma să fie condiţionată de respectarea normelor de mediu. Parlamentul European şi statele membre ale UE trebuie să aprobe forma finală a acordului.

    Noua politică agricolă a UE prevede că fiecare ţară trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan pentru cheltuirea părţii sale din PAC, iar un obiectiv major este oprirea declinului micilor ferme europene.

    Proiectul obligă fiecare ţară UE să redistribuie minimum 10% din plăţi către fermele mai mici. Ţările ar putea evita această cerinţă dacă utilizează alte metode pentru a distribui fondurile în mod echitabil.

    Noua plan de subvenţii va limita definiţia de „fermier activ”. Parlamentul a căutat o definiţie care să excludă prelucrătorii la scară largă de produse agricole şi să oprească fondurile destinate întreprinderilor neagricole.

    Acordul ar urma să includă şi o cerinţă ca ţările membre să ofere aproximativ 3% din subvenţii către tinerii fermieri. De asemenea, vor fi incluse standardele pentru condiţiile de muncă în agricultură şi un fond de criză în cazul în care pieţele agricole sunt perturbate de o urgenţă, cum ar fi o pandemie.

  • Agricultura rămâne cel mai dinamic sector finanţat de bănci, cu un avans de peste 15% la finalul lunii aprilie 2021

    Agricultura, cu un sold al creditării de 21 mld. lei la finalul lunii aprilie 2021, a înregistrat cel mai dinamic nivel al finanţărilor, ajungând la peste 15%, faţă de soldul lunii aprilie din 2020, conform datelor BNR.

    Deşi soldul finanţărilor agriculturii a trecut de pragul de 20 mld. lei, ponderea acestui sector în creditele totale acordate de bănci pe piaţa locală este în continuare la un nivel de sub 5%, respectiv 4,4% la finalul lunii aprilie 2021. Pe de altă parte, comparativ cu finalul lunii aprilie 2020, ponderea agriculturii în creditele totale acordate de bănci a crescut cu 0,2 puncte procentuale.

    Un alt sector care a înregistrat o dinamică aproape la fel de ridicată a creditării la final de aprilie 2021, precum cea a agriculturii este sectorul serviciilor. Ritmul de creştere al soldului finanţărilor bancare pentru servicii la finalul lunii aprilie 2021 a fost cu 11,9% mai mult, faţă de soldul din aprilie 2020, ajungând la o valoare a creditelor şi angajamentelor asumate de bănci pe acest sector de aproape 119 mld. lei. La finalul anului lunii aprilie 2020, soldul finanţărilor pe sectorul de servicii se afla la 106,2 mld. lei. 

    Ponderea serviciilor din totalul creditelor acordate şi angajamentelor asumate de instituţiile de credit la finalul lunii aprilie 2021 se afla la un nivel de 25,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai mult comparativ cu luna aprilie din 2020. Prin urmare, serviciile reprezintă aproximativ un sfert din totalul creditelor acordate de bănci în economia locală.

  • Agricultura rămâne cel mai dinamic sector finanţat de bănci, cu un avans de peste 15% la finalul lunii aprilie 2021

    Agricultura, cu un sold al creditării de 21 mld. lei la finalul lunii aprilie 2021, a înregistrat cel mai dinamic nivel al finanţărilor, ajungând la peste 15%, faţă de soldul lunii aprilie din 2020, conform datelor BNR.

    Deşi soldul finanţărilor agriculturii a trecut de pragul de 20 mld. lei, ponderea acestui sector în creditele totale acordate de bănci pe piaţa locală este în continuare la un nivel de sub 5%, respectiv 4,4% la finalul lunii aprilie 2021. Pe de altă parte, comparativ cu finalul lunii aprilie 2020, ponderea agriculturii în creditele totale acordate de bănci a crescut cu 0,2 puncte procentuale.

    Un alt sector care a înregistrat o dinamică aproape la fel de ridicată a creditării la final de aprilie 2021, precum cea a agriculturii este sectorul serviciilor. Ritmul de creştere al soldului finanţărilor bancare pentru servicii la finalul lunii aprilie 2021 a fost cu 11,9% mai mult, faţă de soldul din aprilie 2020, ajungând la o valoare a creditelor şi angajamentelor asumate de bănci pe acest sector de aproape 119 mld. lei. La finalul anului lunii aprilie 2020, soldul finanţărilor pe sectorul de servicii se afla la 106,2 mld. lei. 

    Ponderea serviciilor din totalul creditelor acordate şi angajamentelor asumate de instituţiile de credit la finalul lunii aprilie 2021 se afla la un nivel de 25,1%, cu 0,6 puncte procentuale mai mult comparativ cu luna aprilie din 2020. Prin urmare, serviciile reprezintă aproximativ un sfert din totalul creditelor acordate de bănci în economia locală.

  • Preţurile alimentelor la nivel mondial înregistrează cea mai dramatică creştere dintr-un deceniu

    Preţurile alimentelor la nivel mondial au consemnat cea mai puternică creştere dintr-un deceniu în mai, în condiţiile în care un indicator atent monitorizat a urcat cu 40%, scrie Financial Times. Avansul anual al indicatorului lunar al preţurilor alimentelor calculate de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a ONU a fost cel mai puternic din 2011 şi semnalează că inflaţia stârnită iniţial de pandemie accelerează.

  • Colectarea datelor pentru Recensământului General Agricol se va desfăşura în perioada 10 mai-31 iulie: vor fi numărate exploataţiile agricole, suprafaţa terenurilor, efectivele de animale

    Etapa de colectare a datelor pentru  Recensământului General Agricol runda 2020 a început astăzi, 10 mai, şi va continua până pe 31 iulie, scopul acestei acţiuni fiind identificarea şi clasificarea tuturor exploataţiilor agricole, indiferent de dimensiuni, şi a animalelor deţinute, precum şi numărul persoanelor implicate în agricultură.

    Validarea datelor şi diseminarea rezultatelor statistice agregate se vor realiza până la finalul lunii martie 2022, urmând ca rezultatele detaliate să fie disponibile în luna decembrie 2022.

    Recensământul va asigura date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală.

    „Prin Recensământul General Agricol se doreşte a se realiza o imagine exhaustivă a caracteristicilor structurale ale exploataţiilor agricole, indiferent de mărimea acestora.  Datele şi informaţiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafeţelor agricole şi/sau de la deţinătorii de animale conform regulamentelor europene referitoare la agricultură, la nivelul întregii exploataţii agricole pentru toate locaţiile în care se utilizează suprafeţe agricole sau se deţin efective de animale. În anul 2022, când toate datele vor fi prelucrate, vom avea informaţiile şi datele care vor caracteriza structura agriculturii din România”, a explicat ministrul Adrian Oros.

    Întreaga operaţiune are la bază prevederile Regulamentului 2018/1091 (UE) al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2018 privind statisticile agricole integrate, aplicabil în toate statele Uniunii Europene, completate cu legislaţia naţională aprobată pentru acest recensământ.

    Activităţile de pregătire şi organizare a colectării datelor au fost realizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, alături de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi au vizat: organizarea activităţii la nivel central şi teritorial, angajarea personalului suplimentar, selecţia, recrutarea şi angajarea recenzorilor, recenzorilor şefi şi coordonatorilor, elaborarea instrumentarului statistic, sectorizarea teritoriului localităţilor, efectuarea recensământului de probă, asigurarea infrastructurii IT şi a aplicaţiilor informatice pentru colectarea şi prelucrarea datelor, personalizarea materialelor auxiliare şi popularizarea recensământului.

    Tabletele necesare colectării datelor din teren sunt asigurate de către STS.

    Comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru recensământ au împărţit localităţile în sectoare şi secţii de recensământ.

    „Datele statistice sunt vitale pentru cunoaşterea realităţilor din agricultura românească. Fără acestea, nu se vor putea lua cele mai eficiente decizii în viitor” a declarat Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.

    În urma activităţii de sectorizare a teritoriului, prin care s-au stabilit numărul de sectoare şi secţii de recensământ, au fost recrutaţi şi angajaţi cca. 17.500 de recenzori, 3.700 de recenzori şefi şi 42 de coordonatori care vor desfăşura activitatea de recenzare în toate unităţile administrativ teritoriale.

  • Noi destinaţii pentru cerealele româneşti

    Rail Hub Transylvania, compania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad, a pus în mişcare la începutul anului primul tren combo, format din vagoane convenţionale şi containere, care face legătura între vestul României şi Portul Constanţa. Care sunt noile destinaţii deschise astfel pentru agricultura românească?

    Domeniul agricol din România pune în mişcare volume foarte mari de mărfuri pe relaţii de transport atât în interiorul ţării, cât şi în afara ei. Spre exemplu, circa 10-12 milioane de tone de cereale iau anual calea străinătăţii, mergând în destinaţii precum Egipt, Arabia Saudită sau Filipine, acolo unde producţia este foarte mică şi, astfel, cererea este invers proporţională.

    „Dacă avem în vedere produsele folosite pentru înfiinţarea culturilor vegetale, cerealele, oleaginoasele şi mai apoi toate produsele procesate din acestea vom avea, la o primă estimare, peste 50 milioane tone produse transportate: maritim, fluvial, feroviar, auto, transport containerizat şi transport cu temperatură controlată”, explică Sergiu Gorban, CEO al Transylvania Invest. Grupul Transylvania Properties, din care face parte şi Rail Hub Transylvania, compania care operează un terminal de cereale intermodal în judeţul Arad şi care tranzacţionează anual circa 100.000 de tone de cereale, a reuşit să deschidă anul trecut noi pieţe pentru cerealele româneşti, precum vestul Europei.

    „În 2020 am rulat aproximativ 100.000 de tone de cereale prin baza noastră, la o capacitate actuală de 12.000 de tone. Acum începem construcţia de noi silozuri şi vom avea o capacitate de 20.000 tone. Suntem foarte activi în piaţa cerealelor şi întotdeauna cu apetit pentru pieţe noi. La începutul anului trecut am dezvoltat livrarea cerealelor în destinaţii noi din vestul Europei, precum Belgia, Olanda şi Germania, folosindu-ne de facilitatea terminalului nostru. În acest fel, prin investiţiile făcute şi prin soluţiile logistice create,  am atins pieţe noi de desfacere, în aproape toată Europa”, a povestit Sergiu Gorban.

    Sergiu Gorban, CEO Transylvania Invest: „În 2020 am rulat aproximativ 100.000 de tone de cereale prin baza noastră, la o capacitatea actuală de 12.000 de tone. Acum începem construcţia de noi silozuri şi vom avea o capacitate de 20.000 tone. Suntem foarte activi în piaţa cerealelor şi întotdeauna cu apetit pentru pieţe noi. La începutul anului trecut am dezvoltat livrarea cerealelor în destinaţii noi din vestul Europei, precum Belgia, Olanda şi Germania, folosindu-ne de facilitatea terminalului nostru. În acest fel, prin investiţiile făcute şi prin soluţiile logistice create,  am atins pieţe noi de desfacere, în aproape toată Europa.”

    În 2020, România a exportat 11,4 milioane de tone de cereale în valoare de 2,16 miliarde de euro, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. România a simţit o cerere mai mare pentru cereale şi din vestul Europei potrivit fermierilor şi traderilor locali, iar acest lucru se vede şi în cifre. Spania a urcat pe locul 2 în topul primelor ţări în care ajung cerealele româneşti, iar Italia şi Olanda se află şi ele în top zece.

    Compania Transylvania Invest are intenţia de a livra cereale containerizate în 2021 spre ţări din zona Mării Mediterane. „Banii europeni care au fost puşi la dispoziţia mediului privat pentru investiţii, capitalul de lucru subvenţionat şi alte avantaje fiscale sunt măsuri ce întreţin dezvoltarea societăţilor româneşti”, consideră reprezentanţii companiei. Anul 2021 este un an impredictibil, menţionează ei.

    Sergiu Gorban crede că dezvoltarea segmentului de logistică aduce plusuri în toate ramurile economiei. De asemenea, el susţine că România are un avantaj mare prin poziţia la bazinul Mării Negre şi reţeaua hidrografică. „Este cel mai ieftin transport, ţările dezvoltate exploatează din plin aceasta resursă. Produsele agricole sunt puse în mişcare atât pe fluviul Dunăre, cât şi pe Marea Neagră.” „Finalizarea construcţiei autostrăzilor, creşterea vitezei de trafic pe calea ferată şi investiţii în dezvoltarea traficului fluvial duce la scăderea preţului pe transport şi implicit o economie mai sănătoasă.

    Autorităţile ar trebui să accelereze finalizarea proiectelor de infrastructură. Totodată, avem nevoie de o gândire curajoasă pentru noi proiecte de anvergură, unul ar fi canalul navigabil ce face legatura între Dunăre şi Bucureşti”, a adăugat Sergiu Gorban. Compania Rail Rub Transylvania are în circuit două trenuri combo cu plecări regulate la şase zile distanţă unul faţă de celălalt. Astfel, operatorul de transport pentru acest serviciu, Express Forwarding, va aloca noi resurse începând cu luna aprilie, pentru a avea doua plecări regulate pe săptămână. „În acest fel vom creşte capacitatea de transport a containerelor cu 50%”, a menţionat Gorban.

    Terminalul intermodal este construit pe o suprafaţă de 80.000 mp, are o linie de cale ferată proprie, cu o lungime de peste 1 kilometru. Rail Hub Transylvania dispune de o locomotivă permanentă de manevră, cântar pe cale ferată, un stivuitor de containere de 45 tone, o capacitate de depozitare de 650 TEU/15.000 mp şi parcare pentru semiremorci. De asemenea are o platformă betonată de 7.500 mp şi în curs de construcţie încă una ce se întinde pe 11.000 mp. Terminalul are acces la Coridorul IV Paneuropean, ceea ce situează compania pe cele mai importante rute de transport feroviar din Europa. Prin această poziţie Rail Hub Transylvania devine un punct de conexiune pentru mărfurile din vestul Europei, cât şi pentru cele care intră prin Portul Constanţa.

    „Trenul combo format din terminalul nostru are două componente de transport. O parte sunt vagoane destinate transportului de cereale şi o parte sunt vagoane platforme pentru containere. Prin structura trenului reuşim să facem un transport stabil. Noutatea vine la partea de containere, respectiv, aceste mărfuri sunt transportate din Portul Constanţa până la Vladimirescu (jud. Arad) fără emisii de carbon. Sunt tot mai mulţi industriaşi care pun accent pe mediu”, a afirmat Sergiu Gorban. Provocările companiei vin, însă, în partea de transport pe calea ferată, deoarece viteza scăzută şi infrastructura slabă generează întârzieri neprevăzute ale trenurilor care la rândul lor generează pierderi.

    „Costul chiriei unui tren cu 30 vagoane pentru cereale şi o locomotivă electrică este de aproximativ 1.500 euro/zi. Lipsa unei infrastructuri sănătoase aduce pierderi ce nu pot fi recuperate niciodată.” În 2019, grupul Transylvania Properties, din care fac parte companiile Transylvania Invest, unul dintre cei mai mari traderi de cereale din vestul României, şi Transylvania Feed, care are ca activitate comerţul cu făinuri furajere, a avut o cifră de afaceri cumulată de 35 milioane de euro şi un profit de peste 300.000 de euro. În următorii cinci ani, Transylvania Properties are în plan să crească volumul de tranzacţionare al cerealelor şi să crească traficul de containere pe terminalul Rail Hub Transylvania.

  • Cum arată viitorul agriculturii: de la nori de ploaie, la cloud. Cum vor putea practica şi fermierii români agricultura de precizie

    Dacă în urmă cu câţiva ani, conceptul de agricultură de precizie era poate doar ceva abstract, science fiction pentru fermierii români, acum cu ajutorul noilor tehnologii precum IoT, cloud şi 5G, soluţiile pentru agricultură de precizie sunt disponibile la tarife anuale de 1-8 euro per hectar, aceştia având astfel la dispoziţie soluţii tehnice care să îi ajute să îşi eficientizeze culturile şi să rămână competitivi şi profitabili pe o piaţă locală tot mai aglomerată de fructe şi legume importate.

    Start-up-ul local Agricloud a mizat pe această nişă încă de acum trei ani, iar acum nu ajută doar fermierii români cu soluţii IoT pentru agricultură de precizie, ci fermieri de pe trei continente – din Africa de Sud până în America Latină.

    „Vrem să ajutăm fermierii noştri să fie mai productivi. Un exemplu practic – ştim cum astăzi vin producători din zone consacrate precum Turcia, Germania, Olanda, Italia, Spania cu produsele lor – mă refer aici la tomate, iar în condiţiile în care ei se retrag de mâine de pe piaţa locală preţul va creşte foarte mult. Acest lucru ne-a făcut să ne implicăm mai mult în zona de securitate alimentară a noastră şi vrem ca de la începutul acestei luni (aprilie – n.red.) să facem o ofertă de 1,5 euro/ha per an pentru oricine care administrează un teren agricol şi vrea să îl monitorizeze – noi îl ajutăm să îşi eficientizeze cultura reducând costurile şi crescându-i profitul”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation la rubrica Start-up Update Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. El a adăugat că în mod normal, tarifele pentru utilizarea soluţiilor Agricloud variază între 5 şi 8 euro per hectar pe an, însă acum start-up-ul a făcut ofertă specială cu trei tipuri de abonament pentru fermierii români – 1,5 euro, 3 euro şi 5 euro per hectar anual. „Oiectivul este să vindem foarte mult abonamentul de 1,5 euro. Credem că acesta îi va ajuta pe fermieri să aibă o radiografie exactă a culturii lor şi atunci le va fi cât se poate de uşor să îşi eficientizeze procesul de lucru în ferma lor. Practic, noi ce facem? Toate activităţile repetitive le automatizăm cu senzori, drone, camere video şi sateliţi. Toate aceste date le punem în faţa fermierului în felul în care el vrea să le înţeleagă pentru că aici este diferenţa – ne adaptăm pentru a-i arăta ce vrea el să vadă.” Soluţiile Agricloud sunt deja folosite de peste 200 de clienţi de pe trei continente, iar start-up-ul continuă să atragă noi clienţi pentru soluţia oferită, ţinta de creştere a businessului pentru anul acesta fiind de 60% – până la peste 2 milioane euro.

    „În 2020, cifra noastră de afaceri a crescut cu 35%, iar anul acesta, în primele trei luni, suntem deja la 45% din ce s-a întâmplat tot anul trecut. Bazat pe ceea ce vedem noi şi pe solicitările pe care le primim, plus că suntem destul de activi în achiziţia de clienţi, credem că suntem destul de aproape de o creştere de 55-60% a businessului anul acesta. Noi în acest moment suntem pregătiţi pentru 60-65 de clienţi noi, însă cred că practic ne vom opri la o achiziţie de 45-50 de clienţi noi cu suprafeţe care să însumeze până spre câteva sute de mii de hectare”, a spus Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud. În prezent, start-up-ul, înfiinţat în urmă cu trei ani, monitorizează peste 56.000 de hectare pentru circa 216 fermieri de pe trei continente, cele mai noi pieţe unde este folosită soluţia Agricloud fiind Macedonia şi Turcia. „Cea mai nouă piaţă unde am făcut primii paşi pentru a intra este piaţa din Macedonia – aproape am definitivat parteneriatul şi penultima cea mai nouă piaţă unde suntem prezenţi deja este Turcia. Acolo guvernul de la Ankara foloseşte deja portalul nostru pentru monitorizarea agriculturii din ţară”, a precizat el, adăugând că start-up-ul vizează în continuare extinderea pe piaţa de culturi foarte mari. „Ne interesează să intrăm pe piaţa de culturi foarte mari, în zonele din India şi chiar în zona Africii. Am făcut deja nişte paşi spre Nigeria, însă în momentul de faţă tatonăm terenul. Nu îi cunoaştem foarte bine, nu le înţelegem foarte mult mentalitatea, însă produsul nostru este foarte interesant pentru ei.”

    Anul trecut, start-up-ul a lansat portal.agricloud.ro – o soluţie care monitorizează complet cultura. „Aceasta oferă o radiografie completă – din sol până la satelit, mai exact de la agrochimia solului, umiditatea din sol, diametrul tulpinii în acord cu umiditatea din sol, din aer, de la staţiile meteo pe care noi le montăm şi cu echipamentul de pe drone şi închidem tot acest circuit cu un satelit. În momentul în care fermierul intră la noi pe portal îşi vede toată cultura, vede radiografia, are rapoarte şi de acolo îşi ia deciziile cele mai bune”, a explicat Marcel Ionescu. În total, Agricloud administrează în prezent circa 56.000 de hectare, iar cerinţele din partea clienţilor sunt în continuă creştere.

    Investiţiile în proiectul Agricloud se ridică în prezent la peste 1,8 milioane euro în total, iar deocamdată start-up-ul se concentrează pe extindere, o viitoare rundă de finanţare fiind prognozată peste circa doi ani.

    „În momentul acesta suntem pe creştere şi pe achiziţie de clienţi şi probabil de la sfârşitul lui 2022, începutul lui 2023 ne vom uita în piaţă pentru o altă rundă de finanţare”, a punctat el. Start-up-ul a dezvoltat recent o nouă funcţionalitate pentru care urmează să înceapă şi primele teste şi anume IoT în zootehnie. „Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este deja pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale”, a subliniat CEO-ul Agricloud.

    Soluţia Agricloud se bazează foarte mult pe noile tehnologii precum IoT, machine learning şi cloud, start-up-ul utilizând platforma Microsoft Azure.

    „Microsoft Azure ne ajută pentru a antrena algoritmi pentru soluţia de machine learning folosit pentru identificarea nevoilor culturilor şi mai nou pentru identificarea stadiului animalelor din fermă”, a spus el. Pe lângă dezvoltarea propriei soluţii, Agricloud susţine şi dezvoltarea altor start-up-uri în domeniul agritech printr-un nou program organizat împreună cu mai mulţi parteneri printre care şi Ministerul Agriculturii. „Vrem să susţinem cât mai multe start-up-uri în domeniul agriculturii pentru a genera cât mai multe soluţii tehnice pentru agricultura din România.” Cum facem acest lucru? În primul rând cu mai mulţi parteneri ai noştri am realizat AgriTech Hackathon – se poate înscrie oricine pe agrihack.ro. Vor fi circa 2-3 săptămâni de incubare şi de înţelegere a ecosistemului agriculturii. Cei care sunt invitaţi să fie mentori şi susţinători financiari sunt deja cu noi în proiect şi de aici îi putem ajuta noi să monetizeze destul de repede în zona clienţilor noştri. Am discutat cu 2-3 clienţi din portofoliul nostru şi au fost foarte deschişi să îi primească în fermele lor pentru a face teste. Astfel pot vedea dacă ideile lor se validează cu nevoile reale din piaţă – toţi avem idei, dar de la idee la monetizare nu e chiar cel mai scurt pas.”

    Start-up Boost

    Invitat: David Achim, director executiv al asociaţiei Make IT in Oradea

    Ce oferă programul de accelerare? Echipele care vor intra în programul de incubare oferit, numit Bright Labs Incubator, pot primi o finanţare de până la 50.000 euro pentru a-şi dezvolta businessul tech. Selecţia va fi făcută din 20 de echipe care au fost deja preselectate în cadrul unor evenimente dedicate de „idea pitching“ desfăşurate în ultimele luni.

    „În luna aprilie vom avea o competiţie care va delimita etapa de selecţie de etapa de incubare efectivă. În total, am selectat în cadrul celor cinci evenimente de «idea pitching» 20 de echipe cu care începem să lucrăm pentru a trece de stadiul de idee.“

    Start-up Update

    Invitat: Marcel Ionescu, CEO şi fondator Agricloud

    Ce e nou? Start-up-ul se extinde pe segmentul de zootehnie şi se extinde pe noi pieţe de pe glob

    “Cea mai nouă funcţionalitate pe care o avem şi urmează să facem primele teste, le începem în circa o săptămână, este IoT în zootehnie. Mai exact, vorbim de o fermă de vaci pentru carne în care vom monitoriza stadiul lor, vom genera alertele timpurii pentru boli, cât sunt de liniştite, vom face un comportament al întregii cirezi şi de acolo vom culege o serie de date. Fermierul va şti foarte clar când mănâncă vacile, când sunt în perioada de gestaţie, cărui animal să îi verifice starea de sănătate. IoT-ul ne ajută foarte mult în zona de agricultură şi momentan piaţa este deschisă pentru toată lumea. Faptul că IoT-ul este aici, 5G este pe drum sau deja prezent, ne ajută să avem date în timp real despre animale.”

    Start-up Coach

    Invitat: Doina Vîlceanu, CMO ContentSpeed şi mentor Innovation Labs:

    Recomandări pentru start-up-uri: La început start-up-urile tech ar trebui să aplice tehnici de guerrilla marketing pentru că nu au bugete mari de promovare

    „Start-up-urilor, dacă sunt creative, eu le recomand tehnici de guerrilla marketing – cum să fii extra-creativ pe bani puţini, pentru că de multe ori la asta se rezumă. Ai nevoie să viralizezi mesajul astfel încât el să ajungă să fie transmis de la un client către alţi potenţiali clienţi. Acolo este posibilitatea de scalare când ai bugete foarte mici. Dacă ai o prezenţă în social media, dacă reuşeşti să îţi creezi o comunitate, acolo nu ai nevoie de bani, ci de foarte mult timp, investiţii de timp din partea echipei de a crea conţinut care să fie relevant pentru publicul ţintă.“

    Start-up Pitch

    Invitat: Sorin Nicolau, Clinica Oana Nicolau

    Ce face? Platformă de terapie online, care pe lângă şedinţe online realizate prin videocall, cuprinde şi o secţiune de terapie prin chat – un segment nou pe această piaţă în România.

    „Odată cu pandemia, văzând că situaţiile emoţionale care existau s-au agravat, am zis că trebuie să ajungem la mai mulţi oameni – să mergem în zona de clinică digitală. Dacă până acum clientul venea la noi, acum să mergem noi la el, să fim la un click distanţă. Am dezvoltat această platformă care se va numi iCON şi care va pune primul steag al digitalizării clinicii noastre. Anul trecut, în jur de 17 martie ne-am mutat 100% online. Am primit un feedback foarte valoros de la clienţi care se confruntau şi încă se confruntă cu situaţia locativă – au o singură cameră sau două în care stau şi cu soţia/soţul şi copilul care face şi şcoala online şi ca atare nu au cum să apeleze la terapia online live.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noimebrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Microsoft şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 300 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Investor Watch, Start-up Coach, Sfatul expertului şi What’s Hot.