BusinessMagazin

Tag: activitati

  • Cine este Andrei Văcaru, tânărul care a intermediat tranzacţia complexului comercial Militari Shopping Center

    Andrei Văcaru are o experienţă de 14 ani pe piaţa imobiliară din România, fiind promovat ca şef al departamentului de capital markets al JLL România în august 2018, funcţie din care conduce o echipă de trei persoane, fiind responsabil cu securizarea de noi mandate şi cu execuţia tranzacţiilor imobiliare. Departamentul pe care îl conduce oferă servicii de consultanţă pentru vânzări şi achiziţii de proiecte şi portofolii de active imobiliare comerciale, precum şi pentru finanţări în domeniul imobiliar, vânzarea Militari  Shopping Center fiind cea mai importantă tranzacţie încheiată anul trecut de departamentul pe care îl conduce.
    Cel mai recent moment-cheie din cariera lui Andrei Văcaru este închiderea tranzacţiei The Office Cluj-Napoca, „cel mai valoros proiect de birouri tranzacţionat vreodată în afara Bucureştiului”. Alte momente importante, pe lângă „interacţiunile cu oameni interesanţi şi foarte greu accesibili în alte contexte”, au fost cel în care, la sfârşitul lui 2017, a reprezentat compania Elbit, fostul proprietar al Radisson, în prima vânzare a unui complex hotelier din Bucureşti într-o tranzacţie instituţională, dar şi vânzarea Promenada Mall Bucureşti, unul dintre primele proiecte în care a fost implicat în echipa de capital markets a JLL România. „De asemenea, aş menţiona contribuţia mea la închirierea AFI Palace Cotroceni.”
    Andrei Văcaru este absolvent al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti şi al Midsweden University din Sundsvall, Suedia. Cea mai mare reuşită a sa spune că este faptul că a contribuit la crearea unui mediu de lucru în care îi face plăcere să se ducă în fiecare zi.

    Profilul lui Andrei Văcaru a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Cum arată unul dintre cele mai cunoscute locuri unde se pregăteşte mâncarea servită în avioane. 4.000 de angajaţi lucrează aici – FOTO

    Do&Co este o companie de catering cu sediul central în Viena, axată pe activităţi de catering în avioane şi trenuri, dar şi de catering pentru evenimente internaţionale. Aceasta operează 31 de locaţii răspândite în 11 ţări, aflate pe trei continente, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei.

    Din 2007, Do&Co funcţionează într-un joint venture cu operatorul de zbor Turkish Airlines.

    Turkish Do&Co operează 9 bucătării gourmet din Turcia, unde sunt produse zilnic mai mult de 200.000 din mesele servite de mai mult de 60 de operatori aerieni, printre care şi Turkish Airlines.

    Business MAGAZIN a vizitat recent sediul Turkish Do&Co din Istanbul, de unde, potrivit reprezentanţilor companiei, pleacă mesele servite pentru între 900 şi 1000 de zboruri. 4.000 de angajaţi lucrează în trei schimburi pentru a produce aceste mese, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

     

     

  • GfK: Venitul net anual disponibil al românilor a ajuns la 5.083 de euro. Unde se trăieşte cel mai bine

    La nivelul întregii ţări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016, potrivit studiului anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018, realizat de GfK.

    Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş.
     

    Judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

    Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.

    Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.

    Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto – Continental – şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.  

    Cluj, Timiş şi Ilfov, în frunte cu Bucureştiul sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de ”difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

    În general, motivele pentru care se dezvoltă oraşele în afară de Bucureşti ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi în astfel de oraşe sunt industria componentelor auto, IT şi Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

    Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa si Alba Iulia sunt oraşele care în curând vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării.

    De asemenea, competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianţei Vestului” – o alianţă între patru judeţe – Cluj, Timiş, Arad şi Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.

    Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

     

  • Insula exotică pe care au loc doar 20 de vizitatori. Cât costă un concediu cu prietenii în acest paradis de mici

    Înconjurată de ape cristaline, insula e perfectă pentru iubitorii de sporturi acvatice. Apele calme reprezintă locul ideal în care să fie practicate activităţi precum kayakul. Există, de asemenea, nenumărate locuri unde te poţi relaxa, inclusiv o zonă de masaj cu vedere la ocean.

    Atracţia principală a insulei este însă infinity pool-ul mărginit de un râu şi o cascadă.

    Turiştii se pot caza în cele nouă cabane, insula putând fi închiriată pentru 43.000 de dolari pe săptămână, ceea ce înseamnă că pentru un grup de 20 de persoane preţul ar fi de cca. 307 dolari de persoană/noapte.

    Tariful nu include doar cazarea, ci şi o echipă de angajaţi aflaţi la dispoziţia turiştilor, trei mese pe zi şi un open bar. De asemenea, sunt incluse zilnic până la trei excursii la scuba-diving sau snorkeling, cu tot cu echipament.
    Doritorii trebuie să fie însă atenţi la faptul că, adiţional, vor avea de achitat tipsuri şi anumite extra-taxe.

     

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019 – Iulian Maxim, manager general Ajusto (parte a Engie România)

    Iulian Maxim este responsabil de dezvoltarea proiectului Ajusto, coordonând o echipă de şapte oameni. El lucrează de peste 10 ani pentru grupul Engie, timp în care a ocupat diverse poziţii în zona comercială (vânzări prin canale alternative, call center). Anterior, a lucrat aproximativ şase ani pentru industria bancară şi IT în poziţii de business development.
    La finalul anului 2016, grupul Engie România a investit circa 200.000 de euro în lansarea proiectului descris de către reprezentanţii companiei drept unul intraprenorial – platforma Ajusto.ro, prin intermediul căreia clienţii – persoane fizice sau firme pot opta pentru servicii precum amenajări interioare, instalaţii sanitare şi electrice, curăţenie şi curăţarea obiectelor de prin casă – canapele, saltele sau covoare. În 2018, Ajusto a înregistrat venituri de aproximativ 150.000 euro, dublu faţă de 2017. Anul acesta, reprezentanţii Ajusto au în plan o investiţie de 100.000 de euro, direcţionată în primul rând în recrutarea oamenilor, „indiferent că vorbim de viitori colegi, colaboratori direcţi sau parteneri de execuţie care să întregească grupul celor 70 de firme partenere”, dar şi în dezvoltarea unei noi versiuni a platformei online. Maxim a urmat cursurile Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, este de profesie economist şi îi place să se implice în activităţi de voluntariat. „Am 40 de ani, sunt căsătorit şi tatăl a două fetiţe, pentru care îmi dedic aproape tot timpul după job. Când mai am timp, îmi place să alerg prin păduri şi munţi şi să mă ocup în unele weekenduri de microproducţia de vin a familiei mele”, se autodescrie el în câteva cuvinte. 

  • Nemţii de la DerTour/Rewe au cumpărat toate activităţile din turism ale Eurolines. DerTour este prima mare agenţie de turism străină care pariază pe România

     Această mutare marchează prima iniţiativă serioasă a unui grup străin pe piaţa agenţiilor de turism din România.

    Vânzătorul este omul de afaceri Dragoş Anastasiu, care deţine mai multe afaceri în industria de profil, de la hoteluri la companii de transport cu autobuzul.

    Tranzacţia include toate activităţile de turism ale Eurolines – turoperare, retail, business travel şi incoming -, care în acest moment se derulează pe trei companii distincte (Touring Europabus, Danubius Travel şi Nova Travel).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câştigul salarial mediu brut pe economie a fost în mai de 5.078 lei, iar cel net de 3.101 lei

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6946 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1782 lei).

    Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,7%.

    Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 110,2%.

    Indicele câştigului salarial real a fost de 99,1% pentru luna mai 2019 faţă de luna precedentă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis cere reexaminare pe legea privind activităţile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor

    În cererea de reexaminare adresată preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, se arată că:

    1. Potrivit art. I pct. 1 din legea transmisă la promulgare, legiuitorul stabileşte în concret două modalităţi alternative prin care direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv direcţia sanitar-veterinară a municipiului Bucureşti, pot acţiona pentru a pune în aplicare acţiuni prevăzute în programele naţionale specifice: încheierea de contracte de concesiune pe o durată de 5 ani cu medicii veterinari organizaţi în condiţiile legii, sau angajarea de personal sanitar-veterinar propriu, în condiţiile legii, în situaţiile în care nu se pot încheia contracte cu medicii veterinari, organizaţi în condiţiile legii. Modificările şi completările aduse cadrului normativ prin legea transmisă spre promulgare vizează exclusiv varianta asigurării activităţilor sanitar-veterinare publice pe bază de contract de concesiune, generând confuzie cu privire la posibilitatea efectivă de utilizare a alternativei angajării de personal sanitar-veterinar propriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strategie cu digitalizare, noi produse şi listare

    „Anul 2019 este foarte important din perspectiva digitalizării, iar aceasta reprezintă cu certitudine direcţia de dezvoltare a grupului Idea Bank România. Când vorbim despre digitalizare cred că cea mai importantă perspectivă este cea a clientului: timp economisit în relaţia cu banca. Pentru client eşti digital dacă îi oferi cele trei funcţii esenţiale bancare în mediul online, acolo şi atunci când acesta îşi doreşte: depozite, credite şi tranzacţii. Strategia băncii este de a perfecţiona instrumentele web deja existente şi de a înrola cât mai mulţi clienţi prin acestea şi abia în a doua fază de a pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze pe o bază continuă”, afirmă Mioara Popescu, CEO al Idea Bank, instituţie de credit deţinută de polonezii de la Getin Holding.

    Pe lângă reţeaua de unităţi teritoriale, care rămâne încă de bază, Idea Bank s-a orientat şi spre canalele de distribuţie online pentru persoane fizice nonclienţi lansând Calculatorul cu Dorinţe – pentru credite de consum – şi platforma Idea WebDepo – pentru depozite, necondiţionate de deschiderea prealabilă a unui cont curent online.

    WebDepo, o platformă prin care clientul are posibilitatea să-şi creeze un depozit într-un timp foarte scurt, în trei paşi, a fost lansată anul trecut. „Până în acest moment am reuşit să economisim timpul a peste 1.600 de clienţi, am simplificat vieţile acestora pentru că ei nu s-au mai deplasat la bancă pentru a constitui un depozit, deşi nu avuseseră vreo relaţie anterioară cu banca”, descrie Mioara Popescu cele mai recente rezultate înregistrate de platformă.

    Volumul de depozite atrase online de Idea Bank a fost dublu faţă de nivelul planificat, până la finele anului 2018 ajungând 50 de milioane de lei în depozite noi constituite online, iar acum volumul se îndreaptă spre 100 de milioane de lei. Pentru finalul anului 2019, banca îşi propune să ajungă la depozite noi în jur de 200 de milioane de lei.

    Tot anul trecut, pe partea de creditare, banca a lansat Calculatorul cu Dorinţe – un instrument de aprobare a creditelor de consum online care va fi adus în 2019 la un alt nivel, procesul de creditare urmând să fie 100% online, după cum dă asigurări Mioara Popescu.

    „Fluxul actual de vânzare online al creditului nu asigură finalizarea procesului, clientul trebuie să meargă în sucursală pentru semnarea contractului, iar rezultatul nu este la fel de mulţumitor ca în cazul depozitelor online. Revizuim în prezent interfaţa Calculatorului cu Dorinţe şi implementăm semnătura digitală. Astfel, se vor crea premise pentru o mai bună penetrare a creditului online în rândul clienţilor. Pentru semnătura digitală, colaborăm cu o firmă din România. Suntem în teste. Învăţăm din fiecare greşeală pe care o facem şi o evităm în viitor.” Şefa Idea Bank aminteşte că procesul de vânzare a unui credit online se bazează în primul rând pe prudenţă, pe o bună gestiune a riscului de credit, pe o bună informare şi conştientizare a clientului referitoare la sarcinile ce decurg din contractul de credit, de necesitatea respectării disciplinei de plată şi a graficului de rambursare. „Este foarte importantă disciplina la plată a clienţilor, element care determină scăderea riscului în creditare şi implicit a costului creditului, altfel spus diminuarea dobânzilor.”

    Gestiunea NPL-urilor este parte a strategiei Idea Bank. „În prezent, rata creditelor neperformante este sub 5%, acesta fiind de altfel targetul nostru pentru acest an.”

    Legat de zona tranzacţională, anul 2019 va fi anul lansării unei noi aplicaţii de internet banking atât pentru IMM-uri, cât şi pentru persoanele fizice. Iar aplicaţia de internet banking va putea să fie utilizată şi pe mobil, spune şefa Idea Bank.

    „Avem o soluţie foarte practică şi simplă care va crea mai multă valoare adăugată la client. Ne propunem şi reuşim prin proiectul nostru ca şi perspectivele aduse de PSD2 să fie integrate în noua aplicaţie de internet banking astfel încât în colaborarea noastră viitoare cu fintech-urile să valorificăm două elemente importante: banca aduce baza de clienţi şi un plus de încredere pe care clienţii îl au în bancă, iar fintech-ul vine cu experienţa utilizatorilor creată de noile generaţii de programatori, ei înşişi consumatori de servicii bancare, dar cu aşteptări modelate de social media şi e-commerce-ul modern. Este o experienţă interesantă pentru că fintech-ul are foarte mult know-how, iar noi avem prudenţa şi încrederea pe care clientul ţi le dă şi de care eşti responsabil. Încercăm să combinăm cele două laturi.”

    Primele progrese privind dezvoltarea inteligenţei artificiale se văd deja în cadrul Idea Bank, acolo unde o aplicaţie învaţă din comportamentul la plată al clientelei şi modelează un sistem de scoring privind decizia de aprobare sau respingere a unui credit, potrivit şefei băncii. „Această inteligenţă artificială se comportă ca o entitate vie care se dezvoltă continuu atâta timp cât este «hrănită» cu date despre comportamentul clienţilor noştri şi poate deja înlocui decizia umană în aproximativ jumătate din aplicaţiile de credit.”

    Anul trecut, Idea Bank a finalizat upgrade-ul sistemului informatic al core banking system (CBS) – urmat de integrarea celorlalte aplicaţii. Iar volumul investiţiilor a fost de aproximativ 2 milioane de  euro în 2018 şi procesul continuă în 2019.

    Profitul Idea Bank nu a avut în 2018 acelaşi ritm de creştere comparativ cu cel obţinut la nivelul grupului, fiind influenţat de un nivel mai mare de cheltuieli şi investiţii. „Dezvoltarea digitală este mare consumatoare de resurse.”

    Idea Bank a raportat pentru 2018 un profit de 8,4 milioane de lei, în creştere faţă de nivelul de 7,4 milioane de lei înregistrat în 2017. Iar activele băncii au urcat la 2,1 miliarde de lei.

    Obiectivele băncii în 2018 s-au axat pe creştere organică sănătoasă, pe continuarea procesului de digitalizare, pe îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii existenţi şi în acelaşi timp pe atragerea unor noi clienţi, pe creşterea nivelului de pregătire a echipei Idea Bank. În acelaşi timp, Idea Bank s-a axat pe funcţionarea unor parteneriate reale cu canalele alternative prin care vinde o parte din credite, iar controlul adecvat al costurilor operaţionale a fost un alt obiectiv important.

    Legat de profitul băncii în 2019, estimările indică un nivel mai mic decât în 2018, scăderea cu 6,7% fiind explicată de efectul taxei bancare, bugetată la nivel maxim, de 0,2% din activele financiare eligibile, respectiv 2,8 mil. lei, susţine şefa Idea Bank. „Estimăm creşterea cu peste 8% a soldului creditelor, deci este posibil ca impactul taxei să fie mai mic. Vom fi siguri după publicarea normelor metodologice.”

    Pentru 2019, strategia digitală a Idea Bank presupune investiţii în digitalizare în jur de 800.000 de euro, potrivit Mioarei Popescu.

    Dar prin ce se diferenţiază platforma digitală a Idea Bank de concurenţă?

    „Ne plac lucrurile simple, practice, altfel. Idea Bank are o perspectivă de open banking pentru nonclienţi, adică pentru persoanele fizice şi juridice care nu au deja o relaţie cu banca. Astfel, noi descompunem cele trei funcţii bancare în aplicaţii online deschise oricărui potenţial client: poţi contracta un depozit sau un credit online fără să fi avut o relaţie prealabilă cu banca. Odată contractat un produs sau serviciu devii client, iar rolul băncii este de a crea conţinut pentru tine – motive de a reveni continuu pe o platformă de internet banking, acolo unde poţi să-ţi consulţi soldurile, poţi efectua plăţi sau schimb valutar avantajos şi unde vei regăsi un marketplace de unde poţi contracta alte produse şi servicii oricând şi oriunde doreşti.”

    Într-o primă etaptă, Idea Bank urmăreşte să perfecţioneze instrumentele web deja existente şi să atragă cât mai mulţi clienţi prin acestea, iar ulterior, în a doua fază, va pune la dispoziţia acestora banking la 360o printr-o soluţie modernă de internet banking cu care să interacţioneze continuu.

    „Faptul că avem numai 33 de sucursale ne obligă să fim activi şi performanţi în mediul digital, astfel putem asigura ritmul de creştere prognozat. Nu vom renunţa în viitorul apropiat la sucursale pentru că sucursalele au rolul lor, asigură legătura cu clientul, poţi să-i furnizezi mai multe informaţii. Sunt mulţi clienţi care deşi accesează depozitul online vizitează sucursala pentru a se asigura că lucrurile sunt în regulă, se simt mai confortabil dacă vorbesc şi interacţionează şi cu reprezentanţii băncii.”

    Şefa Idea Bank apreciază că, într-o perspectivă mai îndelungată, clientul va avea banca şi consultantul său în buzunar, astfel ca prin aplicaţii inteligente instalate pe telefonul mobil să-şi poată satisface nevoile sale. „Noi trebuie să fim pregătiţi pentru această perspectivă. Prin urmare, strategia digitală trebuie implementată conform planului cu grijă în gestionarea schimbării în mod eficient atât în interiorul organizaţiei, ca şi din perspectiva relaţiei cu clientul.”

    Directorul general al Idea Bank apreciază că penetrarea soluţiilor digitale în rândul clienţilor ar fi mai uşoară dacă şi la nivelul instituţiilor statului ar exista o reală agendă digitală naţională, să poţi să-ţi plăteşti toate taxele online, să poţi să deschizi o companie online sau să depui anumite documentele. „Avem o viteză foarte bună a internetului în România. De ce să nu o folosim?”

    În ceea ce priveşte cooperarea dintre o bancă şi un fintech, şefa Idea Bank crede că aceasta va fi din ce în ce mai prezentă, inclusiv pe piaţa românească, care se va adapta la ceea ce se întâmplă pe plan european şi nu numai.

    „Noua provocare sunt noii competitori care apar pe piaţa românească, fintech-urile, care ne obligă şi pe noi, băncile, să fim inovativi. Cu siguranţă vor fi un partener în viitor. Noii competitori ne obligă să fim inovativi, să stăm la aceeaşi masă, să fim parteneri cu ei şi să fim competitivi în acelaşi timp cu vremurile pe care le trăim.”

    Pe lângă planurile legate de digitalizare, Idea Bank are şi obiective noi privind produsele şi serviciile oferite.

    IMM-urile şi creditul imobiliar, în centrul atenţiei

    Idea Bank este o bancă de talie mică, dar care îşi propune o creştere organică ca urmare a eforturilor continue de creştere a eficienţei într-un mediu concurenţial, dar şi instabil din punct de vedere legislativ, a menţionat directorul general al Idea Bank.

    Specializată mai ales pe creditarea de consum, Idea Bank vrea să-şi extindă gama de produse şi va lansa de la jumătatea acestui an şi credite imobiliare, urmând să se concentreze mai mult şi spre finanţarea IMM-urilor. „Important este să reuşim realizarea unui echilibru: nu poţi să te dezvolţi numai pe consum. A apărut o schimbare în orientarea nostră: IMM-urile şi creditul imobiliar vor fi mai mult în centrul atenţiei. Am decis să acordăm o mai mare atenţie IMM-urilor şi creditului ipotecar abia după ce am căpătat o expertiză în creditul de consum. Suntem siguri că putem să gestionăm procesul acesta şi pornim la drum”, spune şefa Idea Bank.

    În ceea ce priveşte creditul de consum, produsul principal de credit al Idea Bank, în termeni de acaparare de cotă de piaţă, banca câştigă lunar o cotă incrementală (calculată ca volume noi credite Idea Bank / volume noi piaţă) de peste 2% faţă de o pondere de 0,47%, cota de piaţă a băncii după active, a explicat Mioara Popescu.

    Idea Bank urmează să intre de la jumătatea anului 2019 pe segmentul creditării ipotecare. „Creditul ipotecar se bazează pe un flux complet informatizat, foarte bine controlat. Ne-am obişnuit clienţii cu produse simple şi practice şi pe acest standard este proiectat creditul ipotecar. Lansarea va fi la jumătatea acestui an. Deja suntem în faza finală de testare, deci aproape gata, iar echipa de proiect este foarte implicată pentru a fi sigură că nu va fi niciun fel de inconvenient la lansare.“

    Referitor la obiectivele de vânzări pe noua nişă, Idea Bank ţinteşte un volum de credite ipotecare de aproximativ 100 mil. lei în acest an. „În funcţie de evoluţia vânzărilor şi de feedbackul primit de la clienţi, vom analiza şi, eventual, vom revizui produsul şi fluxurile operaţionale pentru a-l face cât mai atrăgător şi prietenos.“

    Strategia actuală a Idea Bank nu include credite Prima casă, ci doar credite ipotecare standard, potrivit Mioarei Popescu. „Din perspectiva dobânzilor practicate de competiţie, atât de mult s-a apropiat nivelul acestora la creditele ipotecare încât din punctul meu de vedere programul Prima casă ar trebui să se apropie de final. Idea Bank a participat la două ediţii ale programului, după care în contextul dificil al anilor 2012-2013 am decis să nu mai participăm. Strategia noastră actuală nu include credite Prima casă, doar credite ipotecare standard. Vedem cum merge produsul nostru şi apoi decidem extinderea.“

    În ceea ce priveşte IMM-urile, şefa Idea Bank a explicat că sunt foarte importante, sunt o parte a motorului de funcţionare a economiei româneşti, însă apreciază că mai este nevoie de încredere şi poate de curaj, în condiţii de risc bine gestionat, pentru a se crea un real parteneriat între bănci şi IMM-uri.
    Idea Bank îşi propune dublarea volumului de vânzări pentru IMM-uri în 2019, vânzările noi de credite pentru IMM-uri bugetate fiind de peste 400 mil. lei. „Am acumulat suficientă expertiză în ceea ce priveşte abordarea IMM-urilor. Avem un parteneriat de finanţare cu Fondul European de Investiţii din care am folosit deja prima tranşă. Printre clienţii noştri regăsim IMM-uri din IT, industria hotelieră, comerţ, transport, industrie, agricultură. Un rol deosebit în finanţarea acestora îl are compania de leasing din grupul Idea România, respectiv Idea Leasing, un jucător important pe piaţa de profil, cu care colaborăm eficient în cadrul modelului nostru de business.“

    Un element important în procesul de finanţare sunt dobânzile. Referindu-se la dobânzile la credite, şefa Idea Bank consideră că „s-a făcut cam tot ceea ce ar fi trebuit să se facă”. „Toate băncile practică aproape acelaşi nivel al dobânzilor. Diferenţa vine acum din calitatea procesului de vânzare a produsului, calitate pe care o transferi către client şi care constă în rapiditate, în simplitate, în modul în care ştii să gestionezi încrederea. Astfel, diferenţele dintre nivelul dobânzilor nu mai sunt decisive în decizia de creditare şi am văzut acest lucru şi la clienţi. Se întâmplă să accepte o dobândă mai mare, evident bazată pe nivelul de scoring, dacă banca este capabilă să-i acorde creditul aproape pe loc. Şi poate că acesta este unul dintre atuurile băncilor mai mici, sunt un pic mai agile.”

    Pe măsură ce dobânzile au revenit în ultimii ani pe un trend ascendent, şi clienţii Idea Bank s-au orientat spre creditele cu dobândă fixă. „În primele luni ale anului, numărul clienţilor care au solicitat credite cu dobândă fixă a fost în creştere. Clienţii preferă dobânda fixă, al cărei nivel practicat de bancă începe de la 8,9%. Am inclus în portofoliul nostru credite cu dobândă fixă mai târziu decât competiţia, am preferat creditul cu dobândă variabilă, mult mai sigur din punctul de vedere al gestionării riscului de rată a dobânzii,  atunci când am realizat că procesul de refinanţare externă prin creditele cu dobândă fixă ne afectează foarte mult. Aproape că producţia nouă nu mai acoperea nivelul rambursărilor anticipate. Acum suntem la 50% – 50% – jumătate sunt credite cu dobândă fixă, jumătate cu dobândă variabilă. Important este să ai echilibru, să pui în balanţă cele două produse, dar şi sursele, care la rândul lor se diferenţiază pe anumite termene.”

    Soldul creditelor acordate de Idea Bank a crescut cu 15% anul trecut, până la 1,3 mld. lei. La nivelul întregului sistem bancar, creditarea înregistra la finele lui 2018 o creştere de circa 8%, ritm care s-ar putea menţine şi în acest an.

    „Dacă ianuarie şi februarie au fost luni dificile, în contextul foarte neclar, total neaşteptat generat de OUG 113 din decembrie 2018, ulterior creditarea şi-a revenit. Luna aprilie la Idea Bank a fost cea mai bună lună, nivelul creditelor acordate fiind mai mult decât dublu faţă de ianuarie. Creşterea cu 8% a creditării la nivelul sistemului bancar înregistrată în 2018 estimez că se va menţine şi în acest an.”

    Referindu-se la dobânzile remunerate de Idea Bank pentru depozite, Mioara Popescu susţine că depozitele la termen existente în oferta de produse sunt destul de atractive”. Dobânzile practicate sunt destul de competitive în acest moment. Concurenţa cea mai mare vine din partea Ministerului de Finanţe prin emisiunile succesive de titluri de stat către populaţie.”

    Obiectiv strategic: Listarea la bursă

    Idea Bank România, deţinută de polonezii de la Getin Holding, intenţionează să se listeze la bursă, analizând momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect, iar listarea ar urma să fie realizată la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), după cum a declarat Mioara Popescu, CEO al băncii.

    „Ca obiectiv strategic pentru perioada următoare, vizavi de piaţa de capital, ne gândim din ce în ce mai profund la utilizarea instrumentelor acesteia în susţinerea dezvoltării băncii. De ce nu un IPO? Cred că am ajuns la un moment în care evoluţia actuală ne permite să abordăm şi aceste instrumente de finanţare. Pentru că este o abordare normală. Piaţa de capital este o sursă de dezvoltare a unei organizaţii nu atât de mult folosită în România, însă multe ţări din Europa o folosesc din ce în ce mai mult. Analizăm încă momentul oportun pentru iniţierea acestui proiect. Este un proces care necesită mare atenţie, ne dorim să-l finalizăm cu succes şi pentru a îndeplini acest obiectiv este necesar să fim foarte bine pregătiţi.  Suntem într-o fază incipientă. Lucrăm la acest proiect şi vom folosi know-how-ul acţionarului polonez. Evident, vom utiliza Bursa de Valori Bucureşti.”

    La BVB sunt listate în prezent Banca Transilvania, BRD-SocGen şi Patria Bank, dar există şi alte instituţii de credit locale care au obligaţiuni tranzacţionate la bursă, cum ar fi Raiffeisen Bank sau UniCredit Bank.

    Şi Idea Bank are din luna februarie a acestui an obligaţiuni tranzacţionate în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare administrat de BVB, cu scadenţa în decembrie 2024, în valoare totală de 5 mil. euro.

    Piaţa de capital este mecanismul adecvat pentru diversificarea surselor de finanţare ale companiilor, indiferent de mărimea şi activitatea lor, atât timp cât aplică o serie de standarde specifice, în opinia şefei Idea Bank.

    „Este mai greu la început, dar odată ce faci acest exerciţiu de raportare el devine foarte repede o rutină. Este ca orice altă raportare, comparabilă cu cele către banca centrală. Noi aşa ne-am organizat şi aşa o tratăm. Noi suntem foarte obişnuiţi cu un nivel înalt al guvernanţei corporative, cu cerinţele de transparenţă, cu raportarea periodică la termenele care ne sunt impuse de regulamentele bancare. Cel puţin pentru o bancă, această obligaţie de raportare nu face foarte mult diferenţa. Nu o vedem ca o piedică pe care să nu o poţi trece.“

    Mioara Popescu a amintit că pe piaţa de capital există o iniţiativă foarte bună prin care se intenţionează implementarea celor mai bune practici în comunicarea cu investitorii, care include redactarea unor rapoarte şi prezentări relevante. „Implementarea acestui proiect va face ca lucrurile să fie mai simple.“

    Riscuri şi provocări pentru banking

    Referindu-se riscurile şi provocările pentru banking, directorul general al Idea Bank susţine că impredictibilitatea cadrului legislativ este unul dintre principalele riscuri care afectează mediul economic în general.

    „Efervescenţa legislativă, măsurile populiste, nebazate pe profesionalism şi pe buna înţelegere a legilor care guvernează piaţa bancară, ar putea să creeze un efect grav în economia românească. Avem nevoie de o legislaţie clară, predictibilă care să nu încurajeze indisciplina financiară”. O altă provocare este legată de disciplina la plată şi educaţia financiară. „Le văd îmbinate. Banca vine în sprijinul clientului, asigură prin credit satisfacerea unei nevoi. Dar şi eu, ca şi client, sunt responsabil şi conştient că banii primiţi ca şi credit trebuie să fie returnaţi, după cum banca este obligată să asigure administrarea prudentă a depozitelor constituite. Banca cumpără şi vinde încredere, dar trebuie să gestioneze acest proces cu maximă prudenţă.”

    Totodată, forţa de muncă se conturează ca o nouă provocare, nu doar pentru banking, ci pentru întreaga economie. Schimbarea locului de muncă destul de rapid va crea o problemă şi sistemului bancar. În contextul creşterilor salariale din sistemul public, o parte din colegii noştri au ales să lucreze în sectorul de stat. Ce este cert este că tânăra generaţie are alte obiective, îşi doreşte o balanţă mai echilibrată între timpul de lucru şi timpul liber, ceea ce nu este tocmai rău.”

    În cele din urmă, şefa Idea Bank menţionează pe lista provocărilor pentru banking şi cadrul european de reglementare, numărul de reglementări în creştere care pune presiune în plus din perspectiva rigurozităţii în derularea activităţii tranzacţionale şi a documentării, vorbind şi de necesitatea sistemelor suplimentare de securitate a informaţiei.