BusinessMagazin

Tag: acordare

  • IMM-urile pot cumpăra utilaje şi echipamente în leasing, cu finanţări de maxim 5 milioane lei, garantate de stat printr-un nou program guvernamental

    Companiile care vor să facă achiziţii de aparatură sau utilaje, noi sau second-hand, prin contracte de leasing se pot înscrie în programul guvernamental IMM Leasing de Echipamente şi Utilaje, derulat prin intermediul FNGCIMM, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar fiind de 5 milioane lei.

    Programul isi propune stimularea accesarii finantarilor de tip leasing financiar in vederea  achizitionarii de active noi sau second-hand pentru desfasurarea activitatii companiilor, in special a celor care au nevoie de transfer de tehnologie in procesele de productie.

    Prin IMM Leasing de Echipamente şi Utilaje sunt acordate facilitati de garantare de catre stat, care pune la dispoziţia institutiilor financiare nebancare înscrise în Registrul Special la BNR plafoane anuale de garantare pentru finantarile de tip leasing financiar pentru achizitionarea de bunuri noi sau second-hand, necesare in derularea activitatii IMM-urilor, precum si a intreprinderilor afiliate care au un numar egal sau mai mare de 250 de angajati.

    Garantiile vor fi acordate de catre FNGCIMM si vor fi garantate de catre stat, prin Ministerul Finantelor Publice, in procent de maximum 80% din valoarea finantarii pentru achizitia de echipamente IT si tehnologia informatiei si in procent de maximum 60% din valoarea finantarii pentru achizitia de utilaje si echipamente tehnologice, vehicule pentru transport marfuri si persoane utilizate in scop comercial in cadrul unei operatiuni de leasing financiar.

    Durata maxima a perioadei de leasing va fi de 72 de luni, cu posibilitatea acordarii unei perioade de gratie cuprinsa intre 3 si 12 luni iar avansul achitat de utilizator este de 0%, şi, in funcţie de solicitarea beneficiarului, poate ajunge pana la maximum 20%  din valoarea de achizitie a bunului finantat (exclusiv TVA).

    Sunt eligibile pentru acordarea de garantii in cadrul programului intreprinderile mici si mijlocii precum si întreprinderile afiliate, din toate sectoarele de activitate, cu excepţia urmatoarelor: intermedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activitaţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de armament, muniţii, explozibili, tutun, alcool cu excepţia vinului şi berii, substanţe aflate sub control naţional, plante, substanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de investigare şi protecţie.

    Se pot acorda facilităţi de natura subvenţiei de dobânda în procent de până la 50% pentru finanţarile garantate in cadrul programului, precum şi garanţii de stat în condiţiile subvenţionării în procent de 100% a comisionului de administrare şi a comisionului de risc. Facilitatile prevazute in cadrul programului se acorda in baza unei scheme de ajutor de minimis.

     

  • Antreprenoarea care „face bani din piatră seacă”: „Cred în asumarea unor valori în cadrul unui business”

    Mariana Brădescu spunea în cel mai recent interviu acordat revistei Business MAGAZIN  că una dintre principalele realizări ale sale este că au ajuns „într-un punct al maturităţii afacerii fără să apelăm la surse externe de finanţare”. Împreună cu soţul ei, Sergiu Constantinescu, au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere şi au înfiinţat piatraonline.ro, primul magazin online din România dedicat exclusive pietrei naturale, în urmă cu un deceniu (în prezent afacerea include şi un showroom). Potrivit celui mai recent interviu (acordat ZF), familia Brădescu şi-a propus ca în cinci ani să ajungă în şapte oraşe din România, prin extindere în regim de franzică, dar şi în alte ţări europene. 

    Cifra de afaceri a companiei ajunsese în 108 la valoarea de 25,4 milioane de lei, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Profilul Marianei Brădescu a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, publicat de Business MAGAZIN în luna martie.

  • O simplă întrebare, transformată în filosofie de viaţă: „De ce crezi că poţi să fii doar un profesionist de succes sau o mamă şi soţie de succes? Cum ar fi dacă ai fi ambele?”

    Pentru Natalia Gelshtein-Kiss, market director, Danone România, Bulgaria şi ţările Adriatice, una dintre cele mai importante realizări ale ultimilor doi ani a fost creşterea cotei de piaţă a Danone în România, iar printre obiectivele sale pentru anul în curs se numără creşterea categoriilor de produse ale companiei, inovarea, creşterea gamei bio şi consolidarea acţiunilor de CSR în care compania este implicată. În opinia sa, nu există calităţi pe care le are o femeie şi un bărbat nu sau viceversa.

    „Cred că femeile sunt mai minuţioase, îşi ascultă mai mult instinctul şi sunt mai ataşate emoţional, mai uşor impresionate de sentimente, ceea ce nu este deloc un lucru rău, deşi uneori avem tendinţa de a ne activa latura maternă, lucru care nu este întotdeauna cel mai bun lucru la locul de muncă. Cred cu tărie în puterea diversităţii şi că cele mai bune echipe sunt alcătuite din oameni care au puncte forte şi vulnerabilităţi diferite, prin urmare, genuri, culturi şi experienţe diferite.”

    Despre echilibrul între viaţa personală şi profesională, Natalia Gelshtein-Kiss spune că îşi va aminti întotdeauna o conversaţie cu unul dintre cei mai buni mentori ai săi. „M-a întrebat: «De ce crezi că este o alegere? De ce crezi că poţi să fii doar un profesionist de succes sau o mamă şi soţie de succes? Cum ar fi dacă ai fi ambele?». De atunci, a devenit foarte clar pentru mine şi mă străduiesc să dau tot ce e mai bun la locul de muncă, ofer 100% şi tind către 100% în a fi cea mai bună mamă posibilă pentru copiii mei şi cea mai bună soţie posibilă pentru soţul meu. Nu înseamnă că sunt acolo, dar dau 100% fiecăruia, deci nu trebuie să echilibrez cu adevărat.”

    Sfatul său pentru tinerele aflate la începutul carierei este: „Acordă-ţi puţin timp să te gândeşti cine eşti şi care este scopul tău. Ce îţi doreşti cel mai mult să obţii? Aminteşte-ţi întotdeauna că nu este necesar să alegi între a fi o mamă, soţie de succes şi un profesionist de succes, poţi fi ambele! Urmăreşte-ţi visele şi trăieşte acum şi aici.”

    Profilul Nataliei Gelshtein-Kiss a fost inclus recent în anuarul 105 Cele mai puternice femei din  business, realizat de Business MAGAZIN

  • Care este viitorul pieţei joburilor pentru corporatişti?

    Nu au intrat în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei au avut opţiunea de a lucra de acasă. Totuşi, angajaţii din multinaţionalele active pe piaţa locală nu sunt nici ei feriţi de efectele pandemiei. Cum se reflectă acestea asupra lor?

    La întrebarea cum arată acum piaţa muncii pentru angajaţii din marile corporaţii, Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, are un răspuns scurt şi cuprinzător: incertă.

    Piaţa muncii din România a fost lovită puternic de pandemia de COVID-19. În nici trei luni de când autorităţile au decretat stare de urgenţă, circa 430.000 de angajaţi aveau contractele de muncă încetate, adică fie au fost concediaţi, fie contractele lor nu au mai fost prelungite, conform datelor de la Ministerul Muncii.

    Mai mult, rata şomajului a crescut în luna aprilie la 4,8%, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piaţa forţei de muncă, în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc, potrivit statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Efectele pandemiei se reflectă însă şi asupra corporatiştilor, angajaţilor din marile companii active pe piaţa locală, mai ales prin scăderi salariale sau chiar concedieri, spun specialiştii de pe piaţa muncii.  

    „În această perioadă este foarte evident că absolut toate businessurile şi deci toate locurile de muncă sunt puse sub semnul întrebării, indiferent de dimensiunea companiei şi de brandul acesteia. Chiar dacă proiectele la care lucrăm funcţionează, chiar dacă corporaţia are scăderi de business nesemnificative sau inexistente, psihologic toţi angajaţii au în această perioadă senzaţia de incertitudine generică”, a explicat Oana Botolan Datki.

    Specialistul în resurse umane spune că toate companiile au redus costurile în această perioadă, chiar dacă nu au fost afectate de pandemie. Astfel, această incertitudine are un efect de presiune psihică asupra angajaţilor.

    Siguranţa, noul criteriu de selecţie a angajatorului

    „Citim despre recesiune globală, despre milioane de joburi dispărute, despre oameni din alte companii mari care şi-au pierdut jobul, despre industrii care scad major, toate companiile au redus costuri chiar dacă încă nu au fost afectate – deci efectul este unul de presiune psihică dată de incertitudine. În situaţia căutării unui nou job şi schimbării locului de muncă în această perioadă, cresc în însemnătate criteriile de siguranţă la care se uită oamenii şi pe care le cântăresc la angajare”, crede Oana Botolan Datki. 


    În acest caz, avantajul corporaţiei rămâne în seriozitatea aplicării unor proceduri şi politici corecte, chiar în cazul restructurărilor şi deciziilor de tăiere de orice fel.
    „Aş vrea să spun că este o realitate în toate companiile şi aici nu vorbesc de respectarea legilor, ci de aplicarea unor comunicări pertinente, din timp, de fonduri pentru ajutorul celor disponibilizaţi, de echipe dedicate – undeva la regiune sau grup dacă nu local, care gândesc niste paşi coerenţi şi care să arate grija pentru oameni. Aş vrea să pot spune asta, dar desigur că nu se poate generaliza nimic niciodată, cu atât mai mult în această perioadă de incertitudine”, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte evoluţia salariilor în acest an, doar companiile care planificaseră deja creşteri salariale înainte de pandemie vor ridica nivelul salarial al angajaţilor, pe când ceilalţi au decis să îngheţe salariile, să amâne plata bonusurilor salariale sau chiar să le reducă.
    „În acest moment, conform studiului realizat de CTeam Human Capital în această primăvară, deciziile companiilor de a acorda creşteri salariale, dacă acestea erau planificate în perioada ianuarie-martie, au fost de a le acorda în aceleaşi condiţii – aproximativ 30% dintre companii au acordat creşteri salariale în T1 şi doar 20% au anunţat că vor îngheţa salariile. În privinţa bonusurilor de performanţă, acestea au fost plătite de peste 60% dintre organizaţii tot în T1, iar bonusurile de vânzări au fost plătite de 50% dintre companii. Restul companiilor au luat decizia de a amâna plata bonusurilor pentru a doua jumătate a anului sau de a reduce valoarea acestora”, spune reprezentanta CTeam Human Capital.
    În companiile din cele mai afectate industrii, pandemia deja a dus la scăderi salariale, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei.
    „În anumite companii – mai ales marile companii aeriene în primă fază – la nivel global s-au luat decizii de scădere a salariilor pentru echipele de board, de la tăieri de 10% până la unele de 25% sau chiar 30%. Este foarte probabil ca o parte din aceste decizii să fie din solidaritate cu restul angajaţilor, aşa cum fac şi şefi de stat din alte ţări, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei. Ce este evident este că nu vor mai fi creşteri salariale atât de spectaculoase anul acesta, şi în toamnă sau la începutul anului viitor vom putea vedea dacă, statistic, au scăzut sau crescut salariile faţă de 2019”, explică Oana Botolan Datki. Reprezentanta CTeam Human Capital spune că încă se fac angajări în companii, în ciuda efectelor financiare pe care pandemia de COVID-19 le are asupra mediului de afaceri local, însă angajările sunt în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri.


    „Da, se fac angajări, pentru posturi diverse, de la IT la servicii, la suport sau customer service, dar în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri. Sunt şi companii în care toate angajările sunt îngheţate, depinde foarte mult de domeniul de activitate.”
    Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, susţine şi ea că piaţa muncii este acum într-o situaţie de incertitudine.
    „Piaţa muncii este în continuare învăluită în incertitudine. Chiar şi industriile care nu au fost afectate planifică atent şi pun în funcţiune managementul crizei. Aproximativ 70% dintre angajaţii din corporaţii s-au întors la birou, iar 30% încă lucrează de acasă. Cei care s-au întors la birou au un program uşor schimbat sau decalat pentru a lua contact cu cât mai puţine persoane. În ceea ce priveşte mediul de lucru, aproximativ 60% dintre întâlniri se desfăşoară în continuare online”, spune ea.

     

    Scăderile salariale nu îi ocolesc nici pe manageri

    În funcţie de industrie, vor exista cu siguranţă şi scăderi salariale şi la nivel de top management, afirmă specialistul în resurse umane. „Ele vor fi cuprinse între 25% şi 40%. Industria automotive este, din păcate, unul dintre sectoarele cele mai afectate. De asemenea, HoReCa şi turismul au de suferit, dar şi transporturile şi serviciile juridice sau partea de închirieri din real estate, organizări de evenimente, producţie de mobilier şi textile. Spre deosebire de criza anterioară, construcţiile nu au fost momentan afectate, iar salariile au rămas în mare parte la acelaşi nivel”, explică Sorina Faier.


    Anterior, ea declara că multe companii din domenii afectate de pandemie, precum servicii, real estate, transport, anumite sectoare din producţie, agribusiness, oil & gas au scăzut salariile cu până la 50%. De asemenea, multe dintre firmele de avocatură, pe lângă restructurări, au scăzut salariile cu 25%-60% celor rămaşi. Dacă un CFO câştiga înainte de criză în medie 5.000 euro net, acum, dacă lucrează într-un domeniu afectat, poate câştiga şi 2.500 euro net, spunea Sorina Faier.
    „Din datele noastre, în cel mai fericit caz salariile vor rămâne aceleaşi în industriile care nu au fost afectate. Bonusurile vor dispărea în mare parte, însă există şi domenii care sunt mai norocoase. Spre exemplu, în IT, banking şi la rolurile pe vânzări se acordă în continuare bonusuri”, a adăugat ea.
    Se mai fac angajări şi în această perioadă, însă mult mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, spune Sorina Faier, dând exemplu de domenii precum IT, retail food, curierat, retail online şi producţia alimentară.

    Reprezentanta Elite Searchers spunea anterior că situaţia de criză creată de pandemia de COVID-19 nu a ocolit nici firmele de executive search. Dacă înainte de criză compania avea cam 20 de roluri pe lună, din care 70% top şi middle manageri şi 30% recrutare de specialişti, în timpul situaţiei de urgenţă cererile s-au înjumătăţit.
    „Am avut 50% cereri pentru top şi middle manageri, 35% reprezentând înlocuiri şi 15% poziţii noi deschise, iar 50% solicitări pentru specialişti, preponderent din domeniul IT, engineering sau roluri de specialişti financiari seniori. Headhuntingul şi recrutarea au devenit mult mai dificile pentru noi deoarece candidaţii sunt foarte reticenţi la o schimbare acum, considerând orice mişcare un risc, iar angajatorii sunt mult mai pretenţioşi şi atenţi în alegerea candidaţilor, procesele şi deciziile lor durând în medie cu 20% mai mult decât în mod normal”, explica Faier.
    Pe lângă aşteptatele scăderi de salariu sau de bonusuri, expertul în resurse umane spune că în piaţă se vorbeşte tot mai des despre concedieri.


    Între concedieri şi angajări, în funcţie de domeniu

    „Din nefericire, auzim tot mai des despre concedieri. Industria automotive este fruntaşă, urmată de turism, producători din industria aeronautică, HoReCa, transport. Sectorul petrol şi gaze este, de asemenea, unul foarte afectat”, explica Faier.
    De altfel, în industria auto se pare că problemele au început din 2019, de dinaintea debutului pandemiei de COVID-19. Cinci mari producători de componente auto din România, Autoliv România, Lear Corporation România, Yazaki România, Faurecia România şi Adient Automotive România, au avut, cumulat, cu 4.869 mai puţini angajaţi în anul 2019 decât în anul precedent, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor, centralizate de Ziarul Financiar. Dimensiunea restructurărilor ar putea fi chiar mai mare pentru că mulţi producători mari nu au publicat încă bilanţul pe 2019.


    Raluca Peneş, HR manager al companiei de outsourcing de salarizare şi administrare de personal, recrutare şi muncă temporară Smartree, spune că marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la lucrul de acasă, chiar dacă pentru toată lumea trecerea de la lucrul de la birou la cel de acasă a fost făcută aproape peste noapte.
    „Cel puţin până în momentul de faţă, marile multinaţionale au ales varianta de a lucra preponderent de acasă până la toamnă sau cel mai probabil până la finalul acestui an, multe dintre aceste companii trimiţând chiar informări oficiale angajaţilor în acest sens. Chiar dacă pentru toată lumea, angajaţi şi companii, efectele crizei sanitare au impus schimbări peste noapte în modalitatea de lucru, marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la acest mod de lucru şi prin prisma faptului că aveau deja implementate proceduri pentru munca remote, tool-uri de comunicare şi colaborare a echipelor, iar angajaţii erau familiarizaţi cu sistemul de lucru în cloud”, spune Raluca Peneş.


    Cu toate acestea, chiar şi corporaţiile mari au fost afectate de această criză. 

    „Dacă în cazul lor aparent vorbim despre o oarecare normalitate în această perioadă, acest lucru nu înseamnă că nu sunt afectate. Poate nu în aceeaşi proporţie ca şi companiile mai mici, de tip antreprenoriat, însă cu siguranţă şi acest tip de businessuri au în vedere optimizarea costurilor şi reevaluarea proiectelor aflate în desfăşurare, dar puse pe hold la începutul lunii martie, focusul fiind în perioada următoare în zona de siguranţă şi continuitate a operaţiunilor”, explică specialistul în resurse umane.
    Raluca Peneş spune că în piaţă se observă cazuri de scăderi de 20% – 25% şi chiar 50% în cazul salariilor din top management. „Fără a generaliza situaţia la nivelul întregii pieţe, din datele pe care le deţinem, în această perioadă, am observat cazuri de diminuări salariale în rândul executivilor din companii. Procentele au fost diferite de la companie la companie, variind în general între 20% şi 25%, iar în unele situaţii s-au înregistrat şi scăderi de 50% în cazul salariilor din top management. Aceste procente s-au aplicat diferenţiat pentru top şi middle management şi în multe dintre cazurile aduse în discuţie este vorba despre o perioadă limitată, de aproximativ trei luni”, explică ea. Pentru restul angajaţilor din aceste companii s-a optat mai degrabă pentru soluţii alternative de tipul reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile sau concediu fără plată pentru câteva zile pe lună, afirmă specialistul. „Domeniile din care provin aceste companii sunt extrem de variate, de la zona medicală, şi anume laboratoare de analiză, până la materiale de construcţii, oil & gas, producţie, produse de consum sau cele destinate locuinţei.”
    Ea afirmă că multinaţionalele au făcut angajări constant, chiar de la începutul crizei sanitare, în special în domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center.
    „Angajări s-au făcut în mod constant, încă de la începutul crizei sanitare, în special în cazul multinaţionalelor din zona retail alimentar, adică bunuri şi produse esenţiale. Aceşti angajatori aveau deja o fluctuaţie mare de personal şi un deficit chiar şi înainte de apariţia crizei. Dacă ne referim la segmentul office, proiectele de recrutare de personal, de volum, sunt în special cele din domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center, în special pe profilurile cu limbi străine”, explică Raluca Peneş.
    Dintre domeniile care au fost afectate şi unde s-a trecut parţial şi la disponibilizări sunt domeniul producţiei industriale, cel automotive sau domeniul materialelor de construcţii, spune specialistul în resurse umane.
    „Sunt domenii care au fost impactate din mai multe considerente: o dată prin prisma restricţiilor care au afectat parţial operaţiunile acestor companii, forţându-le chiar să îşi întreruptă total activitatea în unele cazuri, iar ulterior din cauza scăderii cererii pentru bunurile produse. Pentru segmentul multinaţionalelor cu activitate de birouri, nu avem semnale din piaţă în momentul actual cum că situaţia este de aşa natură încât să necesite restrângerea personalului existent. Dimpotrivă, businessurile cu puternică componentă tehnologică, automatizări, digital, gaming online, pot vedea chiar oportunităţi de creştere acum, pe noi segmente, ceea ce va determina şi un necesar suplimentar de personal”, afirmă reprezentanta Smartree.
    Activitatea de angajare în România se prăbuşeşte din cauza crizei coronavirusului pentru trimestrul al treilea al anului 2020, însă angajatorii se aşteaptă să revină la nivelul de angajare de dinainte de pandemie până anul viitor, conform unui sondaj Manpower Group privind perspectivele angajării de forţă de muncă.
    Astfel, pentru perioada iulie – septembrie 2020, 15% dintre angajatori prognozează o creştere a numărului total de angajaţi, 22% prognozează o scădere şi 52% nu prevăd nicio schimbare.
    Circa 59% dintre angajatori au spus că activitatea le-a fost suspendată sau oprită din cauza COVID-19. Aproximativ 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în luna aprilie a anului viitor.


    Normalitatea în recrutare, aşteptată abia în 2021

    „În România, 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în aprilie anul viitor. Angajatorii ştiu că revenirea va fi graduală, impactul încă se resimte şi planurile de angajare sunt în consecinţă – dar acest lucru va fi crucial pentru redresarea economiei. Pe termen lung sperăm că după această criză vom avea un viitor al lumii muncii mai flexibil, mai virtual, mai încrezător şi care să permită oamenilor să îmbine mai bine munca şi activităţile de acasă“, spunea Nuno Gameiro, director regional Europa de Sud-Est al ManpowerGroup.
    În patru dintre cele şapte sectoare, perspectivele de angajare sunt cele mai slabe raportate vreodată – sectoarele finanţe şi servicii de afaceri, alte servicii, hoteluri şi restaurante şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, conform studiului citat.
    Studiul ManpowerGroup privind perspectivele angajării de forţă de muncă pentru cel de-al treilea trimestru al anului 2020 a fost realizat prin intervievarea unui eşantion reprezentativ de 426 de angajatori din România, parte dintr-un panel de peste peste 34.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii.
    Compania de recrutare Gi Group susţine că piaţa locală a muncii trece printr-o criză similară cu cea din 2008 în care a dispărut echilibrul dintre joburile disponibile şi candidaţi.
    „Din păcate, COVID-19 a afectat şi domeniul nostru de activitate. Exact precum în 2008 balanţa joburi disponibile – candidaţi s-a răsturnat. Dacă până la starea de urgenţă România era o piaţă lipsită de forţă de muncă (şomaj foarte mic), acum cred că problema va fi identificarea unui loc de muncă“, au spus reprezentanţii Gi Group pentru ZF. Informaţiile au fost oferite de companie într-un chestionar trimis de Ziarul Financiar pentru realizarea Anuarului de Business al României – Cei mai mari jucători din economie, 2020. Industria de muncă temporară din România a suferit o scădere de 30% a cifrei de afaceri totale, din cauza pandemiei de COVID-19, apreciază reprezentanţii Gi Group.
    Mai mult, circa 19% dintre respondenţii unui studiu derulat de compania multinaţională de cercetare de piaţă Ipsos au spus că
    şi-au pierdut locurile de muncă în această perioadă, 16% au spus că au fost trimişi în şomaj tehnic, 14% nu lucrau înainte de pandemie şi nu lucrează nici acum, iar 27% din ei au spus că nu s-a schimbat nimic la locul de muncă pe fondul pandemiei de COVID-19.
    Cei care şi-au pierdut locurile de muncă sunt cu precădere persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani (27%), din mediul rural (24%) sau oraşe cu o populaţie între 50.000 şi 200.000 de locuitori, cu o educaţie primară (44%) sau medie (27%).
    Dintre angajaţii chestionaţi, aproximativ 50% au spus că lucrează de acasă, iar 38% au spus că continuă să meargă la serviciu. Angajaţii din producţie au continuat să meargă la locul de muncă într-o mai mare măsură decât cei din celelalte domenii, circa 60%. Angajaţii din servicii au fost cei care au lucrat în cea mai mare măsură de acasă  – 58%.  
    Studiul Ipsos a fost realizat în parteneriat cu platformele Hipo, Bestjobs, eJobs si Undelucram, s-a desfăşurat în perioada
    11-17 mai şi a avut un eşantion de 4.221 de respondenţi.

  • Omnicredit, fintech-ul care oferă soluţii de factoring şi microfinanţare online, a acordat împrumuturi de peste 12 mil. euro în primul an de la lansare

    Fintech-ul Omnicredit, lansat în România anul trecut şi care oferă soluţii online de factoring şi microfinanţare de până la 35.000 de lei pentru antreprenorii locali, a acordat finanţări în valoare totală de 12 mil. euro în perioada iunie 2019-iunie 2020, după ce platforma a înregistrat aproximativ 4.500 de cereri de finanţare pe toate cele trei categorii de produse oferite, respectiv microcredite, factoring şi scontare, din care a aprobat peste 1.500.

    Potrivit datelor companiei, profilul companiilor care apelează la soluţii de microfinanţare s-a modificat substanţial în urma apariţiei crizei generată de pandemia de COVID-19. Astfel, dacă înainte majoritatea clienţilor care apelau la finanţări aveau businessuri în producţie, construcţii, comerţ, PR, afaceri din agricultură şi inginerie, din februarie, când au început să se simtă primele efecte ale crizei, au apărut clienţi cu afaceri preponderent în panificaţie, retail online de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau transporturi rutiere de mărfuri.

    În funcţie de segmentele de business, media finanţărilor acordate sub formă de factoring a fost de circa 10.000 de lei pe cerere, în timp ce microcreditele acordate se situează, în medie, în jurul a 35.000 de lei.

    În cazul produselor de factoring şi scontare, timpul mediu de aşteptare al clientului a fost de aproximativ 4 ore de la momentul în care cererea este completă, în vreme ce durata medie de aprobare a unui microcredit a fost de aproximativ 24 de ore.

     „În prezent, din punctul de vedere al volumului finanţat ponderea pe segmente este de aproximativ 80% factoring şi scontare şi 20% microcreditare, ceea ce nu este deloc surprinzător, având în vedere că avantajul factoringului este că nu îndatorează firma, ci doar ajută compania să-şi îmbunătăţească cash-flowul. Remarcăm că fintech, marketplace, crowdfunding, equity crowdfunding – concepte noi de finanţare alternativă, sunt tot mai des folosite şi de micii antreprenori români”, explică Elisa Rusu, CEO şi fondator Omnicredit.

     

  • Acceleraţie când competitorii pun frână

    Bolt a spus că finanţarea îi va permite să câştige cotă de piaţă într-un sector afectat de COVID-19, deoarece restricţiile au ţinut clienţii acasă, iar rivalii Uber, Lyft şi Ola au redus mii de locuri de muncă.
    După debutul pandemiei, estonienii de la Bolt au anunţat că nu vor concedia oameni, în ciuda impactului crizei medicale asupra businessului, o altă abordare diferită în criză în raport cu competitorii.
    Compania Bolt a fost afectată puternic de măsurile de carantină impuse în Europa, precum şi rivalii de la Uber, întrucât vânzările estonienilor au scăzut cu 75% în luna martie, în comparaţie cu nivelul mediu din februarie.
    Spre exemplu, activitatea din Slovacia s-a prăbuşit total, după ce guvernul ţării a impus restricţii pentru serviciile de taxi în luna martie – acestea fiind ridicate astăzi.
    Bolt a fost înfiinţată în 2013 şi are peste 30 de milioane de utilizatori în 35 de ţări.

  • Întrebările din spatele IMM Invest: antreprenorii nu ştiu de ce sunt refuzaţi la creditare

    •            Aproape 59.000 de firme mici şi mijlocii au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest

    •            Unele IMM-uri primesc refuzuri la creditare, dar nu primesc o justificare concretă

    •            Peste 450 de credite au fost deja aprobate în cadrul IMM Invest

    O rată de respingere foarte mare din partea băncilor, lipsa transparenţei privind criteriile de evaluare a dosarelor, dar şi comunicarea deficitară a autorităţilor cu privire la aspectele care ţin de program sunt printre principalele probleme din spatele programului IMM Invest. Programul oferă posibilitatea antreprenorilor din companiile mici şi mijlocii să obţină credite de la bănci cu garanţii de până la 90% oferite de stat.

    Până în prezent, aproape 59.000 de IMM-uri au aplicat pentru un credit garantat de stat prin programul IMM Invest, iar mai mult de 450 de credite au fost deja aprobate, potrivit datelor FNGCIMM (Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri), instituţia care gestionează programul.

    ”Una dintre problemele din cadrul acestui program este reprezentată de faptul că aplicanţii nu primesc justificare de la bănci dacă le este refuzată creditarea. Băncile nu şi-au făcut publice condiţiile de analiză, nu se ştie în funcţie de ce criterii acordă sau refuză creditarea prin IMM Invest. Fiecare bancă din program are propriile reguli de evaluare a dosarelor şi acestea nu sunt publice”, a explicat consultantul fiscal Valentina Saygo.

    O altă problemă este reprezentată de faptul că programul nu este suficient de bine explicat şi există sincope în comunicarea dintre autorităţi, bănci şi beneficiar.

    ”Există discuţii legate de acordarea unor garanţii suplimentare. Sunt diverse forme de garanţii cerute de bănci pe lângă cea de 80% (la firme mijlocii) sau de 90% (la firme mici şi micro) garantată de stat. Pentru ca banca să îţi acorde creditul, trebuie să acoperi cu garanţii în valoare de 100% valoarea creditului, uneori procentul ajunge la 110- 120- 130%. Dacă eşti într-o zonă de risc ridicată, garanţia trebuie să acopere şi până la 150%. Afacerile din HoReCa, saloanele de înfrumuseţare sau magazinele din mall-uri sunt printre business-urile care primesc un grad de risc ridicat”, a mai spus Valentina Saygo.

    Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a spus că va corecta astăzi, în şedinţa de Guvern, ordonanţa de urgenţă privind programul IMM Invest.

  • UE acordă asistenţă corona de 3 miliarde de euro statelor vecine

    Consiliul Uniunii Europene a anunţat săptămâna trecută că a „adoptat o decizie de a acorda până la 3 miliarde de euro sub formă de asistenţă financiară macro către 10 state vecine pentru a le ajuta în lupta cu impactul economic al pandemiei“, notează EUObserver.

    „Asistenţa financiară va fi oferită sub forma unor credite cu termeni extrem de favorabili“, se arată în comunicat. 

    Ucraina va primi cel mai mare credit, de 1,2 mld. de euro.

  • Veşti bune pentru părinţi: Valoarea tichetelor de creşă creşte începând cu această lună

    Valoarea tichetelor de creşă a fost majorată cu 10 lei, conform celui mai recent act normativ oficializat şi se aplică pentru tichetele acordate începând cu luna aprilie.

    Mai exact, este vorba despre ordinul comun al Ministerului Finanţelor şi al Ministerului Muncii nr. 1.779/580/2020, document publicat în această săptămână în Monitorul Oficial.

    Ordinul privind stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul I al anului 2020 prevede creşterea sumei cu 10 lei.

    Pentru semestrul I al anului 2020, începând cu luna aprilie 2020, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă este de 470 lei, conform documentului oficial.

    Valoarea de 470 de lei se aplică şi pentru primele două luni ale semestrului II al anului 2020, respectiv august 2020 şi septembrie 2020.

    Tichetele de creşă sunt bilete de valoare reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018.

    Tichetele de creşă de acrordă salariaţilor care nu beneficiază de concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, şi de indemnizaţia aferentă.

     

  • În timp ce toată lumea se chinuie în perioada de criză provocată de pandemie, mai mulţi primari din România îşi dau sporuri salariale

    Un primar din Giurgiu a emis şi semnat o dispoziţie prin care a fost acordat sporul de dispozitiv de 25% la indemnizaţia proprie. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a emis, miercuri, un comunicat arătând că sunt trei aleşi locali în conflict de interese şi patru în incompatibilitate.

    Potrivit comunicatului ANI, primarul din comuna Joiţa, judeţul Giurgiu, Constantin Tănase, a emis şi semnat în data de 27 aprilie 2017 o dispoziţie prin care a fost acordat sporul de dispozitiv de 25%, la indemnizaţia proprie. El este în conflict de interese.

    De asemenea, în aceeaşi situaţie este şi viceprimarul oraşului Ianca, judeţul Brăila, Mircea Mircescu. Acesta, în exercitarea mandatului de viceprimar (2016 – 2020), a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Local Ianca din data de 31 mai 2017, în urma căreia a fost încheiat un contract de închiriere între Consiliul Local şi o societate comercială, în cadrul căreia soţia era asociat unic şi avea funcţia de administrator. Contractul avea ca ca obiect închirierea unui teren din domeniul privat al oraşului.

    În conflict de interese administrativ este şi Vasile Urzică, fost consilier local în CL al comunei Vînători Neamţ, judeţul Neamţ, care, în calitate de consilier local a votat în mod favorabil pentru adoptarea Hotărârii din data de 27 aprilie 2018, în baza căreia Primăria Vînători Neamţ a încheiat un contract de închiriere pentru suprafeţele de pajişti aflate în domeniul privat al comunei Vînători Neamţ, cu o asociaţie (deşi avea un interes personal în problema supusă dezbaterilor, întrucât deţinea calitatea de preşedinte în cadrul asociaţiei).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro