BusinessMagazin

Tag: acord

  • Ce conţine acordul bilateral dintre UE şi China: Europenii nu mai sunt obligaţi să facă parteneriate cu chinezi. China deschide mai multe sectoare

    După 7 ani de discuţii şi negocieri, Uniunea Europeană a reuşit să-şi atingă unul dintre principalele obiective în relaţia cu China, şi-anume un acord bilateral de investiţii despre care Bruxelles-ul crede că va rezolva o parte dintre problemele cu care se confruntă companiile europene, potrivit FT.

    Cu toate acestea, acordul s-ar putea dovedi controversat din perspectiva celor care militează petnru drepturile omului, întrucât există multe acuzaţii legate de abuzuri în China.

    Mai mult, acordul ar putea genera fricţiuni între Bruxelles şi viitoarea administraţie Biden, în contextul în care noul preşedinte ales al SUA a subliniat că îşi doreşte să se alieze cu UE pentru a face front comun împotriva practicilor comerciale agresive ale Beijingului.

    Ce înseamnă acordul pentru Uniunea Europeană?

    Acordul încheiat cu Beijingul ar urma să adreseze mai multe probleme pe care le reclamă blocul european de mai bine de un deceniu.

    Printre acestea se numără temerile legate de modul în care companiile europene sunt forţate să dezvăluie cunoştinţe tehnologice valoroase pentru a avea voie să intre în piaţa din China. De asemenea, o altă preocupare pe care acordul o adresează ţine de teama că firmele chinezilor sunt favorizate în mod nedrept pe piaţa internă, întrucât sistemul ajutoarelor de stat şi al  suvenţiilor nu este unul transparent.

    Acordul va „îmbunătăţi considerabil terenul de joc pentru investitorii din UE”, inclusiv prin „interzicerea transferurilor forţate de tehnologie şi a altor practici” similare, a transmis Uniunea Europeană într-o declaraţie.

    Alte părţi din acord vizează drepturi de acces în piaţă stabiilite de la sector la sector, eliminând bariere precum cerinţa ca firmele europene să intre în parteneriate cu chinezi pentru a avea acces în piaţă, sau plafoanele legate de nivelul investiţiei.

    Printre sectoarele la care companiile europene vor avea acces sporit prin acest acord se numără industria automotive, producătorii de echipamente destinate telecomunicaţiilor, cloud-computing, industria privată de sănătate şi servicii auxiliare pentru transport aerian.

    De asemenea, acordul aliniază drepturile de acces ale europenilor la piaţa serviciilor financiare din China cu cele ale investitorilor americani.

    Acordul rezolvă tensiunile comerciale dintre UE şi China?

    Într-un interviu cu FT din 30 decembrie, Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că acordul „nu este un panaceu care adresează toate provocările legate de China, dar aduce multe îmbunătăţiri bine-venite”.

    Acordul cu China rezolvă mult mai puţine aspecte decât acordurile negociate de UE cu Japonia, Canada şi chiar cu Marea Britanie. În principal, înţelegerea acoperă aspecte legate de drepturi de acces şi reguli de acces în economie.

    Printre problemele pe care nu le adresează acest acord se numără supracapacitatea Chinei în producţia de oţel, acces inegal şi neuniform la contracte publice şi problema comerţului ilicit de bunuri.

    „Acest acord este doar un element într-un peisaj complicat al relaţiilor UE-China şi este clar că mai sunt multe provocări complexe de adresat”, a adăugat Dombrovskis, comisarul european pentru Comerţ.

    Ce are de câştigat China din acest acord?

    Câştigul principal al chinezilor este unul diplomatic. Viitoarea administraţie Biden din SUA a subliniat faptul că vrea să creeze o alianţă de state democratice prin care să pună presiune pe Beijing, atât în privinţa respectării drepturilor omului, cât şi în ceea ce priveşte practicile comerciale agresive.

    Astfel, acordul cu UE îi aduce Beijingului o relaţie mai apropiată cu Bruxelles într-un moment crucial.

    China a intrat în negocieri cu mai puţin cerinţe decât Uniunea Europeană, în contextul în care blocul european a acuzat că este o victimă a unui teren de joc dezechilibrat. Cu toate acestea, acordul reconfirmă condiţiile existente de acces ale banilor chinezi în Europa, într-un moment în care Uniunea Europeană se uită mai atent la companiile străine şi la modul în care acestea aderă la regulile de concurenţă.

    Mai mult, acordul le oferă chinezilor mai multe oportunităţi în sectorul de producţie din Europa, cât şi în sectorul energiei regenerabile care creşte constant la nivelul UE.

    În acelaşi timp, oficialii europeni insistă că deschiderea sectorului de energie regenerabilă este limitat, plafonat la 5% pentru fiecare piaţă din blocul european, şi că aceasta este condiţionată de o deschidere reciprocă din partea Chinei.

  • Pe ultima sută de metri: UE şi China ar putea încheia acordul pentru noile reguli de investiţii până la finalul anului

    Uniunea Europeană şi China sunt aproape de finalizarea mult-aşteptatului acord de investiţii, întrucât Bruxelles-ul vrea să obţină condiţii corecte de business pentru companiile europene care operează în a doua cea mai mare economie a lumii, potrivit FT.

    În cadrul unei întâlniri a ambasadorilor din ţările UE care a avut loc luni la Bruxelles, Comisia Europeană a raportat progrese în negocierile cu Beijingul, inclusiv în ceea ce priveşte drepturile muncitorilor în China. Conform oficialilor UE, acordul ar putea fi anunţat chiar săptămâna acesta.

    „Comisia a relatat o evoluţie pozitivă în negocierile cu China, inclusiv în privinţa standardelor din piaţa muncii. (…) Ambasadorii au salutat progresul înregistrat în negocieri”, a declarat un oficial UE pentru publicaţia americană.

    Uniunea Europeană îşi doreşte să încheie acest acord până la termenul limită stabilit pentru finalul anului 2020. Pentru blocul european aceste negocieri sunt importante în gestionarea relaţiilor comerciale tensionate dintre UE şi China, o ţară pe care a catalogat-o drept „competitor economic” şi „un rival sistemic”.

    Acordul dintre cele două părţi ar trebui să elimine barierele investiţionale cu care se confruntă companiile europene pe piaţa chineză, precum cerinţele legate de un joint-venture necesar cu o firmă chineză sau plafoanele stabilite în prezent pentru deţinerile investitorilor străini în anumite industrii. Printre sectoarele acoperite de acord se numără producţia, serviciile financiare, imobiliarele sau construcţii.

    Pentru China, acordul menţine actuala deschidere a pieţei europene şi oferă noi posibilităţi de investiţii în energie regenerabilă.

    Cu toate acestea, acordul ar putea aduce tensiuni între blocul european şi noul preşedinte american Joe Biden.

    Noua administraţie americană „ar dori să înceapă consultările cu partenerii europeni în privinţa preocupărilor comune legate de practicile economice ale Chinei”, a scris Jake Sullivan, viitorul consilier pentru securitate naţională al lui Joe Biden, pe Twitter.

    Acordul ar veni la o lună după ce Uniunea Europeană a publicat o strategie transatlantică în care cere SUA să lucreze cu blocul european pentru a întâmpina „provocarea strategică” reprezentată de China.

    Echipa lui Joe Biden a dat semnale că va încerca să lege o alianţă multilaterală cu UE şi alţi parteneri prin care va încerca să pună presiune asupra practicilor Beijingului.

  • Surse: Acord între PNL, USR PLUS şi UDMR. Cine a obţinut funcţiile de prim-ministru şi de şef al Camerei Deputaţilor, cele mai dorite şi disputate funcţii

    PNL, USR PLUS şi UDMR au ajuns, vineri, la un acord pentru formarea majorităţii guvernamentale, fiind aceeptaţi Florin Cîţu – premier şi Ludovic Orban, preşedinte al Camerei Deputaţilor, au declarat surse politice pentru Aleph News.

    Surse politice au declarat, vineri, pentru Aleph News, că PNL, USR PLUS şi UDMR au ajuns la un acord.
    Astfel, Florin Cîţu ar urma să fie propus premier al majorităţii, iar preşedintele PNL, Ludovic Orban să fie susţinut pentru a deveni preşedintele Camerei Deputaţilor.

    Cel mai probabil, ministerele vor fi împărţite după procentele obţinute la alegeri de cele trei formaţiuni.
    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, miercuri, despre negocierile pentru formarea noului guvern că trebuie să avem răbdare, pentru că în alte state negocierile au durat luni sau ani. Iohannis aşteaptă propunerea şi o va accepta, „că este Orban, că este Cîţu”.
     

  • Acţiunile AstraZeneca ajung la minimul ultimelor opt luni după ce compania a încheiat un acord de 39 de miliarde de dolari pentru a cumpăra Alexion Pharmaceuticals

    Acţiunile AstraZeneca au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele opt luni după ce gigantul a anunţat că va cumpăra producătorul american de medicamente Alexion Pharmaceuticals, într-un acord estimat la 39 de miliarde de dolari – cea mai mare tranzacţie din industria farmaceutică a Regatului Unit, scrie Bloomberg.

    Astfel, acţiunile au înregistrat un declin de 9,2% şi au ajuns la nivelurile raportate în luna aprilie. Compania britanică a devenit centrul mai multor controverse după ce vaccinul anti-COVID-19 pe care îl dezvoltă a început să prezinte o serie de erori în ceea ce priveşte rata de eficienţă.

    Între timp, acţiunile Alexion au crescut cu 32% înainte de şedinţa de tranzacţionare pe Nasdaq.

    Markus Manns, membru al Union Investment, care deţine acţiunile AstraZeneca, a declarat că lipsa de cash a companiei a continuat să ridice semne de întrebare pentru investitori în ultimele săptămâni.

    Deşi Alexion oferă un potenţial masiv de creştere, achiziţia creşte numărul de incertitudini privind portofoliul grupului anglo-suedez, a adăugat Manns.

    „Dacă nu ai suficient cash, ar trebui să cumperi o companie mare doar dacă este o oportunitate care se iveşte o singură dată în viaţă. Nu putem să spune că afacerea anunţată de AstraZeneca reprezintă o oportunitate care se iveşte o dată în viaţă, iar avantajele strategice sunt slabe.”

     

  • Puneţi-vă centurile de siguranţă. Brexit cu acord, varianta mai puţin probabilă: Ursula von der Leyen şi Boris Johnson au semnalat că negocierile dintre UE şi Marea Britanie nu ajung nicăier

    Atât preşedintele Comisiei Europene, cât şi premierul din Marea Britanie au avertizat că şansa ca ţara să părăsească bloculul european fără un acord în data de 31 decembrie este din ce în ce mai mare, în contextul în care negocierile nu ajung nicăieri, iar termenul limită este duminică.

    Premierul Boris Johnson a transmis vineri că un Brexit fără acord reprezintă o variantă „foarte, foarte probabilă”, potrivit Bloomberg.

    În acelaşi timp, tot vineri, Ursula von der Leyen a petrecut 10 minute într-o scurtă şedinţă cu liderii ţărilor din Uniunea Europeană, iar surse de la Bruxelles au declarat pentru presa internaţională că varianta fără acord este mai probabilă decât cea cu acord.

    Ambele părţi vor continua negocierile până duminică, când este termenul limită stabilit pentru a ajunge la un consens.

    Lira sterlină şi băncile britanice au fost afectate

    Lira sterlină s-a depreciat cu peste 1% faţă de dolar, vineri, după ce Bruxelles-ul le-a transmis liderilor din Uniunea Europeană că varianta unui Brexit fără acord este cel mai probabil rezultat al negocierilor comerciale cu Marea Britanie, dublând un avertisment anterior lansat de Boris Johnson, potrivit FT.

    Liderii UE au respins afirmaţiile premierului britanic, potrivit cărora blocul european încearcă să ţină Marea Britanie legată de reglementările Uniunii Europene, ceea ce a dat anterior impresia că există încă şansa unui compromis.

    Premierul danez Mark Rutte a declarat că va fi imposibil de explicat întregii lumi ce s-a întâmplat, în cazul în care negocierile eşuează definitiv şi nu se ajunge la un acord.

    ira sterlină s-a depreciat în faţa dolarului cu 1,2% la 1,3137 dolari pentru un euro, ceea ce duce declinul total din această săptămână la 2,2% – cea mai proastă evoluţie din septembrie până azi.

    În acelaşi timp, acţiunile băncilor britanice listate pe bursă au resimţit presiunea generată de schimbul de declaraţii, iar bănci precum Lloyds, NatWest şi Barclays au înregistrat scăderi de peste 4%.

    Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat în faţa jurnaliştilor după summit-ul din Bruxelles că poziţiile cele două părţi „rămân foarte diferite în privinţa unor aspecte fundamentale” în cadrul negocierilor.

  • Lira sterlină s-a depreciat astăzi după ce Bruxelles-ul le-a transmis liderilor UE că varianta unui Brexit fără acord este cea mai probabilă

    Lira sterlină s-a depreciat cu peste 1% faţă de dolar, vineri, după ce Bruxelles-ul le-a transmis liderilor din Uniunea Europeană că varianta unui Brexit fără acord este cel mai probabil rezultat al negocierilor comerciale cu Marea Britanie, dublând un avertisment anterior lansat de Boris Johnson, potrivit FT.

    Liderii UE au respins afirmaţiile premierului britanic, potrivit cărora blocul european încearcă să ţină Marea Britanie legată de reglementările Uniunii Europene, ceea ce a dat anterior impresia că există încă şansa unui compromis.

    Premierul danez Mark Rutte a declarat că va fi imposibil de explicat întregii lumi ce s-a întâmplat, în cazul în care negocierile eşuează definitiv şi nu se ajunge la un acord.

    Lira sterlină s-a depreciat în faţa dolarului cu 1,2% la 1,3137 dolari pentru un euro, ceea ce duce declinul total din această săptămână la 2,2% – cea mai proastă evoluţie din septembrie până azi.

    În acelaşi timp, acţiunile băncilor britanice listate pe bursă au resimţit presiunea generată de schimbul de declaraţii, iar bănci precum Lloyds, NatWest şi Barclays au înregistrat scăderi de peste 4%.

    Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a declarat în faţa jurnaliştilor după summit-ul din Bruxelles că poziţiile cele două părţi „rămân foarte diferite în privinţa unor aspecte fundamentale” în cadrul negocierilor.

    Marea Britanie şi Uniunea Europeană au setat un termen final pentru ziua de duminică, când trebuie să stabilească dacă are sens continuarea negocierilor sau se ajunge la un Brexit fără acord.

  • Costul unui Brexit fără acord: Economia Marii Britanii poate pierde anul viitor peste 21 de miliarde de euro

    În cazul unui Brexit fără acord comercial, scenariu extrem de probabil, după spusele premierului Boris Johnson, economia Marii Britanii ar putea pierde 21 de miliarde de euro (19,4 miliarde de lire), prin comparaţie cu situaţia în care se va atinge o înţelegere, potrivit unei analize realizate de CNN Business, Citi şi Institutul pentru Studii Fiscale din Londra.

    „Combinaţia dintre COVID-19 şi ieşirea din Piaţa Unică Europeană continuă să aducă incertitudini în Regatul Unit. Măsurile luate pentru a soluţiona problemele provocate de pandemie şi viitoarele decizii comerciale vor avea un impact de durată asupra traiectoriei economiei britanice”, spune Laurence Boone, economist-şef în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

    Germania, care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a avertizat marţi Marea Britanie că sunt necesare progrese rapide în negocierile pe terma relaţiilor post-Brexit. Liderii UE i-au transmis în mod repetat prim-ministrului Boris Johnson că timpul este limitat, iar Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea.

    Autorităţile britanice vor condiţii similare cu cele acordate Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficialii UE au atras atenţia că situaţia este diferită, având în vedere proximitatea geografică dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.

    Economia britanică a crescut cu circa 17% în T3 faţă de perioada cuprinsă între aprilie şi iunie, conform firmei de analiză financiară EY Item Club, care se aşteaptă la o creştere de până în 1% în T4.

     

  • Costul unui Brexit fără acord: Economia Marii Britanii poate pierde anul viitor peste 21 de miliarde de euro

    În cazul unui Brexit fără acord comercial, scenariu extrem de probabil, după spusele premierului Boris Johnson, economia Marii Britanii ar putea pierde 21 de miliarde de euro (19,4 miliarde de lire), prin comparaţie cu situaţia în care se va atinge o înţelegere, potrivit unei analize realizate de CNN Business, Citi şi Institutul pentru Studii Fiscale din Londra.

    „Combinaţia dintre COVID-19 şi ieşirea din Piaţa Unică Europeană continuă să aducă incertitudini în Regatul Unit. Măsurile luate pentru a soluţiona problemele provocate de pandemie şi viitoarele decizii comerciale vor avea un impact de durată asupra traiectoriei economiei britanice”, spune Laurence Boone, economist-şef în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

    Germania, care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a avertizat marţi Marea Britanie că sunt necesare progrese rapide în negocierile pe terma relaţiilor post-Brexit. Liderii UE i-au transmis în mod repetat prim-ministrului Boris Johnson că timpul este limitat, iar Bruxellesul a avertizat Guvernul de la Londra că va trebui să respecte standardele sociale, de muncă şi de protecţie a mediului pentru a obţine un acord de liber-schimb cu Uniunea.

    Autorităţile britanice vor condiţii similare cu cele acordate Canadei, Coreei de Sud şi Japoniei, dar oficialii UE au atras atenţia că situaţia este diferită, având în vedere proximitatea geografică dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit.

    Economia britanică a crescut cu circa 17% în T3 faţă de perioada cuprinsă între aprilie şi iunie, conform firmei de analiză financiară EY Item Club, care se aşteaptă la o creştere de până în 1% în T4.

     

  • Consiliul Europei stabileşte noi reguli privind circulaţia în UE în contextul COVID19: o hartă pe culori a statelor membre şi eventualele restricţii locale anunţate cu 24 de ore înainte

    Statele membre UE au ajuns astăzi la un acord privind circulaţia cetăţenilor în interiorul Uniunii, care include publicarea unei hărţi cu coduri de culori comune, bazată pe criterii comune, elaborată de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

    În al doilea rând, deşi fiecare ţară poate încă decide ce măsuri restrictive aplică, cum ar fi carantina sau testarea, Comisia Europeană solicită statelor membre să se asigure că cetăţenilor li se oferă informaţii clare şi în timp util cu privire la ceea ce trebuie să facă şi la restricţiile în vigoare, conform acordului de astăzi.

    De asemenea, statele membre au convenit cu privire la recunoaşterea reciprocă a testelor.

    Oficialii europeni invite ţările membre să furnizeze datele necesare astfel încât harta să poată fi actualizată săptămânal cu informaţii exacte privind situaţia epidemiologică din UE şi din regiunile sale.

    „Dreptul de a circula liberi în UE ne-a fost îngrădit sever din cauza pandemiei. În plus, cetăţenii se confruntă cu foarte multe norme şi proceduri diferite, informaţii neclare cu privire la zonele cu risc ridicat şi cu risc scăzut, precum şi cu o lipsă de claritate cu privire la ceea ce trebuie să facă atunci când călătoresc. În urmă cu o lună, Comisia a prezentat o propunere privind modalitatea de remediere a acestor probleme şi de sprijinire a milioanelor de cetăţeni ai UE care călătoresc în fiecare zi în UE. Astăzi, statele membre au ajuns la un acord cu privire la modul în care aceasta poate fi pusă în practică”, menţionează Consiliul Europei

     Toate informaţiile cu privire la călătoriile în UE vor fi disponibile pe platforma „Re-open EU” („Să redeschidem UE”), care va conţine, de asemenea, un link către harta comună publicată periodic de către Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor.

    În ceea ce priveşte restricţiile privind libera circulaţie, statele membre ar trebui să furnizeze informaţii clare, inclusiv cu privire la orice cerinţe conexe (de exemplu, un rezultat negativ la testul pentru depistarea infecţiei cu COVID-19 sau completarea formularului de localizare a pasagerilor), precum şi cu privire la măsurile aplicate călătorilor care sosesc din zone cu risc mai ridicat.

    Ca regulă generală, aceste informaţii ar trebui publicate cu 24 de ore înainte de intrarea în vigoare a măsurilor, ţinând seama de faptul că este necesară o anumită flexibilitate în ceea ce priveşte urgenţele epidemiologice.  

     

  • România a încheiat un acord cu SUA pentru proiectele de energie nucleară de la Cernavodă

    Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, şi ministrul român al Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat un proiect de acord interguvernamental pentru cooperare în vederea extinderii şi modernizării programului de energie nucleară civilă din România.

    „Odată executat formal, acest acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza şi tehnologia SUA cu o echipă multinaţională care construieşte unităţile de reactor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă şi unitatea de reactorare a reactorului 1. Acest acord subliniază importanţa parteneriatului strategic între Statele Unite şi România şi angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune”, se arată într-un comunicat comun de presă al Secretariatului pentru Energie din SUA şi Ministerului Economiei.

    „Energia nucleară este crucială pentru a se asigura că România are o sursă de energie electrică fiabilă, accesibilă şi fără emisii, iar industria nucleară din SUA aşteaptă cu nerăbdare să-şi ofere expertiza pentru a dezvolta această importantă sursă de energie. Acest acord între SUA şi România sporeşte cooperarea noastră energetică reciprocă şi va consolida securitatea energetică a ambelor naţiuni”, a declarat secretarul Brouillette.

    „Astăzi, România face un uriaş pas în dezvoltarea parteneriatului său strategic cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce priveşte componenta energetică, şi anume cooperarea în domeniul nuclear civil”, a spus ministrul Popescu.

    Potrivit sursei citate, acest parteneriat va asigura securitatea energetică, va conduce la creştere economică şi va implementa cele mai înalte standarde de siguranţă. Energia nucleară va continua să joace un rol proeminent în mixul energetic naţional al ţării, oferind României energie fiabilă fără emisii, pentru a satisface cererea sa crescândă de electricitate.

    „Statele Unite şi România vor continua să consolideze relaţia noastră bilaterală în cadrul diferitelor cadre multilaterale, inclusiv Parteneriatul pentru cooperare energetică transatlantică (P-TEC) creat sub administraţia Trump. În cadrul P-TEC, SUA şi România co-prezidă un grup de lucru privind cooperarea nucleară civilă. Acest grup de lucru va rămâne o piatră de temelie pentru extinderea acestui parteneriat strategic şi comercial”, se mai arată în comunicat.

    Potrivit ambasadorului SUA la Bucureşti, Adrian Zuckerman, valoarea proiectului va fi de 8 miliarde de dolari.