BusinessMagazin

Tag: acoperire

  • Tăriceanu, în faţa unei decizii de 10 mld. euro

    Varianta iniţială era ca procentul de contribuţie a fiecărui salariat, de 5,2% din salariul brut, să nu se mai ducă la pilonul II, ceea ce ar implica faptul că acelaşi procent ar rămâne în pilonul I şi ar acoperi deficitul din bugetul naţional de pensii. Asta a fost la începutul anului trecut.

    La finalul anului, în urma revoluţiei fiscale a guvernului PSD/ALDE prin trecerea contribuţiei sociale plătite de companie în contul angajatului, ceea ce a implicat majorarea salariului brut, procentul de contribuţie pentru pilonul II a scăzut de la 5,2% la 3,7%. Explicaţia PSD este că în suma netă este aceeaşi contribuţie, pentru că procentul de 3,7% se aplică la un salariu brut mai mare, care a crescut prin trecerea contribuţiei sociale. Nu este chiar aceeaşi sumă netă.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Cum dau multinaţionalele afară de pe raft brandurile româneşti. Ce spun antreprenorii români

    Prin compania Eco-Ferm, cu sediul în oraşul prahovean Boldeşti-Scăeni, Radu Timiş exploatează 1.000 de hecatre de teren, creşte 1.700 de vaci de lapte şi produce iaurturi, sana şi lapte bătut marca Mugura, care ajung în Carrefour şi 7.000 de magazine de proximitate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Raport: Germania se confruntă cu pericolul unei recesiuni în următoarele trei luni

    Indicatorul institutului este acum portocaliu – aflat la mijlocul grilei de avertizare – pentru prima dată din martie 2016. Acesta acoperă o serie de date care au semnalat scăderi în trecut, incluzând comenzile din fabrică, încrederea în afaceri şi rata dobânzilor. Riscul – se arată în raport – este că incertitudinea care rezultă din pieţele financiare poate avea un efect de auto-întărire asupra economiei reale, potrivit Bloomberg.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lemet investeşte peste 1 milion de lei într-un magazin în Piatra Neamţ

    Noul showroom are o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.  “Reţeaua de magazine Lems a fost întotdeauna unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pentru noi. Vom ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ la 70 de magazine Lems în toată ţara. Planurile noastre de extindere continuă, chiar la finalul lunii vom anunţa un nou showroom, fiind pe ultima sută de metri cu pregatirile”, a declarat Alexandru Rizea, director general Lemet.

    Lems, cea mai extinsă reţea de mobilier din România, va ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ, la 70 de magazine amenajate la aceleaşi standarde vizuale şi de calitate Lems, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp. Ca plan de finanţare, Lems oferă clienţilor săi posibilităţi de cumpărare prin creditare. Partenerii Lems în această direcţie sunt BRD.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lems are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lems lucrează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991. Începând cu anul 2005, compania Lemet dezvoltă brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent, Lems este cea mai extinsă reţea de magazine de mobilă din România. Cu peste 70 de showroomuri si o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp, Lems este prezent în toate oraşele mari din ţară.

    În prezent, pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua Lems lucrează peste 1600 de angajaţi, iar halele de producţie şi depozitare ale fabricii Lemet din Brebu, Câmpina, acoperă o suprafaţă totală de 41.000 mp. De pe porţile fabricii Lemet ies, anual, aprox. 150.000 kituri de mobilier. Liniile de producţie sunt complet automatizate şi bazate pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial. 

  • „Vreau să bei acel pahar, să-ţi rupi chiloţii şi să dansezi pe masă“. Cum s-a transformat un eveniment caritabil într-un scandal internaţional

    Publicul a fost şocat să afle la ce abuzuri sunt expuse tinerele care au servit băuturi la un eveniment de caritate la care a participat „lumea bună“ a societăţii.

    Evenimentul de strângere de fonduri pentru caritate al The Presidents Club Charitable Trust este adresat doar bărbaţilor din domeniul afacerilor, politicienilor şi oamenilor din media, sport sau modă. Investigaţia realizată de FT arată că tinerele hostese au fost hărţuite, altele pipăite şi unora li s-au cerut favoruri sexuale. |n 2018. |n contextul mişcării #metoo, prin intermediul căreia numeroase femei şi-au făcut curaj, au ieşit în faţă şi au dezvăluit că au fost abuzate, iar mai mulţi bărbaţi, cu statut însemnat în societate şi în lumea filmului, au fost arătaţi cu degetul pentru faptele lor ruşinoase.

    Madison Marriage, jurnalistă la Financial Times, a auzit de la o prietenă, care lucra ca hostesă, de cât de dificil poate fi să lucrezi pentru un eveniment al The Presidents Club Charitable Trust. Ea s-a hotărât să afle despre ce este vorba şi a pretins că este o astfel de chelneriţă la eveniment, dezvăluind hărţuirile la care erau supuse femeile.

    Se ştiu puţine lucruri despre această organizaţie, care până acum a fost extrem de secretoasă. Instituţia a fost descrisă ca fiind o organizaţie caritabilă care a apărut în mijlocul anilor 1980 cu puţin timp înainte de boomul financiar din Londra. Clubul s-a dezvoltat în anii prosperi care au urmat, atrăgând unele dintre cele mai apreciate figuri din politică, afaceri şi lumea celebrităţilor. Grupul a câştigat notorietate pentru petrecerile sale la care aveau acces doar bărbaţi; iar aceştia făceau donaţii serioase în urma unor licitaţii spectaculoase.
    David Meller, Harvey Soning şi Bruce Ritchie sunt trecuţi drept administratori ai clubului.

    |n fiecare an, timp de 33 de ani, Presidents Club Charitable Trust a organizat un eveniment de strângere de fonduri la hotelul Dorchester din Londra. Evenimentul cu pricina are un scop lăudabil, acela de strângere de fonduri cu premii prestigioase oferite la licitaţie. |n decursul celor trei decenii s-au strâns peste 20 de milioane de lire sterline pentru caritate.

    Cei prezenţi anul acesta la eveniment, la fel ca şi în trecut, fac parte din lumea de afaceri a Marii Britanii, din domeniul financiar, al modei şi politicului, ”oameni respectaţi“, după cum era scris pe site-ul fundaţiei. La eveniment nu aveau voie femeile, dar au fost angajate 130 de ”hostese“ pentru a avea grijă de nevoile a 360 de bărbaţi. Femeile erau încurajate să bea alături de bărbaţi la eveniment şi chiar mai mult la şi la ”after party-urile“ discrete.

    Suspiciunile în jurul evenimentului au apărut încă de la aplicaţia pentru jobul de hostesă, pentru care doar fetele ”înalte, slabe şi frumoase“ puteau aplica. |n timp ce ţinuta obligatorie a evenimentului a fost catalogat drept black tie, chelneriţele trebuia să poarte ”pantofi negri sexy“, ”lenjerie intimă neagră şi rochii scurte negre şi o curea neagră lată care seamănă cu un corset“.

    Imediat cum au ajuns la hotel, hostesele au fost nevoite să semneze un contract non-disclosure fără a le da şansa să citească ce scrie sau să poată lua o copie acasă.

    Agenţia care făcea angajările pentru eveniment nu a menţionat nimic de pipăit, ci doar ”că trebuie să suporţi bărbaţii enervanţi“. Ce trebuie să facă fetele? ”Să binedispună mixul de oameni de afaceri, politicieni, oligarhi, magnaţi, producători de film, finanţatori şi directori şi să aducă băuturi atunci când este nevoie“.

    ”Mai mulţi bărbaţi ţineau mâna hosteselor în timp ce aşteptau antreurile cu somon şi paharele cu whiskey şi vodcă“, îşi aduce aminte Marriage.

    |n timp ce dansatoarele burlesque dansau pe scenă, ”un bărbat de aproape 70 de ani a întrebat o fată de 19 ani dacă este prostituată“. O altă tânără a declarat pentru FT că bărbaţii au pipăit-o pe fund, pe burtă şi pe picioare, iar o alta a mărturisit că un alt invitat a sărit pur şi simplu să o sărute. Altul a invitat-o în camera lui.

    Potrivit altor fete, evenimente similare au avut loc la multe mese de-a lungul nopţii. Hostesele au declarat că bărbaţii au pus în mod repetat mâinile pe sub fustele lor şi chiar un bărbat şi-a expus părţile intime.

    De asemenea, fetele erau încurajate să participe la astfel de întâmplări şi ”la toaletă era implementat un sistem de monitorizare prin care femeile care stăteau prea mult la baie erau chemate înapoi în sală şi escortate de un bodyguard“.

    Nici Marriage nu a fost ocolită de un astfel de comportament şi a declarat pentru Washington Post că şi ea a fost pipăită şi a primit propuneri indecente. ”M-am simţit foarte tristă şi supărată după ce am văzut că încă se întâmplă aşa ceva într-o astfel de împrejurare în 2018.“
    Evenimentul se încheia oficial pe la ora 11 pm, dar fetelor li s-a spus că este nevoie să stea până la 2 am. Mai mult, unora li s-a spus că pe final pot să bea ce vor şi că se pot duce să stea cu bărbaţii pe care-i consideră cei mai atrăgători.

    After party-ul s-a ţinut într-o cameră mai mică a hotelului Dorchester unde bărbaţii dansau şi beau alături de hostese. ”Vreau să bei acel pahar, să-ţi rupi chiloţii şi să dansezi pe masă“, a spus un bărbat prinzând-o pe o tânără de talie. |n mijlocul încăperii Jimmy Lahoud, 67 de ani, om de afaceri libanez, dansa cu entuziasm cu trei tinere îmbrăcate în rochii roşi, conform dezvăluirilor jurnalistei de la FT.

    Hostesele, majoritatea cu vârste între 19 şi 23 de ani, au fost plătite cu 211 dolari. Multe dintre ele sunt dansatoare, modele, actriţe care caută o sursă de venit în plus, povesteşte jurnalista. Marriage a declarat că multe femei au fost alarmate de ceea ce se întâmplă, altele au declarat că le place ceea ce fac, ”mai ales dacă faci asta alături de prietene. E mai uşor să faci asta alături de prieteni decât singură“.
    Unele dintre femei erau entuziasmate că le-au fost oferite slujbe, altora le-au fost oferite bacşişuri mari pe care s-au simţit obligate să le refuze. Marriage îşi aduce aminte că o femeie nu-şi putea aplica rimelul pe gene din cauză că, spunea ea, ”sunt ameţită rău de la shoturile de tequila!“.

    Dezvăluirile au stârnit un scandal în lumea britanică. Liderul adjunct al Partidului Liberal Democrat, Jo Swinson, a declarat că articolul îi întoarce stomacul pe dus. ”Peste 300 de bărbaţi bogaţi au fost perfect fericiţi să participe la un astfel de eveniment care ne demonstrează cultura putredă şi sexistă care încă există în comunitatea oamenilor de afaceri.“

    Şi nu a fost singura poziţie din partea politicului: ”|mi imaginez că fundaţiile de caritate care beneficiază de acest eveniment vor fi îngrozite de ceea ce se întâmplă acolo“, a declarat şi Anna Soubry, reprezentantă a Partidului Conservator.

    După articolul publicat de ziarul financiar britanic, două spitale de copii care au primit donaţii de la Trust au anunţat că sunt şocate să audă aşa ceva şi că o să returneze banii.

    La câteva ore a picat şi primul cap: David Meller, preşedintele evenimentului, care a anuţat că nu o să mai fie directorul nonexecutiv al Departamentului de Educaţie al Marii Britanii. Până seara, fundaţia Presidents Club a anunţat că se va închide şi că va distribui ce fonduri au rămas către oamenii de care au nevoie.

    Theresa May s-a declarat şocată că astfel de lucruri se mai pot întânpla în prezent şi a anunţat că va avea loc o investigaţie. |ntre timp, donatorii, cei prezenţi la eveniment şi organizatorii încearcă să se distanţeze de ceea ce s-a întâmplat. La doar o zi de la publicarea informaţiilor scandaloase, organizaţia care ţinea acest eveniment s-a desfiinţat.

    |n urma licitaţiei, în cadrul căreia s-au vândut diferite maşini, prânzuri cu politicieni şi cu vedete, s-ar fi strâns în jur de 2 milioane de lire sterline. Un prânz cu Boris Johnson şi un ceai alături de guvernatorul Băncii Angliei, Mark Carney, au fost printre cele mai licitate.
    Printre cei care au participat anul acesta se numără nume importante din lumea afacerilor din Marea Britanie precum Tim Steiner, CEO-ul supermarketului online Ocado, sau Philip Green, şeful Arcadia Group, companie de retail ce include Topman, Evans sau Outfit. De asemenea, nume importante din lumea financiară au participat la eveniment.

    Comedianul David Walliams a fost gazda evenimentului şi pentru asta are de suferit după ce mai multe lanţuri de magazine de cărţi au anunţat că vor renunţa la cartea pentru copii scrisă de el, potrivit Daily Mail. |n trecut alte nume importante au participat, precum fostul magnat al Formulei 1 Bernie Ecclestone, Michael Sherwood, fost vicepreşedinte al Goldman Sachs, sau vedeta TV Vernon Kay.

  • Primăria Capitalei vrea să acorde VOUCHERE pentru fertilizări in vitro

    „Proietul constă în acordarea de vouchere pentru realizarea fertilizării in vitro. Voucher-ul are o valoare totală de 10.800 lei, acesta va fi impărţit în tichete de câte 100 de lei şi se va acorda în trei tranşe. După procesarea cererii, se acordă primul voucher în baza primei scrisori medicale, în valoare de 3.600 de lei. Înainte de efectuarea puncţiei ovariene se acordă al doilea voucher, în baza celei de-a doua scrisori medicale. Acesta va avea valoarea de 3.600 de lei. Înainte de embriotransfer se acordă al treilea voucher în valoare de 3.600 de lei”, se arată în proiectul de hotărâre CGMB.

    Potrivit proiectului, voucherele se acordă cuplurilor care au indicaţie medicală pentru efectuarea procedurii de fertilizare in vitro.

    De asemenea, proiectul prevede şi stabilirea unui buget multianual de 10.800.000 de lei, pentru perioada iunie 2018 – decembrie 2019, pentru aproximativ 1.000 de beneficiare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când expresia ”un munte de gunoaie” devine realitate: Pe Dunăre, la Galaţi, a apărut o ”insulă” formată din deşeuri

    Deşeurile vin din amonte de la localităţile de pe fluviu, dar şi de pe afluenţii Dunării, în special de pe Siret.
     
    Cele mai multe resturi s-au adunat în jurul punctului de trecere bac Galaţi, unde există un cot al Dunării. Reprezentanţii Gărzii de Mediu au inspectat zona şi i-au informat pe agenţii economici că au obligaţia de a curăţa luciul apei, în caz contrar putând fi sancţionaţi cu amenzi mari.
     
    ”Am transmis notificări către toţi operatorii care sunt pe malul Dunării şi vorbesc de cei cu pontoane, de cei de la Punctul Trecere Bac, toţi cei care au fost notificaţi pentru curăţarea gunoielor din zona respectivă, pentru fiecare zonă pe care o au în administrare.
     
    Le-am lăsat un termen de o săptămână pentru că nu este uşor să le iei de acolo, sunt destul de multe şi este destul de costisitor să le iei din apă, după care vom face o altă acţiune de control. După care vedem ce au făcut sau ce nu au făcut şi vom aplica sancţiuni dacă nu şi-au îndeplinit obligaţiile, sancţiuni sunt, conform OUG 195/2005 cu completările şi modificările ulterioare, de la 50.000 la 100.000 lei pentru operatorii economici”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Marian Mocanu.
     

  • Cum să-ţi ţii talentele în companie

    De mai bine de un deceniu, am pierdut an de an talente în sport. Simona Halep este o excepţie. De acum înainte vom pierde din ce în ce mai multe talente în business, în economie.

    Problema nu este că nu sunt talente, ci că numărul lor scade. În primul rând, prin faptul că baza de unde se năşteau aceste talente este din ce în ce mai redusă. Natalitatea este în scădere; România continuă să piardă oameni care pleacă la muncă în afară; numărul celor care reuşesc să facă tot ciclul de educaţie şcolară, până la terminarea facultăţii, se reduce; scăderea calităţii învăţământului românesc este vizibilă din ce în ce mai mult – avem câteva şcoli de elită care cresc an de an şi de unde universităţile americane şi britanice se alimentază continuu, dar pe medie, calitatea învăţământului şi a ceea ce rezultă scade; pregătirea profesională pe medie, nu prin excepţii, pierde teren pentru că nu mai sunt profesori, pentru că nu mai are cine să-i înveţe pe cei care vin din urmă, şi în primul rând pentru că nu mai vine nimeni din urmă.

    Toate aceste lucruri vor lovi în final în business, care este principalul beneficiar al educaţiei.

    În cea mai bună perioadă economică, când există bani şi există intenţia de a face investiţii, nu ai cu cine să le faci. Nu poţi să ai valoare adăugată mai mare dacă nu ai talente.

    De multe ori, exportăm materie primă brută – începând de la grâu, lemn, mere, până la creiere – pentru simplul fapt că nu ai cu cine să faci produse şi servicii care să aibă valoare adăugată mai mare.

    Poţi să aduci echipamente, roboţi, dar cineva tot trebuie să le opereze.

    O altă problemă este că firmele, în special cele româneşti – care au o pondere de 47% în business, nu s-au pregătit pentru a atrage, a reţine şi a dezvolta talentele. Nu au un sistem.

    Fiecare dintre noi a râs de sistemul de la McDonald’s, unde începi prin a face curăţenie în toalete, treci la hamburgeri şi cartofi prăjiţi, iar extrem de rapid, dacă rezişti, poţi ajunge şef de restaurant.

    Probabil că americanii s-au confruntat în urmă cu 50-60 de ani cu aceleaşi probleme de personal, şi atunci au creat acest sistem, care este dat ca exemplu şi astăzi: de la cartofi prăjiţi, poţi ajunge CEO dacă eşti talentat şi determinat. În România, cel mai bun exemplu este Daniel Boaje, şeful McDonald’s, care în anii ’90 a început de la a face cartofi prăjiţi.

    Iulian Stanciu, CEO al eMag, ce mai mare retailer online din România, cu afaceri de 1 miliard de euro, spune că sunt trei lucruri prin care poate să-şi ţină sau să-şi atragă talentele în companie: ceea ce face firma să aibă un sens, ceea ce face cineva care lucrează acolo să aibă un impact imediat, măsurabil, iar în al treilea rând să existe un plan clar de promovare. Bineînţeles că şi banii sunt importanţi, dar, la un moment dat, acest lucru trece pe poziţia a treia în decizia unui talent.

    În sondajul CEO Survey 2018 realizat de firma de audit şi consultanţă PwC, directorii români încep să pună în prim plan problema talentelor sau a lipsei acestora.

    În sistemul bancar  românesc, dar şi la nivel mondial, până în criză băncile reuşeau să atragă cele mai multe talente. Acum nu mai este aşa, companiile din tehnologie fiind pe primul loc. În România, un programator, un inginer software, un inginer de sistem nu are ca primă opţiune de job o bancă, un retailer, ci o firmă din IT. Centrele de servicii de suport îşi iau oamenii din bănci, ceea ce până în criză era de neconceput.

    Într-un articol din Financial Times, Rana Foroohar spune că talentele dintr-o companie nu mai trebuie trecute pe partea de costuri, ci trebuie să fie pe partea de active, adică un activ la fel de preţios pentru companie cum este capitalul.

    Directorii trebuie să adminstreze resursa  umană a unei companii la fel cum administrează capitalul, comentează ea (articolul din FT se numeşte The Backlash against Shareholder Value).

    Fără talente, companiile pierd sânge pe drum şi vor ajunge la destinaţie istovite, fără suflu şi fără putere.

    Companiile româneşti se plâng că multinaţionalele câştigă teren, ca o putere mai mare, că statul român le ajută şi le protejază mai mult pe ele, în detrimentul capitalului naţional. Poate aşa este, dar talentele româneşti preferă mai degrabă să lucreze pentru multinaţionale decât pentru firmele româneşti. Iar aici antreprenorii şi directorii, cei care deţin capitalul, ar tebui să-şi pună probleme: de ce?

  • Smart Business – Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    „Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens şi înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel, la jumătatea vieţii, m-am reinventat”, descrie Georgiana Gheorghe, motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima  „fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)”.

    Afacerea  Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare.Tipul de business este B2B2C, Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate).

    Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru magazine Auchan. „După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete”, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    Care este valoarea investiţiei în businessul Clatette şi care sunt planurile de dezvoltare a acestuia în continuare, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business, pe site-ul şi pagina de Facebook ale Business Magazin.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

     

  • Astăzi, la Smart Business: Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    „Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens şi înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel, la jumătatea vieţii, m-am reinventat”, descrie Georgiana Gheorghe, motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima  „fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)”. Afacerea  Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare.Tipul de business este B2B2C, Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate). Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru magazine Auchan. „După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete”, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    Care este valoarea investiţiei în businessul Clatette şi care sunt planurile de dezvoltare a acestuia în continuare, veţi putea urmări astăzi, de la ora 15:00, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business, pe site-ul şi pagina de Facebook ale Business Magazin.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.