BusinessMagazin

Tag: achitare

  • ANAF a recuperat 2,5 milioane lei de la o persoană din cele 10 verificate cu averi de peste 20 milioane de euro

    O persoană din grupul PFAM a achitat 2,5 milioane lei, reprezentând impozit pe venituri suplimentare nedeclarate şi penalităţi de întârziere şi dobânzi.

    Reamintim că în acest an au fost finalizate  verificãrile fiscale în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM care este format din 336 persoane, asupra carora se fac analize si verificari privind riscurile fiscale si se aplica programe de conformare.
    Asa cum ANAF a informat in noiembrie 2015, in urma acestor verificări efectuate de Direcţia Generală Control Venituri Persoane Fizice, în cazul primelor 10 persoane din grupul PFAM, pentru veniturile din anul 2011, au fost identificate venituri nedeclarate de 86.948.321 lei.
    Obs!: A nu se confunda cu “Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.

    Verificările fiscale prealabile documentare (VFPD), din cadrul programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari (PFAM -peste 20 milioane de euro/persoană), au fost declanşate efectiv în anul 2013. 

    În anul 2014 au fost declanşate verificări fiscale la persoanele fizice pentru care s-a constatat cu ocazia VFPD îndeplinirea condiţiilor legale privind diferenţa semnificativă între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi cele declarate organelor fiscale.
    Aceste verificări  au prezentat un grad ridicat de complexitate, generat de următoarele aspecte:

    – au fost analizate operaţiunile desfăşurate prin peste 480 de conturi bancare (peste 100.000 de tranzacţii) transmise de instituţiile de credit, în principal, pe format hârtie, fapt care a necesitat prelucrarea manuală a acestora

    – au fost verificate operaţiuni desfăşurate de persoanele fizice cu peste 120 de societăţi comerciale (peste 10.000 de operaţiuni)

    – au fost prelucrate informaţii privind deţinerile patrimoniale primite de la peste 100 de autorităţi ale administraţiei publice locale (servicii de impozite şi taxe locale)

    – mare parte dintre activităţile şi tranzacţiile verificate presupun analize complexe: activităţi investiţionale diverse, tranzacţii cu instrumente financiare pe pieţele interne şi internaţionale, tranzacţii disimulate sau artificiale, multiple operaţiuni cu numerar, inclusiv de valori semnificative, pentru care au fost prezentate informaţii neclare, insuficiente sau contradictorii (aspect datorat reticenţei contribuabililor de a furniza astfel de informaţii).

  • Creştere cu 4% a cifrei de afaceri a grupului Hornbach, în prima jumătate de an

    Rezultatul operaţional consolidat (EBIT) după şase luni a ajuns la 151,1 milioane euro, aproape de valoarea anului precedent, când s-a situat la 154,0 milioane euro. De asemenea, în prima jumătate a anului, rezultatele după achitarea dobânzilor şi impozitelor au fost mai mari faţă de anul precedent.

    În cel mai mare sub-concern operativ, cifra de afaceri netă a crescut, în prima jumătate a anului, cu 4,2 procente, ajungând la 1.933,4 milioane euro. Cifrele de afaceri raportate la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar în sub-concernele Baumarkt AG au crescut, în primele şase luni ale exerciţiului financiar 2015/2016, cu 1,3 procente.

    În Germania cifra de afaceri raportată la suprafaţă a crescut cumulat cu 0,6 procente, după un salt de 8,9 procente în perioada similară a anului precedent.

    Cifrele de afaceri raportate la suprafaţă şi la efectele variaţiei cursului de schimb valutar în restul Europei au înregistrat în prima jumătate a exerciţiului financiar 2015/2016, cu o creştere de 2,3 procente, o dinamică mai puternică decât la nivel naţional.

    Componenta internaţională a cifrei de afaceri a sub-concernului HORNBACH Baumarkt AG a fost în final de 42,3 procente. După deschiderea a trei magazine de bricolaj, Hornbach opera, la data de 31 august 2015, la nivelul Europei, 149 de locaţii DIY, dintre care 99 în Germania.

  • Un politician american a furat paharul Papei Francisc. “Orice atinge Papa este binecuvântat”

    Bob Brady, membru al congresului Statelor Unite, a devenit cunoscut în urma unei întâmplări cel puţin ciudate: el a furat paharul din care Papa Francisc a băut apă.

    În timp ce restul oficialilor erau ocupaţi cu plecarea Papei, Brady s-a furişat şi a luat paharul, scriu cei de la Philadelphia Daily News. A reuşit să ducă paharul pe jumătate plin până la biroul său, după care a băut din el şi apoi l-a oferit soţiei sale şi asistenţilor săi.

    Brady nu este la prima întâmplare de acest gen: el a furat şi paharul preşedintelui Obama, folosit cu ocazia primului discurs oficial.

    Intervievat de cei de la Washington Post, omul politic a spus că va achita costul paharului şi că nu îl interesează că această poveste a fost făcută publică. “Orice atinge Papa este binecuvântat”, a spus Brady. “Nimeni nu poate să mă convingă că nu e adevărat.”

  • Valoarea tichetelor de masă creşte

    Valoarea tichetelor de masă creşte de la 9, 35 la 9, 41 lei, conform unui act normativ publicat ieri în Monitorul Oficial. Acest lucru se va întâmpla începând cu luna mai, pentru primul semestru al anului 2015..

    Angajatorii au posibilitatea de a oferi lunar salariaţilor o alocaţie individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.  Din luna februarie a anului 2011, atunci când valoarea unui tichet de masă a crescut la 9 lei, singura creştere care a mai avut loc a fost în mai 2013, de la 9 la 9, 35 de lei. Din ianuarie, angajatorii pot acorda şi tichete de masă electronice. Ei pot decide dacă acordă tichete de masă şi sub ce formă le acordă. Acestea pot fi utilizate pentru achitarea mesei sau pentru a cumpăra produse alimentare.

    Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masă cel mult egal cu numarul de zile în care este prezent la lucru angajatul în unitate, potrivit actului normativ. Cei care folosesc mai multe tichete decât au voie riscă să fie amendaţi cu sume cuprinse între 20 şi 50 de lei.

    La finalul fiecărei luni, salariaţii trebuie să restituie angajatorului tichetele tipărite nefolosite sau valoarea tichetelor electronice neutilizate.

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • Medicul Şerban Brădişteanu, achitat definitiv în dosarul privind licitaţia de la ANP

    Medicul Şerban Brădişteanu, şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală, a fost achitat de Curtea de Apel Bucureşti, prin decizia de joi fiind menţinută hotărârea luată în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti.

    Instanţa a respins, astfel, acţiunea civilă formulată de Administraţia Naţională a Penitenciarelor ca nefondată.

    Totodată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului asigurator, măsură impusă de procurori, cu privire la un apartament şi un imobil din Bucureşti, precum şi la un imobil din Izvorani aparţinând medicului.

    În acest proces, medicul Brădişteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România şi Europa atribuite medicului Şerban Brădişteanu, precum şi instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăţilor sale.

    Urmărirea penală împotriva medicului Brădişteanu a fost declanşată de procurorii anticorupţie în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie 2006, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declaraţiei sale, dorea să meargă pentru a se trata.

    Potrivit anchetatorilor, Brădişteanu s-ar fi ocupat personal de licitaţia în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiţiei, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. “Ceilalţi membri ai comisiei au arătat că medicul Brădişteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitaţii şi că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiţi de abuz în serviciu”, susţineau anchetatorii.

    În urma licitaţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.

    Pe de altă parte, o parte din aparatura medicală achiziţionată este extrem de sofisticată, nejustificându-se cumpărarea ei, cu atât mai mult cu cât nu au fost pregătiţi medici să o utilizeze.

    În anul 2001, Brădişteanu, care era şi senator PSD, a fost numit, în baza Ordinului Ministerului Justiţiei 1269/19 iunie 2001, preşedinte al comisiei de licitaţie organizate pentru achiziţionarea de echipamente medicale de înaltă performanţă în vederea dotării unor unităţi sanitare din reţeaua Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a Spitalului “Profesor dr. Constantin Angelescu”, aflate în subordinea Ministerului Justiţiei.

    La data organizării licitaţiei, Brădişteanu era şi senator, iar implicarea acestuia în organizarea licitaţiei a fost peste limitele legale, prin aceea că a întocmit caietul de sarcini atât în limba română, cât şi în limba engleză şi l-a distribuit participanţilor, sarcină ce revenea Autorităţii contractante şi nu preşedintelui comisiei de licitaţie, aşa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de licitaţie din data de 10 octombrie 2001.

    Fişele de evaluare oferte au fost întocmite de Brădişteanu şi nu de către membrii comisiei de evaluare, aşa cum ar fi trebuit, fapt demonstrat de lipsa semnăturilor acestora, da şi de declaraţiile persoanelor care au fost audiate de către procurorii anticorupţie, care au arătat că fostul senator a întocmit personal fişele de evaluare.

    Procesul medicului Brădişteanu a fost marcat de amânări succesive, multe dintre ele fiind cauzate de întârzieri în realizarea expertizelor de specialitate cerute de instanţă. Una dintre acestea arăta, spre exemplu, că stetoscoapele şi tărgile sunt echipamente medicale de înaltă performanţă.

    Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în această cauză, fostul senator PSD Şerban Brădişteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elveţieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în ţări exotice şi cazări la hoteluri de lux, dar şi pe extravaganţe precum focuri de artificii.

    Şeful Secţiei de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca din Capitală a mai fost implicat într-un proces. La începutul lunii martie, el a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea lui Adrian Năstase.

    Brădişteanu fusese trimis în judecată de procurorii DNA în 6 decembrie 2012. Procurorii arătau în rechizitoriul trimis instanţei că, în 20 iunie 2012, Completul de cinci judecători al instanţei supreme l-a condamnat definitiv pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare pentru folosirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. În aceeaşi zi, Tribunalul Bucureşti a emis mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea, conţinând menţiunea expresă de încarcerare în penitenciar a lui Adrian Năstase.

    După decizia instanţei, Adrian Năstase a încercat să se sinucidă, fiind dus la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

    “În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii precizau că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.

    “În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

    Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

    Adrian Năstase a fost internat la Spitalul Floreasca din 20 până în 26 iunie 2012, când a fost dus la Spitalul Penitenciar Rahova, după ce Tribunalul Bucureşti a stabilit că spitalizarea lui nu împiedică punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

    În 18 martie 2013, Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

    În 6 ianuarie 2014, Adrian Năstase a fost din nou încarcerat, după ce a fost condamnat, în dosarul “Zambaccian”, la patru ani de închisoare cu executare. În 21 august 2014, Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, după ce a executat o treime din pedeapsă.

  • Marian Oprişan a fost achitat în procesul de corupţie care se judecă de aproape 9 ani

    Potrivit deciziei instanţei, Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual.

    Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

    Magistraţii au decis încetarea procesului penal şi în cazul vicepreşedintelui CJ Vrancea, Mircea Diaconu, pentru infracţiunile de care a fost acuzat.

    Totodată, magistraţii au dispus şi achitarea lui Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice din Consiliul Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, instanţa dispunând, totodată, încetarea procesului penal pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

    Instanţa a decis achitarea şi în cazul Valeriei Teodorescu, directorul Direcţiei Economice din CJ Vrancea, pentru abuz în serviciu, complicitate la această faptă şi complicitate la utilizarea creditului în alte scopruri şi încetarea procesului penal împotriva acesteia pentru fals intelectual şi uz de fals.

    Un alt inculpat în acest dosar, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean Vrancea, a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu. De asemenea, instanţa a decis încetarea procesului penal în cazul său pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

    Instanţa a mai decis şi achitarea lui Valeriu Iacob, fost diriginte de şantier, pentru complicitate la abuz în serviciu şi a dispus încetarea procesului penal pentru fals intelectual şi complicitate la uz de fals.

    Magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca au mai decis ridicarea sechestrului asigurător pus de procurori prin decizii din 2005 şi 2006 pe mai multe bunuci ale lui Marian Oprişan şi ale celorlalte persoane judecate în acest dosar.

    Sentinţa magistraţilor Judecătoriei Cluj-Napoca nu este definitivă, putând fi contestată cu apel.

    Ultimul termen în dosarul lui Marian Oprişan a avut loc la Judecătoria Cluj-Napoca în 22 ianuarie, când judecătorul de caz a anunţat că va pronunţa sentinţa cel mai devreme după şapte zile, dar în 29 ianuarie aceasta a fost amânată cu încă o săptămână. Joi, pronunţarea sentinţei a fost amânată din nou, magistratul care a judecat dosarul motivând că mai are nevoie de timp pentru a delibera.

    La ultimul termen, Marian Oprişan a venit la instanţă, avocatul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ, solicitând includerea unor probe noi la dosar, constând în înscrisuri oficiale, precum şi audierea a 20 de martori – angajaţi ai CJ Vrancea, foşti consilieri judeţeni sau primari de comune din judeţul Vrancea, care în opinia sa ar fi ajutat la dovedirea nevinovăţiei clientului său, judecătorul de caz respingând însă aceste solicitări.

    Tot în cadrul şedinţei de atunci, judecătorul de caz a respins şi solicitarea avocaţilor apărării de efectuare a unei noi expertize contabile pe motiv că prima expertiză a fost efectuată de expertul Cernea (Pintea) Liliana Roxana, aceasta fiind trimisă în judecată în prezent, în stare de arest preventiv, pentru fapte de corupţie.

    În 22 ianuarie, preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, spunea că nu ştie “care va fi decizia judecătorului”, dar că se consideră nevinovat.

    La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

    Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

    Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la “Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

    În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

    În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

    Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

    La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul se află pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

    În 5 iunie 2014, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al lui Oprişan. Surse oficiale din cadrul DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat, fiind acordate zeci de termene.

    Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaşte că dosarul este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.

    Marţi, experţii contabili din dosarul de corupţie în care este judecat Oprişan au fost trimişi în judecată de DNA, în stare de arest, fiind acuzaţi că au stabilit împreună cum vor aborda expertiza, astfel încât să îi favorizeze pe inculpaţi. Astfel, experta Ileana Roxana Cernea (Pintea) a fost trimisă în judecată pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu şi fals intelectual, iar experta Elena Valentina Muşuroiu, pentru complicitate la favorizarea făptuitorului şi complicitate la abuz în serviciu.

    Miercuri, Marian Oprişan a adresat o scrisoare deschisă cu titlul “Opriţi presiunile asupra magistraţilor judecători” preşedintelui Iohannis, Parlamentului, CSM, ambasadei SUA, CE, precum şi lui Cazanciuc, Niţu, Kovesi şi Ciorbea.

    Oprişan spune, în scrisoarea deschisă, că decizia procurorului de caz de a da un comunicat de presă referitor la trimiterea în judecată a experţilor din dosarul său pentru aşa-zisa favorizare a făptuitorului, cu doar două zile înainte de pronunţarea instanţei în acest caz, reprezintă “un nou episod de punere a presiunii pe instanţa de fond şi de apel”.

    El consideră, de asemenea, că nu este o simplă coincidenţă instrumentarea în numai trei săptămâni de către procurorul de caz a acestui dosar de abuz în serviciu.

  • CNN: Un tribunal din Africa de Sud a decis că Oscar Pistorius nu este vinovat de crimă

    Judecătoarea Thokozile Masipa s-a pronunţat joi în privinţa a trei din variantele de verdict în cazul lui Oscar Pistorius, concluzia fiind că sportivul nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare, astfel că singura variantă rămâne cea a omorului din culpă.

    Conform cnn.com, dacă Pistorius va fi găsit vinovat de omor din culpă, “sentinţa sa este la discreţia judecătoarei Masipa”.

    “Judecătoarea Masipa a parcurs trei din cele patru opţiuni de verdict legate de acuzaţia de crimă. Ea a spus că Pistorius nu este vinovat de crimă cu premeditare sau crimă şi că nu sunt dovezi pentru achitare. Asta înseamnă că ultima opţiune rămasă este cea a omorului din culpă”, notează cnn.com.

    Oscar Pistorius, în vârstă de 27 de ani, a împuşcat-o mortal la 14 februarie 2013 pe Reeva Steenkamp, model sud-african cu care avea o relaţie de trei luni. Procesul sportivului a durat şase luni, iar judecătoarea citeşte astăzi concluziile.