Tag: ucraina

  • Proteste violente într-un oraş ucrainean, după ce un vehicul militar a lovit mortal o fetiţă

    Comandantul poliţiei regionale din Doneţk, Viaceslav Abroskin, s-a deplasat marţi în oraşul Kostiantinivka, pentru a încerca să evite repetarea incidentelor violente de luni seara, când o mulţime furioasă a răsturnat mai multe maşini de poliţie, relatează Associated Press.

    Potrivit autorităţilor, persoanele care au provocat incidentele violente de luni seara au fost reţinute, iar militarii responsabili pentru accidentul de luni, soldat cu moartea unei fetiţe, au fost suspendaţi pe parcursul investigaţiei poliţiei.

    Kostiantinivka se află la aproximativ 20 de kilometri de linia de front dintre forţele guvernamentale ucrainene şi cele separatiste.

    Un armistiţiu încheiat în februarie de părţile implicate în conflict este în general respectat, însă tensiunile rămân intense în oraşele situate în apropierea liniei de front.

  • Iohannis, în vizită oficială în Ucraina: Preşedintele a salutat Garda de onoare în limba ucraineană – VIDEO

    Cei doi şefi de stat au primit Garda de onoare şi s-au intonat imnurile de stat.

    Preşedintele României a salutat Garda de onoare în limba ucraineană.

    Şeful statului a fost întâmpinat la Aeroportul Borispil din Kiev cu pâine şi sare. Iohannis a depus, la Monumentul Victimelor Holodomorului, o candelă şi un aranjament cu spice de grâu, conform tradiţiei, care comemorează victimele Foametei de la începutul anilor 30.

    Preşedintele României a tras clopotul în interiorul Muzeului Holodomorului, pe care l-a vizitat.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a îndreptat, apoi, spre Piaţa Independenţei, unde a început Euromaidanul, şeful statului depunând o jerbă de flori, în culorile tricolorului român, în memoria victimelor  revoluţiei.

  • SONDAJ: O treime dintre ucraineni, pregătiţi pentru concesii în vederea încheierii războiului

    “O treime dintre respondenţii cu vârsta peste 16 ani (32%) au declarat că autorităţile ar trebui să facă toate concesiile necesare pentru oprirea vărsării de sânge. Alţi aproximativ 29% dintre respondenţi cred că negocierile sunt posibile, iar anumite concesii pot fi făcute dacă este adecvat”, anunţă compania într-un comunicat.

    În schimb, 21% dintre cei intervievaţi sunt de părere că Guvernul nu ar trebui să facă nicio concesie şi că este necesară mobilizarea populaţiei în vederea obţinerii ajutorului Occidentului şi eliberării Donbasului prin mijloace militare. Aproximativ 18% dintre persoanele chestionate nu au răspuns la această întrebare.

    “În rândul locuitorilor Kievului (44%) şi regiunii centrale (36%) există opinia potrivit căreia negocierile sunt posibile şi că pot fi făcute anumite concesii, în anumite condiţii. Însă aproximativ tot atâţia – 42%, respectiv 34% – se opun oricărei concesii din partea Guvernului, susţinând continuarea mobilizării populaţiei şi asistenţei din partea Occidentului în vederea eliberării regiunii Donbas cu mijloace militare”, se arată în comunicat.

    “De asemenea, locuitorii din sudul (44%) şi estul ţării (54%) afirmă că autorităţile ar trebui să facă toate concesiile necesare pentru a opri baia de sânge”, mai precizează GfK Ucraina.

    Invitaţi să spună care sunt concesiile pe care să le facă autorităţile ucrainene pentru a opri războiul din estul ţării, 21% dintre respondenţi au afirmat că susţin acordarrea unui statut special teritoriilor controlate de către “republicile populare” de la Doneţk (DNR) şi de la Lugansk (LNR) pentru o anumită perioadă de timp, sub controlul parţial al Kievului – aşa cum prevăd înţelegerile de la Minsk.

    Alt răspuns frecvent la această întrebare este, potrivit sondajului, recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială pe teritoriul Ucrainei (12%) şi refuzul aderării la NATO odată cu garantarea neutralităţii Ucrainei prin Constituţie (11%).

     

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Iohannis: România reconfirmă disponibilitatea de a contribui la avansarea reformei în Ucraina

    Preşedintele României a afirmat, în cadrul declaraţiei de presă comune susţinută alături de preşedintele Republicii Polone, Bronisław Komorowski, că ”o parte importantă a discuţiei cu preşedintele polonez Bronisław Komorowski s-a referit la evoluţiile îngrijorătoare din vecinătatea noastră estică.

    ”Am reiterat susţinerea fermă a României pentru suveranitatea, independenţa şi intregritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internaţional”, a transmis şeful statului, precizând că a condamnat în termenii cei mai fermi ”deteriorarea gravă a situaţiei de securitate din sud-estul Ucrainei, exprimând în acelaşi timp speranţa în implementarea pachetului de măsuri convenit la Minsk, pe 12 februarie”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai declarat că a reconfirmat, în cadrul discuţiilor oficiale, ”întreaga disponibilitate a României de a contribui, alături de Polonia şi alţi parteneri din Uniunea Europeană, la avansarea proceselor de reformă din Ucraina”.

     

  • FMI a aprobat Ucrainei un program de finanţare de 17,5 miliarde de dolari, pe termen de patru ani

    Board-ul FMI, care reprezintă cele 188 de state membre, a aprobat programul, a declarat directorul general al Fondului, Christine Lagarde, într-un comunicat.

    Ajutorul face parte dintr-un program mai amplu de 40 de miliarde de dolari, care ar trebui să includă sprijin din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene şi economii de 15 miliarde de dolari care trebuie negociate cu deţinătorii de obligaţiuni ale statului ucrainean.

    Guvernul de la Kiev anticipează că economia s-ar putea contracta în acest an cu până la 11,9%, din cauza conflictului din estul ţării care efectează industria ucraineană.

    Noul program cu FMI înlocuieşte programul pe doi ani convenit în aprilie anul trecut, evaluat la acea dată la 17 miliarde de dolari. Guvernul de la Kiev a accesat 27% din fondurile disponibile.

    “Programul actual oferă fonduri mai mari, mai mult timp, mai multă flexibilitate şi termeni mai avantajoşi pentru Ucraina. Programul este ambiţios şi implică riscuri, în special legate de conflictul din estul ţării”, a spus Lagarde.

    Aprobarea programului permite Ucrainei să înceapă negocierile cu deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale, care, potrivit ministrului de Finanţe Natalie Jaresko, poate aduce ţării economii de 15 miliarde de dolari.

  • Un partid din Suedia a oferit fonduri insurgenţilor separatişti din estul Ucrainei

    Partidul Stângii, care nu este parte a coaliţiei guvernamentale, dar are 21 de locuri în Parlamentul suedez, este acuzat că a trimis fonduri mişcării Borotba, un grup ucrainean de extremă-stânga care are legături cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cu separatiştii din estul Ucrainei.

    Potrivit cotidianului suedez Aftonbladet, Partidul Stângii a transferat 219.000 de coroane suedeze (circa 24.000 de euro) într-un cont din Ucraina aparţinându-i unei apropiate a liderului Borotba, Victor Şapinov.

    “Mie mi-a spus doar să iau banii şi să nu pun întrebări”, a declarat femeia, fosta concubină a lui Şapinov.

    Aftonbladet speculează că este posibil ca Partidul Stângii să fi fost indus în eroare că fondurile ar fi destinate asistenţei umanitare.

  • Vladimir Putin a dezvăluit PLANUL SECRET de anexare a Crimeei. Ce s-a întâmplat la Kremlin în martie 2014 – VIDEO

    Într-un documentar ce va fi difuzat în curând de televiziunea publică Rossia 1, preşedintele a descris momentul în care a dat ordinul secret de anexare a peninsulei. El povesteşte o întâlnire care a durat toată noaptea de 22 spre 23 februarie 2014 şi pe care a avut-o cu oficialii din domeniul serviciilor de securitate despre “salvarea” preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, relatează Euronews, în pagina electronică.

    “Am terminat la 7.00 dimineaţa. La plecare, le-am spus colegilor mei: trebuie să începem să lucrăm la întoarcerea Crimeei la Rusia”, a declarat preşedintele în documentarul intitulat “În drum spre casă”.

    După patru zile, comandouri neidentificate au preluat controlul Parlamentului local din Crimeea şi deputaţii au votat un nou Guvern. În ziua următoare, mai multe trupe neidentificate au apărut în alte zone strategice. Moscova a insistat la momentul respectiv că nu este implicată în aceste evenimente.

    La 16 martie a fost organizat un referendum în cadrul căruia majoritatea vorbitoare de limbă rusă a votat pentru independenţa de Ucraina. La 21 martie, preşedintele Putin a semnat documentele oficiale prin care provincia ucraineană era alipită la Rusia.

    Data la care va fi difuzat documentarul nu este precizată.

     

  • Aurescu reafirmă la Riga poziţia României favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni pentru Rusia

    Potrivit unui comunicat de presă al MAE remis MEDIAFAX, miniştrii de externe europeni au dezbătut pe larg ultimele evoluţii din Ucraina, cu accent pe implementarea acordului Minsk II. În acest context, au fost analizate şi relaţiile Uniunii Europene cu Federaţia Rusă. Discuţiile au avut loc cu participarea, în deschiderea discuţiei, a Secretarului General al OSCE, Lamberto Zannier.

    Bogdan Aurescu a semnalat importanţa aplicării rapide şi necondiţionate a Acordurilor de la Minsk din 12 februarie 2015, care sunt importante pentru că reprezintă o foaie de parcurs, un traseu spre soluţionarea politică a conflictului din Ucraina şi a arătat că un prim rezultat pozitiv al Acordurilor îl constituie încetarea violenţei în estul Ucrainei, deşi aceasta nu este deplină.

    Ministrul de Externe a reafirmat poziţia României favorabilă menţinerii regimului de sancţiuni, în contextul actual, apreciind că acesta constituie o pârghie eficientă, care trebuie menţinută până la
    aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk, astfel încât să determine un angajament politic autentic, în eforturile de îmbunătăţire a situaţiei din teren şi în procesul de implementare a Acordurilor.

    ”În egală măsură, a arătat Bogdan Aurescu, UE trebuie să fie pregătită pentru adoptarea de noi sancţiuni dacă se reiau luptele, de exemplu în zona oraşului Mariupol, sau dacă aplicarea Acordurilor de la Minsk este blocată în alte aspecte ale acestora”, se mai arată în comunicatul MAE.

    Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, că este esenţial ca UE să sprijine implementarea paşilor succesivi încetării focului şi retragerii armamentului greu, din Acordurile de la Minsk, în caz contrar, existând riscul de a asista la o “transnistrizare” a estului Ucrainei, fără perspectiva soluţionării politice complete a crizei şi ,totodată, a pledat pentru o strategie a relaţiilor UE cu Rusia, care să aibă în vedere ansamblul situaţiei din Vecinătatea Estică.

    Pe agenda reuniunii ministeriale informale s-au aflat criza din Libia, situaţia din Ucraina şi, în context, relaţiile Uniunii Europene cu Federaţia Rusă, pregătirea Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Riga, în perioada 21-22 mai 2015 şi revizuirea Politicii Europene de Vecinătate (PEV).