Tag: top

  • Topul celor 10 superstaruri internaţionale, cu salarii de milioane de euro într-un sezon, care vor fi prezente la Jocurile Olimpice de la Rio

    Câţiva dintre cei mai buni sportivi ai lumii nu vor fi prezenţi la Jocurile Olimpice de la Rio, însă majoritatea a ţinut să nu rateze marele bal al acestei veri, în ciuda tuturor ameninţărilor care s-au ”abătut” asupra întrecerilor. Cotidianul francez L’Equipe a întocmit un top al celor 10 staruri ”planetare” care sunt aşteptate să rescrie istoria sportului mondial în Brazilia.

    În cap de listă nu putea fi altcineva decât Usain Bolt, cel mai rapid om al planetei, după ce a alergat suta de metri în 9.58 secunde. Atletul jamaican a realizat tripla la ediţia din 2008 (Beijing), a repetat performanţa la Londra şi este aşteptat să facă acelaşi lucru şi la Rio în probele de 100 metri, 200 metri şi ştafetă 4×100 metri.

    Pe locul 2, vine tot steagul statului Jamaica. Shelly-Ann Fraser Price, campioană olimpică la suta de metri în 2008 şi 2012, ajunge la Rio ca o mare vedetă internaţională. Interesant, ea a fost desemnată să ducă drapelul ţării sale înaintea lui Usain Bolt, ceea ce spune mult despre reputaţia atletei. Câştigătoare a şapte titluri mondiale, Shelly-Ann Fraser Price poate fi una din marile vedete şi la Rio.

    Locul 3 este ocupat de Michael Phelps (SUA), cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice – 22 medalii. Calificat la 100 metri fluture, 200 metri fluture şi 200 metri mixt, înotătorul american va fi inclus, probabil, şi în ştafetele Statelor Unite şi va fi unul din punctele de atracţie de la Rio. Care va fi noul record de medalii care ar trebui bătut? Şi mai ales cine ar putea spera să-l doboare?

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • Comuna din România comparată de americani cu un ţinut de basm. „Eşti într-un film Disney”

    Revista Cosmopolitan a realizat un top al celor mai impresionante 22 de locuri de vacanţă, iar comuna Biertan împarte această listă cu destinaţii mult mai cunoscute precum Seychelles sau Cinque Terre.

    Biertan arată ca un oraş dintr-un film Disney, scriu cei de la Cosmopolitan. Dacă vreţi să vedeţi şi mai multe scene cu adevărat impresionante, un loc potrivit este biserica fortificată din oraş.

    Biertanul face parte dintre primele aşezări germane de saşi din Ardeal, fiind cuprins în Diploma Andreeană din 1224. Localitatea Biertan este atestată documentar in 1283, într-un document alături de Mediaş şi Moşna, toate trei localităţile aflate într-o competiţie acerbă pentru obţinerea centrului administrativ al celor „Două Scaune”. Astfel, fiecare din cele trei localităţi încerca să-şi mărească renumele printr-o construcţie sacră mai impunătoare şi ornamentală.

    Vezi aici mai multe locuri parcă desprinse din basme

    Complexul arhitectural medieval este alcătuit din biserica şi centura de fortificaţii, fiind amplasat în centrul aşezării, pe un deal. Biserica de tip hală, ocupa partea centrală a complexului, fiind construită între anii 1490 şi 1520 în stilul gotic târziu, fiind ultima din Transilvania înălţată în acest stil. Construcţie monumentală, de mari dimensiuni, are trei hale de înălţimi egale. Intrarea se face prin trei porţi: de vest, de nord şi de sud. Meşterii din Viena şi Nürnberg sunt părinţii spirituali ai celor care au realizat între 1483 şi 1513 splendidul altar poliptic al bisericii de aici, cel mai mare din ţară, cu cele 28 de panouri pictate ale sale. Amvonul, sculptat în piatra, din 1500, deşi opera meşterului Ulrich din Braşov, trădează puternica influenţă sud-germană.

    Biserica evanghelică fortificată din Biertan a fost construită în secolul al XII-lea şi figurează pe lista monumentelor istorice realizată în 2010.

    Foto: Triptoromania.net

  • Top 10: Cele mai ingenioase dispozitive de tortură. Primele două au fost folosite în România

    Dacă ne-am imagina care au fost cele mai negre aspecte ale vieţii în Evul Mediu, cu siguranţă igiena personală, medicina primitivă, foametea sau bolile contagioase ar ocupa un loc fruntaş printre opţiunile noastre. Dar, fără îndoială, nici unul dintre aceste aspecte nu putea egala ingeniozitatea strămoşilor noştri europeni atunci când era vorba de crearea dispozitivelor de tortură. Iar dacă v-a stârnit interesul, Descoperă va invită să aflaţi mai multe despre inventivitatea macabră a judecătorilor medievali şi a celor care reprezentau legea în acea perioadă.

    Vezi aici cele mai ingenioase dispozitive de tortură. Primele două au fost folosite în România

  • Din Arad în toată lumea. Trenuleţele de jucărie din România ajung în zeci de ţări

    Fabrica din Arad a nemţilor de la Modelleisenbahn, unde peste 200 de salariaţi produc trenuleţe de jucărie, a ajuns anul trecut în topul celor mai mari exportatori de pe piaţa din România, pe poziţia 447. Nemţii şi-au făcut astfel loc în top pentru prima dată, potrivit datelor ZF.

    Modelleisenbahn, unul dintre cei mai mari producători de tre­nuleţe electrice din lume, a venit acum circa un deceniu în Ro­mânia şi a investit jumătate de milion de euro într-o uni­tate de pro­ducţie care trimite produsele „made in Arad“ în câteva zeci de ţări din toată lumea, potrivit ulti­me­lor date ale ZF.

    Compania Modelleisenbahn cu se­diul în Arad a terminat anul trecut cu afaceri de 15,3 mil. lei (3,5 mil. lei), în scădere cu circa 7% com­parativ cu anul an­te­rior. Pro­fitul a rămas însă con­stant la circa jumătate de milion de lei.
     

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucureştiul, oraşul ideal pentru şefi

    Un manager de top român dintr-o multinaţională din Bucureşti are un salariu la jumătate faţă de unul din Geneva, cu 43% sub nivelul unuia din Londra, cu 37% mai puţin decât unul din Dublin şi cu doar 13% sub nivelul unui executiv de top din Varşovia, arată datele unei cercetări comparative realizate de firma de consultanţă în management Hay Group, care publică în fiecare an studii salariale cu date colectate din mediul privat.

    În mod paradoxal poate, acelaşi studiu arată că executivii seniori câştigă mai mult în Bucureşti decât în New York (cu 8% mai mult), Praga (cu 19%), Montreal (cu 18%) sau faţă de oraşele din Japonia (cu 9%). Datele prezentate în comparaţie vizează valoarea medie totală a pachetului de compensaţii şi beneficii şi nu includ informaţii legate de managerii expaţi, care au pachete salariale mult mai mari decât managerii locali din zonele analizate. Cum se explică aceste diferenţe?

    „Sunt puţini manageri buni în România, iar cei care sunt cu adevăraţi buni trebuie reţinuţi”, crede Andreea Voinea, directorul de resurse umane al BCR, cea mai mare bancă de pe plan local. În opinia ei, aşa-numitul pool de talente din România este relativ îngust la nivel de poziţii de top management, iar majoritatea candidaţilor buni sunt concentraţi în Bucureşti. De aceea, bătălia pe competenţele lor a făcut ca salariile să le crească într-un ritm mult mai accelerat prin comparaţie cu ce s-a întâmplat cu restul angajaţilor din companii.

    De aceeaşi părere este şi Mirela Marinescu, head of executive search în cadrul grupului APT, cu activităţi în domeniul recrutării şi închirierii de forţă de muncă temporară, care spune că România a ajuns să aibă şefi bine foarte bine plătiţi pentru că multă vreme angajatorii nu au găsit candidaţi bine pregătiţi care să ocupe poziţii de management.

    „Când au apărut multinaţionalele, majoritatea poziţiilor erau ocupate de expaţi şi, după ce şi-au încheiat mandatele, cel puţin o parte din pachetele lor salariale s-au transferat şi către managerii români care au rămas să îi înlocuiască. Deşi angajatorii nu au oferit şi nu oferă aceleaşi pachete românilor prin comparaţie cu cele ale expaţilor, au fost totuşi nevoiţi să le dea salarii mari şi managerilor locali, pentru a-i motiva şi pentru a-i reţine în companii”, menţionează Marinescu.

    Pachetele salariale ale managerilor de top din România diferă în funcţie de dimensiunea companiilor şi de industria în care activează, însă, în general, un manager de top câştigă, în medie, între 10.000 şi 15.000 de euro net pe lună, la care se adaugă bonusul anual şi aşa-numitele „long term incentive plan“ (plan de motivare pe termen lung), prin care aceştia primesc pachete de acţiuni în companie, la preţuri preferenţiale, potrivit informaţiilor din piaţă.

    La polul opus sunt însă pachetele salariale ale muncitorilor din România, care adesea primesc puţin peste salariul minim pe economie (adică circa 175 de euro net pe lună). De altfel, aceeaşi comparaţie făcută de consultanţii de la Hay Group în multinaţionale la nivelul poziţiilor de muncitori / personal operaţional arată o poziţionare complet diferită a angajaţilor din Bucureşti prin comparaţie cu cei care ocupă astfel de funcţii în alte ţări. De departe cea mai mare diferenţă este între costul salarial al unui muncitor din Bucureşti şi al unuia din Geneva, care câştigă de zece ori mai mult decât unul din România (deşi un şef din Capitală câştigă doar de două ori mai puţin decât unul din acelaşi oraş elveţian). În oraşele din Japonia sau din Olanda, dar şi în Londra, Dublin, Paris, Berlin sau New York angajaţii care fac parte din categoria personalului operaţional primesc salarii de 3 până la 5 ori mai mari decât în Bucureşti, deşi diferenţele dintre pachetele salariale ale şefilor din aceleaşi zone nu sunt atât de mari. ”Atunci când decid să investească într-o ţară, investitorii se uită de regulă la mai multe aspecte, cum ar fi costurile cu forţa de muncă pentru personalul operaţional, pentru că în această categorie intră o mare parte din personalul unei companii, dar şi la potenţialul de viitori angajaţi pe care i-ar putea avea în locul respectiv”, spune Mihaela Lupu, market leader productized services în cadrul Hay Group România.

  • Topul companiilor de asigurări cu cele mai multe reclamaţii

    City Insurance, Asirom şi Carpatica Asig, companii de asigurări specializate în principal pe segmentul poliţelor auto obligatorii (RCA), au strâns în prima jumătate a anului două treimi din reclamaţiile formultate la ASF împotriva celor mai mari 10 companii din piaţa asigurărilor generale.

    Cele mai multe petiţii au fost înregistrate de City Insurance – 1.877 în semestrul I al anului, în creştere cu 37,5% faţă de primul semestru al anului trecut. Asirom este pe locul doi, cu 703 petiţii, în creştere cu 14%, iar Carpatica, cu 701 petiţii, în creştere cu 14%, se află pe locul trei, arată un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Compania Euroins a înregistrat cea mai importantă scădere a numărului de reclamaţii, de la 905 în semestrul 1 2015 la 524 (-42%) în semestrul 1 al acestui an. Alături de Euroins, au înregistrat scăderi ale numărului de reclamaţii şi Omniasig, Allianz-Ţiriac, Uniqua Asigurări, Groupama şi Generali România.

    Forte Asigurări a înregistrat o dinamică specială a reclamaţiilor, o creştere de 8100%, pentru că numărul acestora a crescut de la 3 anul trecut la 246 în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă o casieră la Carrefour

    Salariul mediu per angajat a fost calculat primar, jurnalistic, fără a se lua în calcul funcţiile fiecărui salariat. Astfel, salariile pot diferi de la minimul pe economie la un lucrător comercial la început de drum la câteva zeci de mii de euro pe lună pentru un manager de top.

    Totuşi, în cadrul companiilor din retail, circa 95% dintre angajaţi sunt angajaţi în magazine, cei mai mulţi în poziţii de casier şi lucrător comercial. Aceste joburi sunt printre cele mai slab plătite din economie, pentru începători de cele mai multe ori salariul fiind cel minim pe economie.

    Cât câştigă o casieră la Carrefour

  • Un român dă lecţii agenţilor din lumea întreagă: anul trecut a câştigat mai mulţi bani decât impresarul lui Cristiano Ronaldo

    Suntem în plină perioadă de mercato, iar englezii au realizat un top al celor mai importanţi cinci agenţi de jucători din Europa. Un român, Constantin Dumitraşcu, se află pe aceeaşi listă cu Jorge Mendes şi Mino Raiola, cei mai cunoscuţi impresari ai momentului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADMITERE LICEU 2016. Rezultatele primei etape a repartizării computerizate în învăţământul liceal. Topul celor mai bune licee din ţară

    “Dintre cei 119.578 de elevi care au completat fişe de înscriere, au fost repartizaţi 118.661 (99,2%) de elevi, conform uneia dintre opţiunile exprimate. Dintre aceştia, 70.692 (51,48%) de elevi au ales filiera teoretică, iar 47.969 de elevi au optat pentru filiera tehnologică. Numărul total de opţiuni selectate de către candidaţi a fost de 1.792.870, ceea ce conduce la o medie de 15 opţiuni/elev. 971 de elevi nu au putut fi repartizaţi, deoarece nu au completat suficiente opţiuni care să le permită încadrarea într-o unitate de învăţământ liceal. Aceştia vor intra în a doua etapă a repartizării, programată în data de 28 iulie”, anunţă Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai costisitoare discursuri din lume: câţi bani cer personalităţile pentru a vorbi la un eveniment

    După ce îşi încheie mandatele, mulţi politicieni câştigă bani din discursuri ţinute cu diferite ocazii. Aducerea unei figuri cunoscute pe scenă vine cu un preţ destul de mare, chiar dacă politicienii beneficiază şi ei de pe urma expunerii în mass-media.

    ABC News a realizat un top al celor mai “scumpi” vorbitori, în care Donald Trump ocupă, detaşat, primul loc. Miliardarul câştigă în medie 1,5 milioane de dolari pentru un discurs de 60 de minute. În top se mai regăsesc economistul Ben Bernanke, fostul şef de stat Bill Clinton şi soţia acestuia precum şi fostul secretar al trezoreriei Tim Geithner.

    Sursa: Statista.com