Tag: cheltuieli

  • Franţa reduce cheltuielile şi creşte taxele pentru scăderea deficitului bugetar

    Cea mai mare contribuţie la atingerea ţintei de deficit urmează să fie adusă de reducerile de cheltuieli, a anunţat guvernul. Statul va continua să îngheţe cheltuielile publice şi transferurile către autorităţile locale, respectiv va menţine politica de a înlocui doar jumătate din funcţionarii publici care se retrag. Totodată, executivul va cere parlamentului să identifice economii suplimentare de un miliard de euro în timpul dezbaterilor pentru buget. Măsurile de taxare pentru companiile mari, anunţate deja, vor aduce fonduri suplimentare de două miliarde de euro la buget în anul următor, iar guvernul va păstra o taxă pentru persoanele cu venituri mari până la coborârea defcitului sub 3% din PIB. Autorităţile vizează, de asmenea, o majorare a taxelor pe alcool, tutun şi băuturi răcoritoare care conţin zahăr.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul contra pescăruşilor

    Deşi simpatici, au ajuns atât de numeroşi în localităţi din Marea Britanie, încât şi-au atras numele de “şobolani cu aripi”, considerându-se că ar putea fi la fel de periculoşi ca rozătoarele urbane. Pe de altă parte, în zonele tradiţionale populate de aceste păsări, numărul lor este în scădere, astfel încât autorităţile încearcă să le descurajeze de a mai cuibări în oraşe. Soluţiile de până acum, cum ar fi ţepuşe, păsări de plastic de forma unui vultur sau plase instalate pe acoperişuri, nu au dat însă rezultatul scontat.

    În încercarea de a rezolva problema pescăruşilor, autorităţile au nevoie de ajutor din partea oamenilor de ştiinţă, având în acest sens o propunere de proiect de cercetare de la Universitatea din Bristol, care ar putea fi lansat anul viitor. Acesta ar putea oferi un răspuns la problema pescăruşilor, pe care experţii îi consideră a avea o inteligenţă peste medie în regnul animal, fiind ca atare greu de păcălit. Studiul va dura trei ani şi va costa circa 400.000 de lire sterline, implicând folosirea de instrumente de monitorizare prin satelit a pescăruşilor.

    Un studiu anterior asupra modelelor de comportament al păsărilor a fost refuzat de la finanţare anul trecut, în contextul reducerii cheltuielilor de către guvernul Cameron. Ministrul mediului, Richard Benyon, a anunţat însă acum că va studia proiectul de cercetare a celor de la Universitatea din Bristol, să vadă dacă aceştia pot furniza o soluţie viabilă, scrie The Independent.

  • Părinţii de bani-gata ai Americii

    Considerând că deja le-au oferit suficient copiilor, cărora le-au plătit până şi studiile superioare sau o parte din costurile de întreţinere după terminarea studiilor, mulţi dintre părinţi doresc să se bucure ei înşişi de roadele muncii lor de atâţia ani.

    Tendinţa a fost identificată ca urmare a unui studiu întreprins de o firmă americană ce oferă de ani de zile sfaturi celor care vor să-şi lase agoniseala urmaşilor. Pe lângă dorinţa de a se răsfăţa după o viaţă de muncă, mulţi dintre americanii bogaţi se tem de efectul pe care primirea unei moşteniri mari l-ar putea avea asupra copiilor lor, care i-ar putea risipi în loc să cheltuie banii cu chibzuinţă. Mulţi nici măcar nu le spun copiilor de câţi bani dispun.

    Alţii, îngrijoraţi de starea economiei din prezent, preferă să-şi păstreze banii ca să fie siguri că au suficienţi pentru cheltuieli medicale sau alte probleme ce ar putea apărea, mai ales că speranţa lor de viaţă este mai mare decât cea a părinţilor lor din generaţiile interbelice.

  • Planul de 450 mld. dolari al lui Obama pentru crearea de locuri de muncă (VIDEO)

    Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.

    Mai mult pe www.zf.ro.

  • Emil Boc: Legal este posibilă organizarea de alegeri locale şi generale simultan în noiembrie 2012

    “Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.

    Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.

    Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”

    Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.

    În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.

    “România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.

    Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.

    Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.

  • Michelle Obama acuzată că a cheltuit zece milioane de dolari din banii contribuabililor pentru vacanţe

    “Este dezgustător. Michelle profită de poziţia sa privilegiată în timp ce majoritatea americanilor care muncesc din greu abia îşi pot permite o săptămână sau două de concediu”, a declarat o sursă pentru National Enquirer. Când s-a făcut calculul final, s-a constatat că ea a chetuit peste zece milioane de dolari din banii contribuabililor doar pe vacanţe. Prima Doamnă ar fi petrecut 42 de zile de vacanţă în ultimul an, inclusiv cea din Spania de 375.000 de dolari şi cele patru zile la ski în Vail, Colorado, unde a cheltuit 2.000 de dolari pe noapte pentru un apartament la hotelul Sebastian. În plus, sejurul de nouă zile al familiei la Martha’s Vineyard este, de asemenea, scump, proprietatea închiriată costând 50.000 de dolari pe săptămână. “Lui Michelle îi plac, de asemenea, băuturile alcoolice scumpe în timpul excursiilor. Preferă martini cu votcă de cea mai bună calitate şi are o preferinţă aparte pentru vinurile spumoase scumpe”, a declarat sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii au cheltuit 7,65 mil. euro pentru cupoane anul acesta

    In prima jumatate de an, piata cupoanelor de reduceri s-a cifrat
    la 5,8 de milioane de euro, inregistrand cresteri semnificative de
    la luna la luna. In ianuarie, de pilda, vanzarile de cupoane s-au
    ridicat la peste 422.000 de euro, in iulie, cifra a ajuns de peste
    patru ori mai mare, la 1,86 milioane de euro.

    Cele mai mari vanzari au fost atinse cu oferte din categoria
    vacantelor, care au insemnat peste 44% din incasarile site-urilor
    de reduceri in luna iulie. De altfel, zece din primele 15 cele mai
    vandute oferte fac parte din aceasta categorie, Bulgaria fiind
    destinatia preferata.

    Cuponul cu cele mai mari incasari a fost o vacanta de o
    saptamana pentru doua persoane, la hotelul de doua stele Diana din
    statiunea Nisipurile de Aur. Cu mic dejun inclus, oferta a fost
    cumparata pentru 630 de lei de catre 914 persoane,insumand un total
    de 137.100 de euro.

    Din punctul de vedere al celui mai cumparat cupon, accesul
    pentru o zi la Water Park Otopeni a atras in doar trei zile peste
    14.200 de cumparatori.

    “In luna Iulie, mai mult decat oricand, modelul reducerilor de
    grup s-a dovedit a fi un canal de promovare extrem de eficient
    pentru comerciantii care l-au incercat. Conceptul este perceput
    mult mai bine acum, dupa un an de prezenta, ca fiind un canal de
    promovare si nu unul de generare de profit instant”, a declarat
    Andrei Stefan, Manager Redutti.ro.

    A doua categorie in topul preferintelor cumparatorilor de oferte
    prin reduceri de grup este cea a serviciilor de ingrijire
    personala, care reprezinta aproape 21% din vanzari.

    Numarul siteurilor de reduceri de grup a crescut de peste patru
    ori de la inceputul anului, insa aproape 80% din vanzari sunt
    generate de primele zece site-uri: CoolBuy.ro, E-Redus.ro,
    FunDeal.ro, Galos.ro, GetADeal.ro, Groupon.ro, Kuponiada.ro,
    MyBestDeal.ro, TopDeals.ro si Zumzi.ro.

  • De ce nu vor intra SUA niciodata in faliment

    Odata cu avansul datoriei Greciei catre 150% din PIB, statul
    elen s-a aflat in ultimii doi ani de doua ori in situatia de a
    intra in incetare de plati. Doar pachetele succesive de ajutor
    financiar extern de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar
    International au impiedicat o catastrofa. Daca sunt adunate toate
    datoriile SUA, inclusiv pasivele catre sistemul de asigurari
    sociale si cel al asigurarilor medicale, SUA se afla la un nivel
    periculos, a spus Walker, intr-un interviu pentru postul american
    de televiziune CNBC. “Suntem la mai putin de trei ani de situatia
    in care Grecia a intrat in criza datoriilor, din perspectiva
    datoriei raportate la PIB”, a afirmat el. SUA se apropie de pragul
    de 100% din PIB, care teoretic taie din cresterea economica
    jumatate de punct procentual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul SUA aproba majorarea plafonului de indatorare a SUA (VIDEO). Ce plati are de facut statul american in august

    Pentru cresterea plafonului s-au pronuntat 74 de senatori, iar
    impotriva au votat 26, reflectand faptul ca democratii, sustinatori
    ai majorarii limitei de indatorare, beneficiaza de majoritate in
    Senat. Dezbaterile au semanat insa cu cele din Camera
    Reprezentantilor, cu democrati care au avertizat ca o respingere a
    proiectului de lege ar insemna “aruncarea economiei Americii in
    haos” (Dick Durbin, Illinois) si republicani ce au avertizat ca
    aprobarea unor datorii noi inseamna “un alt fel de incapacitate de
    plata, prin faptul ca ne vom plati datoriile cu bani care valoreaza
    din ce in ce mai putin de la an la an” (Rand Paul, Kentucky).

    Legislatia aprobata de Congres prevede cresterea cu 2.400 de
    miliarde de dolari a plafonului de indatorare pentru SUA –
    suficient pentru acoperirea necesarului de finantare pana dupa
    alegerile din noiembrie 2012. In schimbul acordului asupra
    majorarii plafonului, legislatorii americani au convenit asupra
    reducerii cheltuielilor de la bugetul federal cu 917 miliarde de
    dolari, urmand ca o noua transa de reduceri, de 1.500 miliarde de
    dolari pentru urmatorii zece ani, sa fie decisa de un comitet de
    reducere a deficitului, ce va fi format din 12 congresmeni
    democrati si republicani si va transmite Congresului propunerile
    sale in acest sens pana la 24 noiembrie.

    Majorarea plafonului datoriei urmeaza sa aiba loc in doua etape:
    900 de miliarde de dolari initial, apoi inca 1.500 de miliarde daca
    se aproba in Congres reducerile de cheltuieli propuse de comitetul
    pentru reducerea deficitului sau daca este aprobat un amendament
    introdus de republicani privind introducerea in constitutie a
    obligatiei de a mentine un buget echilibrat. Daca niciuna dintre
    conditii nu este indeplinita, transa a doua de crestere a
    plafonului va fi limitata la 1.200 de miliarde.

    Actualul plafon de indatorare expira la 2 august, ora 24, ceea ce
    inseamna ca, in lipsa suplimentarii lui, Trezoreria ar fi fost in
    imposibilitatea de a onora platile programate pentru perioada
    urmatoare, intre care, potrivit Reuters, se numara:

    3 AUGUST
    32 mld. dolari, incluzand 23 mld. pentru beneficiarii de asigurari
    sociale

    4 AUGUST
    10 mld. dolari, incluzand 3,1 mld. dolari pentru programele
    Medicaid si Medicare, avandu-i ca beneficiari pe americanii batrani
    si bolnavi; 90 mld. dolari reprezentand datorii ajunse la
    scadenta

    5 AUGUST
    12 mld. dolari, incluzand 3,4 mld. reprezentand salarii ale
    bugetarilor si 2 mld. cheltuieli militare

    8 AUGUST
    11 mld. dolari, incluzand 1,4 mld. reprezentand cheltuieli militare
    si 2,2 mld. reprezentand plati in sistemul sanitar

    9 AUGUST
    11 mld. dolari, incluzand 2,5 mld. pentru programele Medicaid si
    Medicare si 1,5 mld. pentru Departamentul Educatiei

    10 AUGUST
    19 mld. dolari, incluzand 8,5 mld. pentru beneficiarii de asigurari
    sociale

    11 AUGUST
    11 mld. dolari, incluzand 3 mld. pentru programele Medicaid si
    Medicare

    12 AUGUST
    9 mld. dolari, incluzand 2,2 mld. pentru sistemul sanitar si 3 mld.
    dolari pentru ajutoare de somaj si ajutoare sociale.

    15 AUGUST
    41 mld. dolari, incluzand cel putin 29 mld. reprezentand plata
    dobanzilor pentru datoriile existente.

    In medie, Trezoreria SUA se imprumuta in fiecare luna cu 125 de
    miliarde de dolari, pentru a onora obligatiile financiare ale
    Washingtonului.

  • SUA au reusit sa ajunga la datorii zero o singura data in istorie, in 1835

    In ritmul actual al discutiilor de la Washington privind
    plafonul de indatorare si intrarea in incetare de plati, SUA risca
    sa aiba mai mult de un plan de reducere a cheltuielilor pentru
    fiecare 1.000 de miliarde de dolari datorie, noteaza intr-o opinie
    pentru Reuters jurnalistul independent Chadwick Matlin.

    Chiar si cele mai austere propuneri ar lasa Statelor Unite
    datorii de 5.000 de miliarde de dolari, iar planul cu cele mai mari
    sanse de a fi aprobat presupune scaderea pasivelor la peste 10.000
    de miliarde de dolari. Undeva, Andrew Jackson da din capul
    scheletic, enervat ca niste americani risipitori i-au stricat
    mostenirea, afirma Matlin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro