BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Preţul, ultima frontieră în cursa marilor companii pentru a câştiga clienţi

    Preţul reprezintă ultima frontieră în cursa marilor companii petroliere pentru a câştiga cât mai mulţi clienţi. Fluctuaţiile din preţul carburanţilor din ultimul an au făcut mai atenţi toţi consumatorii, iar potenţialele economii au devenit tot mai importante, atât pentru business, cât şi pentru economie şi chiar pentru fiecare familie. În acest context, omul de afaceri Ion Ţiriac a extins încă din 2012 businessul holdingului pe care îl controlează cu divizia Ţiriac Energy, care acum comercializează combustibili şi produse petroliere mizând pe preţuri mai mici decât ale marilor reţele prezente pe piaţa locală.

    „În 2013 vorbeam despre un proiect pilot care este deja operaţional. Ca la orice proiect pilot, încercăm mai multe strategii. Avem un proiect de şapte staţii, dintre care şase sunt operaţionale încă de anul trecut din decembrie. Nu le-am comunicat deoarece sunt business-to-business şi vrem să facem acest lucru doar prin forţa de vânzări. Conceptul este de discounter, de staţii care oferă un preţ foarte competitiv, dar în afară de noi sunt foarte puţini care fac acest lucru. Rămânem la conceptul de staţie fără personal, în care clientul îşi cumpără singur produsul dorit pe baza cardului Ţiriac Energy, dar în viitor se va putea plăti inclusiv cu cash şi cu card bancar”, sintetizează povestea staţiilor de carburant Remus Hîrceagă, directorul general al Ţiriac Energy.

    Preţurile la combustiblii comercializaţi de noua divizie sunt afişate pe site-ul companiei şi sunt actualizate zilnic. Spre exemplu, la staţia de la Ţiriac Collection, din fostul Metro Otopeni, în data de 18 iunie preţul unui litru de benzină 95 era de 5,73 lei, iar cel de motorină costa 5,7 lei, în timp ce la Petrom, la staţia la ieşirea din Bucureşti pe DN1, litrul de benzină costa 5,91 lei, iar cel de motorină 5,96 lei. „La noi preţurile se actualizează în fiecare zi. Pe partea de vânzări en-gros oferim preţuri bune, cu 3-5 bani sub preţurile concurenţei. Pe retail, preţul este cu 10-30 de bani pe litru mai mic faţă de benzinăriile normale, în funcţie de compania cu care ne comparăm. Depinde mult şi de zonă, una este preţul din centrul ţării, alta este la graniţă, unde sunt preţurile mai mici pentru a descuraja alimentarea după graniţă”, a spus Remus Hîrceagă.

    Decizia de a înfiinţa această divizie a pornit de la alimentarea propriilor automobile din cadrul Ţiriac Holdings, care include atât cei trei mari importatori, Hyundai Auto România, M Car Trading (Mitsubishi) şi Premium Auto (Jaguar şi Land Rover), cât şi ŢiriacAuto, divizia de retail auto cu 60 de showroomuri la nivel naţional. „Una dintre direcţii este ŢiriacAuto, deoarece noi avem un consum mare de combustibil, de 3-4 milioane de litri anual, şi cumpărăm de la furnizorii de carduri de pe piaţa românească. Am preluat acest consum intern care funcţionează foarte bine şi suntem interesaţi de clienţii care intră în service, ei sunt deja acolo şi trebuie doar să le oferim şi servicii petroliere”, a subliniat Hîrceagă. În prezent, pe lângă ŢiriacAuto, divizia Ţiriac Energy are 80 de clienţi pe segmentul business-to-business, iar numărul acestora este în creştere.

    Următorul pas din strategia companiei îl reprezintă exinderea reţelei de staţii de alimentare, scopul fiind ca, pe lângă portofoliul actual de firme ce cumpără produse petroliere, să atragă şi persoane fizice. „Noi vrem ca anul viitor să avem o reţea sănătoasă, de peste 50 de staţii. Acum construim prima staţie premium”, spune Remus Hîrceagă. Acum, Ţiriac Energy are şase puncte de alimentare şi până în toamnă compania va mai deschide o staţie premium în Bucureşti. Două staţii din cadrul ŢiriacAuto sunt în Bucureşti, una în Bulevardul Expoziţiei (în spatele Romexpo, lângă dealerul Mercedes-Benz) şi o alta în Otopeni, la Ţiriac Collection. O altă staţie se află pe centura Capitalei, la un partener Colina Motors, alta la ŢiriacAuto în Braşov şi două la ieşirile din ţară, la Borş şi Nădlac.

  • La 35 de ani administrează active de aproape 6 miliarde de lei

    Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE şi a unui master de Management Financiar şi de Investiţii la ASE. A devenit, în 2006, analist financiar certificat de CFA Institute.

    Răzvan Szilagyi şi-a început cariera profesională în timpul facultăţii, în 1999, când s-a angajat la compania de comunicaţii mobile Connex/Mobifon. Acolo a învăţat ce înseamnă responsabilitatea, punctualitatea, importanţa fiecărui client, spiritul de echipă şi rolul fiecărui membu al acesteia. În 2003 s-a alăturat echipei Raiffeisen ca analist financiar la Managementul Activelor şi Pasivelor (ALM), devenind ulterior managerul departamentului; a fost o perioadă în care a reuşit să înţeleagă dinamica băncii şi imaginea ei de ansamblu. În 2007 a preluat conducerea echipei de Vânzări Pieţe de Capital. „Probabil că a fost dorinţa mea de a vedea mai clar legătura între ceea ce facem şi rezultatele băncii. Cred cu tărie în importanţa echipelor de vânzări, a celor care stau faţă în faţă cu clientul.“

    În ianuarie 2015 a preluat conducerea Raiffeisen Asset Management. „Cred că una dintre misiunile noastre este să ajutăm clienţii pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte invesiţiile lor financiare, fie că e vorba de a pune bani deoparte pe termen scurt sau de a-şi asigura pensia.“

    Răzvan îi sfătuieşte pe toţi cei care sunt la început de drum în domeniul bancar să fie pregătiţi din punct de vedere teoretic, să vină cu o bază solidă de cunoştinţe pentru a putea înţelege ce au de facut la slujbă şi să creeze uşor conexiuni. „Am avut şansa să aleg o meserie pe care să o fac cu pasiune, care să aducă beneficii oamenilor. Am o familie care îmi dă echilibru şi sens în viaţă. Am lucrat în echipe care mi-au fost a doua familie, în care ne-am susţinut, provocat şi motivat.“ 

  • Cât cheltuie un turist străin în Bucureşti

    Bucureştiul va găzdui 1,02 milioane de vizitatori internaţionali, în creştere cu 5,2% faţă de 2014. Ei vor cheltui pe durata şederii lor un total estimat de 287 milioane dolari, cu 2,4% mai mult decât în anul precedent. În medie, un vizitator a cheltuit în Bucureşti anul trecut 281 dolari, potrivit Global Destinations Cities Index realizat de MasterCard.

    Potrivit acestuia, Bucureştiul se află pe locul 81 clasamentul celor mai vizitate 132 oraşe din lume, potrivit studiului ce oferă o perspectivă detaliată a modului în care oamenii călătoresc şi adresează importanţa şi calitatea oraşelor lumii ca domicilii, destinaţii şi motoare de creştere.

  • 11% din elevii din clasa a III-a şi a IV-a au studiat educaţia fianciară anul trecut

    Unul din zece elevi de clasele a III-a şi a IV-a a studiat disciplina opţională Educaţie financiară în cel de-al doilea an de la implementarea proiectului de introducere în învăţământul primar a acestei discipline gratuite. Astfel, aproape 45.000 de elevi s-au înscris în anul şcolar 2014-2015 la cursurile de educaţie financiară, adică cca 11% din totalul elevilor din clasa a III-a şi a IV-a înscrişi în acelaşi an şcolar la nivelul ţării.

    Pentru anul şcolar 2015-2016 s-au înscris deja peste 30.000 elevi din ciclul primar, iar perioada în care se mai poate opta pentru cursurile de educaţie financiară este încă deschisă până la sfârşitul acestui an scolar. Opţionalul se desfăşoară după programa şcolară aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Numărul elevilor participanţi a crescut în cei doi ani de când programul a devenit disponibil la nivelul învăţământului primar. Astfel, dacă în 2013-2014 au fost înscrişi aproximativ 12.500 elevi din 32 judeţe şi municipiul Bucureşti, în anul şcolar 2014-2015 au studiat disciplina de Educaţie financiară peste 44.600 elevi din toată ţara. Programul se bucură de susţinerea cadrelor didactice, peste 2.000 de dascăli din întreaga ţară fiind înscrişi în program în anul şcolar 2014 – 2015.

    Elevii înscrişi la opţionalul/auxiliarul gratuit de Educaţie financiară vor îmbina activităţile formale cu cele practice. În 2015, spre exemplu, elevii au avut oportunitatea de a participa la Olimpiada Micilor Bancheri, un concurs de educaţie financiară care a îmbinat testarea cunoştinţelor financiare teoretice cu exprimarea creativităţii şi a gândirii logice prin realizarea unor proiecte. În cadrul concursului, elevii au avut oportunitatea de a vizita Muzeul şi Biblioteca BNR, precum şi sediul unor instituţii financiare. Cele mai bune proiecte au fost premiate, iar MasterCard a acordat o distincţie specială celui mai inovator proiect.

    Opţionalul/auxiliarul Educaţie financiară se desfăşoară cu sprijinul Băncii Naţionale a României, care a realizat şi monitorizarea proiectului prin vizitarea elevilor şi profesorilor din 22 judeţe, cât şi evaluarea cunoştinţelor elevilor, prin organizarea Olimpiadei Micilor Bancheri.

  • Ritmul de creştere al e-commerce creşte an de an. Anul trecut, unul din zece români a cumpărat online

    3,5 miliarde de pachete au fost livrate anul trecut în urma comenzilor făcute de cumpărătorii europeni, din faţa calculatoarelor, de pe tablete sau cu telefoanele inteligente. Piaţa românească se încadrează în aceeaşi tendinţă a apetitului tot mai ridicat pentru cumpărăturile din mediul online, iar companiile se adaptează acestei tendinţe.

    “Clienţii pentru care livrăm în e-commerce au, în general, business pe distribuţie naţională şi pentru că a început să fie cerere au demarat şi activităţi de comerţ online”, afirmă Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. El spune că e greu de evaluat cât anume din cifra de afaceri a companiei se datorează vânzărilor de mărfuri comandate în mediul online, dar apreciază că între 1 şi 2% din cifra de afaceri se datorează e-commerce-ului.

    În anul fiscal aprilie 2014 – martie 2015 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 23,5 milioane de euro; FM are 450 de angajaţi şi operează trei platforme logistice în România, în Timiş, Bucureşti şi Dâmboviţa, cu o suprafaţă de stocare de 55.000 mp, şi două terminale logistice de cross-docking situate în Cluj şi Bacău. Compania a demarat recent, cu un buget estimat la 5 milioane de euro, o nouă investiţie în extinderea platformei logistice din Petreşti-Dâmboviţa, proiect care se traduce în creşterea spaţiului de depozitare cu 10.000 mp şi care ar putea să primească primii paleţi în luna august a acestui an. „În general, în e-commerce transformi depozitul în magazin, de aceea este nevoie de un excelent control al depozitului, care să poată coordona mii de referinţe”, spune Cătălin Olteanu. De aceea, argumentează el, mai potrivit decât alte depozite din portofoliul firmei este spaţiul pe care FM îl are la Chiajna, unde pentru adaptarea la cerinţele pentru comerţul online „investiţiile au fost minime, pentru că site-ul a fost de la bun început pentru pregătirea mărfii în unitate”, arată Olteanu.

    O altă dovadă a faptului că tot mai mulţi cumpărători preferă să cheltuiască în mediul online în loc să facă sporturi extreme prin magazine este şi evoluţia fenomenului Black Friday, care a ajuns în numai câţiva ani să atragă milioane de clienţi. În spatele clientului este însă o întreagă industrie care se dezvoltă. De pildă compania de curierat DPD se aşteaptă pentru anul în curs la afaceri de 100 de milioane de lei, în creştere cu 30% faţă de rezultatele înregistrate anul trecut. “Până în 2020 afacerea trebuie cel puţin să se dubleze,” declara recent Lucian Aldescu, CEO al Dynamic Parcel Distribution (DPD), unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de curierat.

    Compania are în plan investiţii de 15 milioane de euro în perioada 2014-2020, bani care vor merge către dezvoltarea infrastrurcturii, în noi angajări, dar şi în pregătirea echipei, de la curieri la oamenii din top management. „Vrem să construim un nou hub de la zero în Sibiu şi un depozit şi un hub în Bucureşti, proiecte care am dori ca în 2016 să fie terminate. Suntem în perioada de a găsi locaţii“, a mai spus Lucian Aldescu. Acum, DPD România deţine un depozit central (Bucureşti), un hub, 47 depozite, are 85 de sedii pick-up (de unde clienţii ridică coletele).  „Vrem să ajungem la 150 de locaţii pick-up. Vrem să creştem numărul de consumatori. Poate unii clienţi doresc să ia personal coletul, nu să vină cineva la uşa lor.“

    altă faţetă a felului în care dezvoltarea e-commerce-ului îşi pune amprenta asupra dezvoltării afacerilor este crearea unor noi poziţii în cadrul companiilor. Iulian Stanciu, CEO al eMag, spunea anterior că pentru ediţia din 2014 a Black Friday, peste 40 de oameni au negociat vreme de şase luni cu 200 de furnizori pentru a alcătui oferta afişată de retailer la eveniment. Este doar un exemplu, dar însăşi evoluţia eMag susţine ideea – o cifră de afaceri de 500 de milioane de euro previzionată pentru anul în curs, faţă de 300 de milioane de euro anul trecut, când compania avea 1.000 de angajaţi.

    Creşterea vânzărilor în mediul online va continua să ia amploare şi în anii următori, de vreme ce România a stabilit ca până în 2020 nu mai puţin de 20% din IMM-uri să primească comenzi online, iar peste 30% din populaţia cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani să facă achiziţii de bunuri şi servicii folosind internetul, după cum declara recent Bebe-Viorel Ionică, secretar de stat în Ministerul pentru Societatea Informaţională. Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în 2014 şi bazat pe date din anul anterior, procentul celor cu vârste de 16-74 de ani care au cheltuit bani în mediul online a fost de 10% şi doar 7% dintre IMM-uri au vândut bunuri şi servicii pe internet; procentul a fost mai mare (14%) în cazul companiilor mari. În România sunt active aproximativ 420.000 de IMM-uri, potrivit unui studiu al Fundaţiei Post-Privatizare.

    Sigur, creşterea apetitului cumpărătorului în mediul online nu înseamnă şi că în piaţă sunt mai mulţi bani; adeseori, bucuria unui comerciant înseamnă suferinţa altuia, care îşi vede afacerile în declin. Piaţa se reaşază, apar noi preferinţe de consum, iar unele companii se dezvoltă, în timp ce altele trebuie să se reinventeze.

  • Anul trecut, fiecare om din această companie a produs 14 milioane de euro. Despre cine este vorba?

    O Companie din România a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 14,1 miliarde de lei, în scădere cu 2% faţă de 2013, totul cu numai 228 de angajaţi, după cum arată datele de la Registrul Comerţului.

    Practic, pornind de la datele furnizate de Registrul Comeţului, anul trecut fiecare angajat al companiei a generat vânzări de 62,6 milioane de lei (circa 14 milioane de euro), fiind una dintre cele mai productive companii la nivel local.

    CARE ESTE COMPANIA DIN ROMÂNIA PENTRU CARE FIECARE ANGAJAT A PRODUS 14 MILIOANE DE EURO

  • Stanislas Wawrinka a câştigat turneul de la Roland Garros

    Elveţianul câştigă astfel al doilea titlu de Grand Slam, după cel câştigat anul trecut la Australian Open. Novak Djokovic deţine opt titluri, iar aceasta a fost a treia sa finală la turneul de pe zgura pariziană. În celelalte două finale, disputate în 2012 şi 2014, el a fost învins de spaniolul Rafael Nadal.

     

  • Business Magazin va lansa în curând noua ediţie a catalogului Tineri Manageri de Top. Retrospectiva managerilor care au apărut deja

    Cea mai tânără femeie manager din boardul OMV Petrom

    După trei ani petrecuţi la sediul central al OMV la Viena, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a revenit în primăvară în România pentru a prelua o poziţie în prima linie de management a Petrom. Lăcrămioara Diaconu-Pinţea a apărut în prima ediţie a Top 100 de tineri manageri în acelaşi an când Mariana Gheorghe prelua funcţia de CEO al OMV Petrom. Zece ani mai tărziu, Mariana Gheorghe şi Lăcrămioara Diaconu-Pinţea sunt singurele doamne şi singurele persoane de naţionalitate română din boardul companiei.

    În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea coordona în cadrul OMV Petrom un departament care se ocupa, teoretic, de fuziuni şi achiziţii. Structura companiei de la acel moment, în curs de trecere la standardele noii companii-mamă, presupunea însă ca departamentul condus de Diaconu-Pinţea să fie, practic, o punte de legătură între noua cultură şi noii colegi şi vechea structură a fostei companii de stat.

    În 2006, Lăcrămioara Dia­conu-Pinţea vorbea despre efer­vescenţa din departa­mentul pe care îl conducea şi despre pro­iecte de zeci de milioane de euro: „În plus faţă de corporate deve­lop­ment, care presupune proiecte de zeci de milioane precum achi­ziţia staţiilor OMV sau proiecte de investiţii în Kazahstan, în care suntem profund implicaţi, ne ocupăm de proiectele de investiţii, de activele non-core (vânzarea Carpatina, vânzarea platformelor marine), de tot ce înseamnă zona de investor relations şi de interfaţa cu investitorii, în special cu  fondurile de investiţii”.

    La zece ani distanţă de la interviul în care managerul povestea cum Petrom se integrează în stilul de business austriac, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea revine la Bucureşti pentru a intra în boardul OMV Petrom după trei ani petrecuţi la Viena. A doua româncă intrată în directoratul OMV Petrom SA a absolvit Finanţe în cadrul ASE Bucureşti în 1997 şi un program MBA la Wirtschafts­uni­ver­sität Wien (Universitatea de Economie din Viena) în 2009. A început să lucreze la scurt timp după terminarea facultăţii (în 1998) în cadrul Petrom, în cadrul departamentului de Strategie, Planificare şi Dezvoltare. Ulterior a deţinut diverse poziţii de management în cadrul companiei. În urmă cu zece ani, Lăcrămioara Diaconu-Pinţea estima că va termina proiectele în care era angrenată abia în câţiva ani, iar viitorul, deşi neclar, părea corporatist: „Peste 3-4 ani abia dacă vom termina ce facem acum: integrare, evaluare şi vânzare a activelor etc. Apoi, grupul are posibilitatea de job rotation, aşa că mă aştept să plec din ţară şi să creez un nucleu pe baza căruia să construiesc mai mult în acelaşi domeniu“.

  • Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung

    Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.

    Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.

    „Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.

    În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.

    Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.

    „Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.

  • SIVECO s-a plasat anul trecut pe locul II în topul furnizorilor de servicii IT din România, cu o cotă de piaţă de 6%

    „ Mobilitatea a devenit una dintre caracteristicile de bază ale aplicaţiilor SIVECO, proiectate şi dezvoltate pentru Cloud, livrate în regim Software as a Service (SaaS). Mobilitatea, împreună cu Cloud-ul, au puterea de a îmbunătăţi performanţele companiilor, făcându-le mai competitive şi mai inteligente. Companiile care adoptă aceste soluţii vor avea în anii următori un avantaj cert în piaţă”, declară Florin Ilia, Preşedinte şi Director General SIVECO România.

    În 2014, SIVECO a pus accent şi pe extinderea activităţii pe pieţele externe, prin implementarea unor soluţii eficiente de eLearning, eHealth, eAgriculture, eCustoms, eGovernment şi eBusiness având în prezent peste 1.500 de clienţi în 27 de ţări din Uniunea Europeană, Comunitatea Statelor Independente, Orientul Mijlociu şi Nordul Africii.

    Proiectele implementate pentru organizaţii ale Comisiei Europene, unul dintre cei mai exigenţi dar şi mai stabili beneficiari, au o importanţă majoră. SIVECO a fost singura companie românească selectată să furnizeze Comisiei Europene servicii IT pe o perioadă de 4 ani, în cadrul contractului cadru ESP-DESIS III – cel mai mare contract al Comisiei în domeniul IT. De asemenea, SIVECO furnizează servicii şi pentru Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene; Agenţia Europeană de Siguranţă a Aviaţiei; Agenţia Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură şi Alimente şi Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori; Eurostat – Institutul de Statistică al Uniunii Europene; Oficiul de cooperare EuropeAid; Banca Europeană de Investiţii.

    Printre proiectele internaţionale la care SIVECO a participat în 2014 se numără programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Emiratele Arabe Unite, introducerea unei vaste librării digitale pentru sistemul educaţional din Malta şi demararea colaborării cu Nazarbayev Intellectual Schools, din Kazakhstan. De asemenea, compania a contribuit la implementarea unui sistem IT vamal în Republica Macedonia, ce oferă operatorilor economici multiple soluţii tehnice privind schimbul electronic de informaţii cu autorităţile vamale şi o mai mare flexibilitate în prezentarea declaraţiilor vamale.

    Având în vedere tendinţele consemnate de analiştii pieţei IT compania a lansat gama de produse SIVECO Project:Cloud, care vine în sprijinul firmelor mari, dar şi al IMM-urilor. Aceasta include aplicaţii eficiente pentru instruirea personalului – AeL Cloud, gestiunea documentelor – SIVADOC, precum şi administrarea afacerilor – SIVECO Applications 2020 şi SIVECO Business Analyzer.

    Conform IDC, în 2014, piaţa de servicii IT din România a atins 518,77 milioane de dolari, înregistrând o creştere de 1,7% faţă de anul precedent. IDC estimează o creştere de 1,9% pe an a cheltuielilor pe serviciile IT în România în 2015 şi un procent mediu de creştere prognozat pentru următorii cinci ani la 2,9%, piaţa ajungând la un total de 597,10 milioane de dolari în 2019.