BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Vacanţe pentru bugetari pe banii de la stat

    Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.

    Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.

    Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.

    În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net

  • Un student român completează lista artiştilor celebri implicaţi în proiectul illy Art Collection

    Lucrarea câştigătoare a fost prezentată în cadrul unei expoziţii de artă care a avut loc ieri, la galeria Galateca. Evenimentul a reunit creaţiile artiştilor consacraţi, parte din illy Art Collection, precum şi cele mai bune 20 de opere înscrise în competiţia Design the illy can, ediţia a II-a.  Acestea au fost selectate dintr-un total de 328 de lucrări realizate de peste 160 de tineri pasionaţi de design din întreaga ţară, de către un juriu format din: Carlo Bach, art & creative Director illycaffè, Mihnea Ghilduş, designer de produs şi fondator Dizainăr, Eugen Erhan, asist. univ. drd. al Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, Magda Sficlea, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, şi Ciprian Mihnea, lector univ. dr. al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Marele premiu, constând în design-ul imprimat pe cutia de cafea illy şi participarea la cursul Disruptive Market Innovation through Design, organizat de Royal College of Arts UK în vara anului 2017, i-a fost acordat lui Marius pentru lucrarea Magic Moment.

    „Opera propune surprinderea momentului în care ne bem cafeaua. Aceasta din urmă este de fapt modul prin care ne începem ziua şi, de multe ori, ne-o şi continuăm. Plecând de la aceste premise, am ales să ilustrez ideea abstractizată a unor fluide ce reprezintă cafeaua în esenţa ei. Culorile folosite sunt vii deoarece exprimă efectul pe care ni-l dă, de multe ori, cafeaua – ne umple de energie oferindu-ne, astfel, mai multe perspective asupra timpului şi modului în care îl folosim.”, a declarat Marius Iulian Stan, student la secţia de design grafic a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

    Numele său se alătură unei liste impresionante de artişti care, într-un sfert de secol, au semnat creaţiile illy Art Collection, printre care se numără: Michelangelo Pistoletto, Marina Abramovic, Anish Kapoor, James Rosenquist, William Kentridge, Yoko Ono şi Gillo Dorfles. Acest proiect special a luat naştere în 1992, când Francesco Illy, fondatorul brand-ului illy, a invitat câteva personalităţi ale artei contemporane să îşi pună amprenta pe ceaşca de cafea desenată de Matteo Thun. Colaborările illycaffè în domeniul artei au luat, de-a lungul timpului, şi alte forme: prin contribuţii importante la crearea şi expunerea artei contemporane, susţinerea tinerilor artişti, implicarea în literatură, susţinerea unor evenimente sau deschiderea de spaţii menite să aducă arta mai aproape de publicul larg.

    De exemplu, Galleria illy este un spaţiu temporar care se redeschide în diferite colţuri ale lumii ca o sinteză a universului illy şi a pasiunii pentru excelenţă. Galeria găzduieşte nume internaţionale renumite din lumea artei, literaturii, ştiinţei, design-ului şi a gastronomiei şi a apărut până acum în New York, Milano, Trieste, Berlin, Istanbul, Londra, Beijing etc. În 2015, illycaffè a fost partener oficial al Expo Milano, fiind responsabil de cel mai mare pavilion al expoziţiei, zona de cafea. Prin intermediul proiectului illy sustainArt, compania vine în sprijinul tinerilor artişti din ţări emergente, oferindu-le oportunităţi reale de a experimenta şi de a-şi dezvolta cariera prin intermediul burselor şi expoziţiilor.

    Implicarea illycaffè în artă se reflectă şi în mediul digital, platforma illywords fiind un exemplu în acest sens. Blogul reuneşte viziunile şi opiniile oamenilor de diferite naţionalităţi, culturi şi profesii, promovând talente din domenii creative.În 2016, a luat naştere Stories of illywords, constând în mici cărţi care îmbină imagini ale artiştilor cu scurte poveşti. Arta, mâncarea, design-ul, fotografia şi ilustraţiile se întrepătrund cu uşurinţă în versiunea digitală şi cea tipărită illywords, interconectând diferite discipline şi puncte de vedere.

  • Vacanţe pentru bugetari pe banii de la stat

    Bugetarii vor primi, începând cu luna iulie, vouchere de vacanţă in valoare de 1.450 de lei, atâta cât este salariul minim pe economie.

    Tichetele se vor acorda doar pentru vacantele petrecute în România, nu şi in afara graniţelor, potrivit unui proiect al Ministerului Mediului aflat in dezbatere publică.

    Proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Turismului prevede că instituţiile şi autorităţile publice ar putea fi obligate să acorde angajaţilor din sistemul public vouchere de vacanţă, de la 1 iulie. Valoarea tichetelor de vacanţă este de maximum şase salarii de bază minime brute pe ţară.

    În proiectul pus în dezbatere de Ministerul Turismului se stabileşte şi un plafon maxim cumulat al comisionului perceput de la angajator şi unitatea afiliată, de către unităţile emitente a voucherelor la maxim 1% din valoarea voucherului de vacanţă, care conţine 3 elementele minime obligatorii, scrie realitatea.net

  • Uber cere, printr-un amendament, exceptarea platformelor tehnologice de la aplicarea Legii 38/2003

    Uber cere Ministerului Transporturilor includerea următorului amendament: „Platformele tehnologice care funcţionează potrivit legii române, precum şi deplasarea persoanelor cu autovehicule proprietate personală care s-au organizat în vederea deplasării prin intermediul platformei tehnologice sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii 38/2002.”

    „Amendamentul depus astăzi este în linie cu angajamentul luat de reprezentanţii Guvernului, care au agreat că Uber este un serviciu diferit şi complementar celui de taxi şi că este nevoie de un cadru de reglementare distinct”, se arată în comunicatul Uber.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tehnologia care salvează vieţi

    ”Cel mai greu moment din viaţa unui medic nu este să îi spună unei mame că pentru copilul ei nu se poate face nimic. Cel mai greu este să îi spui că se poate, dar nu putem face noi“, spune Cătălin Cîrstoveanu, medic primar neonatologie şi şeful secţiei Terapie Intensivă Nou-Născuţi a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Maria Sklodowska Curie, din Bucureşti. Secţia pe care o conduce a fost renovată şi inaugurată în 2013, în urma unei investiţii de 2,165 milioane de euro; din această sumă, Fundaţia Vodafone România a contribuit cu 1,4 milioane de euro. Contribuţia Asociaţiei Inima Copiilor a fost de 615.000 de euro, iar spitalul a contribuit cu fonduri de 150.000 de euro.

    ”în 2017 avem o prioritate specială, prin proiectul de la Constanţa“, a spus Florina Tănase, senior director legal and external affairs la Vodafone România şi membru în boardul Fundaţiei Vodafone România. Florina Tănase se referă la un proiect de reconstrucţie totală a secţiei de neonatologie din Spitalul Judeţean Constanţa, secţie care nu a fost renovată de 49 de ani, de la momentul construcţiei. ”Lucrăm de mai bine de un an la acest proiect, dar obţinerea avizelor este un proces de durată. Este vorba de o suprafaţă de 800 mp, cu saloane mici şi dotări care trebuie îmbunătăţite“, adaugă reprezentanta Fundaţiei Vodafone România. în această secţie a spitalului, care deserveşte mai multe judeţe din regiune, între care Constanţa, Tulcea şi Galaţi, se nasc anual circa 1.000 de copii. Iar mortalitatea infantilă în această regiune este de trei ori mai mare (12,8‰) decât media europeană (3,7‰); la nivelul întregii ţări, mortalitatea infantilă se plasează la 8,8‰.

    Florina Tănase estimează că în primăvara anului viitor ar putea fi încheiat acest proiect, cu o finanţare estimată în jurul a 1,3 milioane de euro, sumă necesară deopotrivă pentru renovare dar şi pentru echiparea secţiei cu echipamente moderne şi cu o soluţie de telemedicină. ”Am strâns până în acest moment 300.000 de euro prin intermediul a două ONG-uri partenere, iar noi vom dubla suma strânsă“, adaugă Florina Tănase.

    ”Tehnologia, de pildă prin telemedicină, poate schimba în bine viaţa a mulţi oameni. Mai mult de jumătate din bugetul anual al Fundaţiei Vodafone România este direcţionat către proiecte din domeniul sănătăţii, care reprezintă una dintre cele patru arii strategice de investiţie pentru fundaţie, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat. Prin Connecting for Good, Fundaţia Vodafone România reuşeşte să folosească tehnologia pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor“, a declarat Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO al Vodafone România, în cadrul conferinţei anuale Connecting for Good, care reuneşte cei mai importanţi parteneri ai fundaţiei, ONG-urile şi beneficiarii programelor sale.

    Fundaţia Vodafone România a anunţat cele şapte proiecte câştigătoare ale rundei de finanţare pentru programul Connecting for Good 2017, care vor primi fonduri în valoare totală de 600.000 de euro.

    Pentru finanţările din acest an, procesul de selecţie a început în toamna anului trecut, când circa 150 de proiecte s-au înscris în competiţie. Câştigătoarele ediţiei din acest an sunt ”Connecting for children with autism“ – Asociaţia Help Autism, ”Auzul, un dar. Nu-l ignora!“ – Asociaţia Smiling Faces România, ”Click SAVE for life!“ – Fundaţia de Sprijin Comunitar, ”Primul Centru de Telemedicină în Diabetul Pediatric în România“ – Asociaţia Sprijin pentru Diabet, ”împreună pentru sănătate!“ – Fundaţia de Ajutor Medical Profilaxis, ”HOSPICE – Conexiune pentru îngrijire şi compasiune“ – Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei şi ”Telefonul Vârstnicului“ – Fundaţia Principesa Margareta a României. Connecting for Good este un program strategic al Fundaţiei Vodafone România, prin intermediul acestuia fiind finanţate anual proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale ce folosesc tehnologia mobilă pentru a rezolva probleme sociale, din domeniul sănătăţii şi al educaţiei. în cadrul programului Connecting for Good, lansat în 2012, fundaţia a acordat finanţări totale de 3,5 milioane de euro pentru 48 proiecte având peste 30.000 de beneficiari finali. Mugurel Mărgărit Enescu, director executiv al Fundaţiei Principesa Margareta a României, spune că proiectul ”Telefonul Vârstnicului“ a intrat în al treilea an de viaţă; în primul an a primit finanţare din partea Fundaţiei Vodafone România, iar în 2017 se numără, din nou, printre proiectele selectate pentru a primi finanţare. ”în România există 3,5 milioane de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Conform previziunilor, până în 2050-2060 o treime din populaţia României va fi la vârsta a treia. Suntem total neadaptaţi la această situaţie, pentru că oamenii de peste 65 de ani nu au un statut în comunitate, în societate. 47% dintre ei declară că se simt singuri“, afirmă Mugurel Mărgărit Enescu.

    Un alt proiect finanţat de Fundaţia Vodafone România este dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, care a dezvoltat un sistem inovator prin care conectează 90 de copii dependenţi de insulină, permanent, cu părinţii fiecăruia şi cu medicul care este responsabil de ei. ”Copiii dependenţi de insulină nu mănâncă pentru că le e foame, ci pentru că fac injecţia cu insulină. Un copil dependent de insulină nu doarme mai mult în vacanţă, ci se trezeşte în fiecare zi la ora 7, pentru că trebuie să facă insulina. Un copil dependent de insulină trebuie să facă mai multe injecţii pe zi, pentru a administra insulina, dar trebuie să suporte şi înţepăturile necesare pentru măsurarea glicemiei“, spune Mihaela Vlăiculescu, medic primar medicină internă şi diabet, director al Asociaţiei Sprijin pentru Diabet.

    Sistemul dezvoltat de asociaţie include aplicarea cutanată permanentă a unor device-uri pe mâna fiecărui diabetic. Acest device transmite prin intermediul unei aplicaţii, în timp real, informaţiile către smartwatch-urile părinţilor (doar pentru copilul fiecăruia) şi către ”tabloul de bord“ al medicului, care poate accesa aceste date de pe orice terminal conectat la internet. în caz de nevoie, sistemul transmite alerte – către părinţi şi copii. în România sunt 3.000 de copii dependenţi de insulină şi prognozele indică faptul că numărul lor se va dubla în următorii trei ani.

    în primul an de funcţionare a programului dezvoltat de Asociaţia Sprijin pentru Diabet, au fost incluşi în program 20 de copii, iar costurile au fost de 100.000 de euro – nu sunt decontate sau compensate nici smartwatch-urile şi nici consumabilele; acum, numărul copiilor din acest program a ajuns la 90. ”Dacă la început medicii din ţară nu au fost foarte interesaţi de acest program, acum avem cereri de la mai multe clinici din ţară. Mai mulţi părinţi ai copiilor din program s-au putut întoarce la muncă – un copil dependent de insulină nu este primit în grădiniţă, iar părinţii nu pot munci. Rezultatele acestui program se traduc în 0 zile de spitalizare, 0 come diabetice“, sumarizează Mihaela Vlăiculescu.

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Locuitorii dintr-un oraş din România vor vota online cum să cheltuie banii primăriei

    Pe Facebook, primarul Emil Boc a scris: „Primăria Cluj-Napoca: prima din România care va implementa bugetarea participativă cu ajutorul tehnologiei (online). Clujenii vor decide cum vor fi cheltuiţi o parte din banii pe care i-au achitat prin impozite şi taxe locale.

    Cluj-Napoca va fi primul oraş din România care va aplica bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Ce înseamnă asta?

    Vom aloca o sumă de bani, între 1 milion şi 4 milioane de euro, pentru proiecte pe care cetăţenii să le propună în vederea dezvoltării şi modernizării oraşului, pe diverse domenii: parcuri/spaţii verzi/ locuri de joaca; strazi/alei/trotuare; puncte gospodăreşti/deşeuri; spaţii publice; clădiri publice şi modernizarea de şcoli ş.a.m.d.

    Vom utiliza modelul bugetării participative prin care s-a decis modernizarea Cinema Dacia din Mănăştur, însă de această dată vom include şi componenta tehnologică – o aplicaţie inteligentă pentru telefoane mobile şi calculator, prin care clujenii să se poată înscrie pentru a propune proiecte şi pentru a evalua proiectele trimise de cetăţeni.

    Fiecare proiect propus de cetăţeni, potrivit domeniilor menţionate, va trebui să se încadreze într-o limită pe care o vom stabili, între 50.000 şi 80.000 de euro. Primăria Cluj-Napoca va evalua şi filtra proiectele, asigurându-se de legalitatea şi viabilitatea lor, după care vor fi supuse votului cetăţenilor, pe domenii, fiecare cetatean având posibilitatea să voteze câte un proiect din fiecare domeniu.

    Clujenii pot să îşi facă o campanie pentru promovarea unui anumit proiect, în diverse zone ale oraşului, se votează pe domenii, iar primele 5 proiecte din fiecare domeniu vor fi ierarhizate şi supuse din nou unei campanii publice de mediatizare şi informare, pentru al doilea vot. În această etapă finală, toţi cetăţenii înscrişi pe platformă vor putea vota un singur proiect dintre toate cele existente iar, în ordinea numărului de voturi, proiectele vor fi incluse în planificările de buget ale anului următor, pentru a fi finanţate de Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca.

    Am lansat această propunere în cadrul Consiliului Consultativ de Inovare şi IT în vederea realizării şi promovării acestei aplicatţi de bugetare participativă.

    Astăzi Clujul este recunoscut ca un hub al inovării, cercetării şi dezvoltării, la nivel naţional şi internaţional, dar totodată un oraş cu un mediu local extrem de creativ şi inovativ. Open Innovation Conference 2.0 2017, care va avea loc în luna iunie la Cluj-Napoca, vine ca o reconfirmare a acestui statut.

    De asemenea, Clujul şi oraşul Braga (Portugalia) au fost desemnate oraşe pilot pentru un proiect al Uniunii Europene, Starts – Science, Technology and the Arts, care reprezintă o combinaţie între tehnologie, inovare şi cultură, promovând proiecte care se află la intersecţia dintre cultură şi inovare.

    Încercăm să facem faţă acestor provocări, suntem primul oraş din România care a reuşit să introducă eliberarea documentelor de urbanism în format electronic, am creat aplicaţii pentru parcări, aplicaţii pentru sesizările cetăţenilor etc. Toate acestea sunt doar primii paşi în transformarea Clujului într-un oraş *inteligent*, unul în care tehnologia ajută zi de zi cetăţeanul pentru a avea o viaţă mai bună în oraşul nostru”.

     

  • Soluţie pentru cei care se tem de moarte

    Proiectul Timeship este coordonat de arhitectul Stephen Valentine, care îl pregăteşte de douăzeci de ani, iar construcţia va începe imediat ce va exista tehnologia necesară reanimării unei persoane crioprezervate, investitorii aşteptându-se ca aceasta să fie disponibilă nu peste mulţi ani. Amplasamentul Timeship a fost astfel ales încât să fie ferit de cutremure şi în apropiere de surse de energie geotermală, centrul trebuind să poată funcţiona indiferent de dezastre pentru circa 100 de ani. Proiectul ar necesita o investiţie de 500 de milioane de dolari, după estimările arhitectului.

  • Soluţie pentru cei care se tem de moarte

    Proiectul Timeship este coordonat de arhitectul Stephen Valentine, care îl pregăteşte de douăzeci de ani, iar construcţia va începe imediat ce va exista tehnologia necesară reanimării unei persoane crioprezervate, investitorii aşteptându-se ca aceasta să fie disponibilă nu peste mulţi ani. Amplasamentul Timeship a fost astfel ales încât să fie ferit de cutremure şi în apropiere de surse de energie geotermală, centrul trebuind să poată funcţiona indiferent de dezastre pentru circa 100 de ani. Proiectul ar necesita o investiţie de 500 de milioane de dolari, după estimările arhitectului.

  • Firea scoate de la naftalină un proiect iniţiat de Nicolae Ceauşescu

    “Avem nevoie ca de aer să putem să dezvoltăm acces rapid către Aeroportul Internaţional Otopeni. Ne dorim un acces rapid către localităţile dunărene şi am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul doar de discuţie, pentru că pregătim acum o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti”, a declarat primarul Gabriela Firea pentru Radio România Actualităţi, ocazie cu care a spus că acest proiect să poată fi finanţat şi din fonduri europene.

    Prezentă şi ea la eveniment, Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a spus este posibilă finanţarea din bani europeni a unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, numai dacă s-ar prezenta o argumentaţie solidă şi o cerere oficială., şi că, până în acest moment, din partea României, nu a fost primită, deocamdată, nicio propunere în legătură cu Canalul Dunăre-Bucureşti.