BusinessMagazin

Tag: mediu

  • Cine castiga din reciclare?

    “Nimeni nu credea in urma cu zece ani ca o sa ajungem sa aruncam
    selectiv gunoiul. {i acum am ajuns ca 94% dintre noi sa facem acest
    lucru corect si de bunavoie.” Exemplul lui Henri Meiersonne, seful
    Organizatiei Europene de Recuperare a Deseurilor de Ambalaje (PRO
    Europe) se refera la Belgia, cea mai performanta tara in privinta
    colectarii de ambalaje din Europa.

    “Dar nu vad de ce nu ati ajunge si voi la acelasi nivel”, adauga
    Meiersonne, in timp ce pe ecranul proiectorului apare un grafic in
    care sunt trecute toate tarile UE. Belgia este, evident, cap de
    lista, cu o cota de recuperare a deseurilor de ambalaje de peste
    80%, iar Romania, pe penultimul loc, cu doar putin peste 30%.

    “Din primul moment cand am venit la minister incerc sa imi
    explic de ce in perioada comunista a Romaniei consumatorii duceau
    sticlele catre reciclare, iar in prezent nu se mai intampla asta”,
    spune Laszlo Borbely, ministrul mediului si padurilor. El
    recunostea, saptamana trecuta, in cadrul unui eveniment organizat
    de BUSINESS Magazin impreuna cu Eco-Rom Ambalaje si Alianta pentru
    Colectare Selectiva, ca problema reciclarii deseurilor este extrem
    de importanta, cu mize mari, avand in vedere normativele impuse de
    Uniunea Europeana.Pana in anul 2013, Romania trebuie sa ajunga la
    un grad de valorificare prin reciclare de minim 60% pentru hartie
    si sticla, 50% pentru metale, 22,5% pentru plastic si 15% pentru
    lemn.


    Vedeti aici ce au spus participantii la seminarul BUSINESS
    Magazin.

    “In masura in care se va crea cadrul necesar cred ca nu vom avea
    probleme si peste trei ani vom indeplini tintele impuse de Uniunea
    Europeana”, este de parere Mugurel Radulescu, presedintele Eco-Rom
    Ambalaje, o asociatie infiintata de filialele locale ale unor mari
    nume din industria bunurilor de larg consum, precum Coca-Cola,
    Heineken, Unilever, Pepsi Americas.

  • Ministerul Mediului: „Avem mai multi bani decat am putea cheltui pentru impaduriri“

    Cu toate ca Ministerul Mediului are la dispozitie pentru acest
    an o suma considerabila destinata impaduririlor, 60 milioane de
    euro, ea nu va putea fi cheltuita integral, pentru ca nu are de
    unde sa cumpere material saditor.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Videanu: Sprijinim insuficient mediul de afaceri

    “Avem foarte multe de corectat, precum dialogul insuficient cu
    mediul de afaceri sau insuficiente studii de piata, insuficiente
    actiuni de gasire de noi oportunitati. (…) Misiunile economice
    din afara tarii trebuie sa devina incubatoare de afaceri”, a spus
    Videanu, in deschiderea unei reuniuni a consilierilor economici din
    reprezentantele economice din strainatate ale Ministerului
    Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste grafic macar la recuperarea deseurilor

    Eco-Rom Ambalaje este compania detinatoare a licentei marcii
    “Punctul Verde” in Romania si liderul pietei de preluare de la
    agentii economici a obligatiei de reciclare si valorificare a
    deseurilor de ambalaje. Fata de obiectivele legale de reciclare si
    de valorificare impuse de legislatia europeana, Eco-Rom Ambalaje a
    recuperat si a valorificat 49% din cantitatea totala de ambalaje
    pusa pe piata de clientii societatii, adica aproape 320.000 de tone
    de deseuri de ambalaj, din totalul de 652.000 de tone de ambalaje
    puse in circulatie de acestia.

    “Rezultatele anului 2009 ne demonstreaza faptul ca sistemul pe
    care l-am construit este unul solid. Un exemplu in acest sens il
    reprezinta si depasirea obligatiilor legale de reciclare pentru
    fiecare tip de materiale de ambalaj: hartie-carton – 86% fata de
    impunerea de 60%, sticla – 57% fata de cerinta de 38% si plastic –
    28% fata de procentajul de 12% impus de legislatie”, a declarat dr.
    ing. Sorin Popescu, director general Eco-Rom Ambalaje.

    La finalul anului 2009, portofoliul de clienti al Eco-Rom
    Ambalaje se ridica la 1.470 de companii (fata de 1.153 in anul
    2008), in crestere cu peste 25% comparativ cu sfarsitul lui 2008.
    In anul 2009, legislatia europeana obliga agentii economici sa
    recupereze si sa valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe
    piata, urmand ca procentul sa creasca pina la 60% in 2013.

    “Unul dintre obiectivele strategice pe care ni le-am propus la
    inceputul anului trecut a fost sa crestem cantitatea de deseuri de
    ambalaje recuperata de la populatie. Pentru a realiza acest lucru,
    am investit anul trecut in infrastructura de colectare selectiva 2
    milioane de lei, la aceasta suma adaugandu-se cheltuielile
    campaniei de comunicare si de monitorizare continua a programelor
    pe care le derulam”, a declarat Mugurel Radulescu, presedinte
    Eco-Rom Ambalaje.

    In 2009 cantitatea de deseuri de ambalaje colectate de la
    populatie a crescut la 15.200 de tone colectate, fata de 12.132
    tone in 2008. Numarul localitatilor conectate la serviciul de
    colectare selectiva in sistemul Eco-Rom Ambalaje a crescut de la 42
    la 70, in timp ce numarul de cetateni care beneficiaza de acest
    serviciu a ajuns la 2.625.000 (comparativ cu 1.800.000 in
    2008).

    Eco – Rom Ambalaje este o organizatie infiintata la sfarsitul
    anului 2003 de un grup de companii care activeaza in Romania si
    care au luat initiativa implementarii sistemului “Der Grüne Punkt”
    in tara noastra. Eco-Rom Ambalaje a inceput activitatea in 2004 cu
    81 de companii care au aderat la sistemul companiei, pentru ca anul
    2008 sa se incheie cu un numar de 1.153 de contracte, iar in 2009
    sa se ajunga la 1.470 de companii.

    Ca urmare a scaderii cantitatilor de ambalaje puse pe piata de
    companiile afiliate Eco-Rom Ambalaje, in anul 2009 s-a inregistrat
    si o scadere, cu aproximativ 6%, a cantitatii de deseuri
    valorificate in sistem, comparativ cu anul precedent, si anume
    318.312 de tone anul trecut, fata de 338.836 tone de ambalaje
    reciclate si valorificate in 2008.

  • BIO: Laszlo Borbely revine intr-un post de ministru, de aceasta data la Mediu

    Laszlo Borbely s-a nascut la 26 martie, 1954, la Tirgu Mures.
    Este casatorit si are o fiica.

    A absolvit Facultatea de Stiinte Economice din cadrul
    Universitatii Timisoara, in anul 1977, in 1985 a facut studii
    postuniversitare la Academia de Studii Economice din Bucuresti, iar
    in 1991 un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg.
    Din 2008 este doctorand la Universitatea Babes Bolyai. Pana in 1990
    a fost economist.

    In administratia centrala, Laszlo Borbely a fost secretar de
    stat, ministru delegat si ministru. Astfel, intre 1996 si 2000 a
    fost secretar de stat la Ministerul Lucrarilor Publice si
    Amenajarii Teritoriului. Intre 2004 si 2007 a fost ministru delegat
    pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului. In perioada 2007
    – 2008, Laszlo Borbely a fost ministru al Dezvoltarii, Lucrarilor
    Publice si Locuintelor.

    Laszlo Borbely este parlamentar din 1990, aproape in toate
    legislaturile.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Prognoza meteo de la Copenhaga

    La Copenhaga, unde reprezentantii a 129 de state s-au adunat
    pentru o conferinta a Natiunilor Unite asupra acestei probleme, ar
    fi urmat sa se ajunga la un tratat international privind reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de sera si sprijinirea statelor celor
    mai amenintate de cresterea nivelului si a temperaturii oceanului
    planetar. Dar divergentele dintre state sunt atat de mari, incat
    liderii lumii s-au inteles luna trecuta sa amane rezolvarea celor
    mai controversate probleme pentru 2010.

    Iata care sunt principalii termeni ai divergentelor:

    State bogate versus state sarace

    Cine ar trebui sa de bani, cui si cat de multi?
    State sarace, ca Bolivia, Ciad sau Mauritania, sustin ca sunt mai
    vulnerabile la schimbarile temperaturii globale, dar ca au resurse
    putine sau nu au deloc ca sa se adapteze la schimbarile datorate
    cresterii sezonului ploios sau, in cel mai rau caz, sa mute parti
    mari din populatie.

    Ele cer ca statele bogate sa se angajeze la reduceri mai
    consistente de emisii decat pana acum si sa le ofere banii si
    tehnologia cu care sa se pregateasca pentru ce-i mai rau si sa-si
    dezvolte o infrastructura proprie de energie verde.Statele bogate,
    in schimb, sunt ocupate sa-si dea seama cum se calculeaza costurile
    intregii operatiuni (de ordinul miilor de miliarde de dolari) si
    cum sa se imparta factura.

    Economii dezvoltate versus economii in curs de dezvoltare

    Mai precis, economii post-industriale ca SUA si UE, care au
    prosperat prin consumul de combustibili fosili, se infrunta cu
    economiile in curs de industrializare – China, Brazilia si India,
    care resping presiunile de a elimina emisiile de noxe din sistemele
    energetice pe care le dezvolta acum.

    Impasul in relatia dintre China si SUA subliniaza cel mai bine
    problema. Rivalii in comertul global sunt reticenti in a se angaja
    sa accepte anumite limite de emisii, atata timp cat fiecare nu-si
    da seama ce are de gand celalalt. Cele doua state sunt responsabile
    impreuna de 40% din emisiile de gaze cu efect de sera la nivel
    global. Dar fiecare stat il studiaza cu atentie pe celalalt.

    Saptamanile trecute a inceput licitatia, cu Brazilia, apoi cu
    SUA, urmate de China si in cele din urma India, fiecare oferind
    tinte specifice de reducere a emisiilor. Dar fiecare a folosit
    indicatori diferiti la care a raportat tintele anuntate, astfel ca
    e dificil sa-ti dai seama daca fiecare vrea acelasi lucru.

  • Cei care ne vand aerul

    Valentin Ghius nu a mai mers in vacanta de aproape patru ani. Nu
    e vina nimanui, ci poate doar a lui insusi pentru ca nu a mers la
    mare in vacantele din facultate, ci a preferat sa mearga la diverse
    seminarii sau internshipuri. Nu numai pentru a castiga experienta,
    cat mai ales pentru a incerca sa se orienteze in vederea viitoarei
    cariere. Nu stia exact ce i-ar placea sa faca – studia finante si
    administrarea afacerilor la Universitatea Romano-Americana si il
    atragea bursa, cand l-a vazut si l-a ascultat pe Al Gore tinand o
    prelegere despre problemele mediului. Se afla la Boston, in cadrul
    unei conferinte despre schimbarile climatice; a ajuns acolo
    deoarece interesul pentru problemele mediului i se starnise deja
    din al doilea an de facultate, cand a mers la o bursa in Finlanda
    si a locuit foarte aproape de cercul polar, vazand de aproape
    topirea ghetarilor si modul in care industrializarea afecteaza
    mediul.

    L-a impresionat Al Gore, dar nu avea nicio idee clara despre cum
    ar putea combina pasiunea pentru mediu cu pasiunea pentru finante
    si bursa pana la inceputul anului 2008, cand i-a cunoscut la
    Bratislava pe reprezentantii Pravda Capital, care l-au angajat
    pentru a deschide piata tranzactiilor cu certificate de carbon din
    Romania – tara in care tocmai intrasera primele astfel de
    certificate. Pravda Capital detine o companie specializata in
    tranzactionarea certificatelor de carbon, Carbon Warehouse, care
    controleaza – conform propriilor estimari – o cota de piata de 50%
    din tranzactiile pe piata spot din Europa Centrala si de Est.
    Compania are patru manageri de tara – cate unul si de obicei
    localnic din Romania, Slovacia, Cehia, Polonia, dar si un al
    cincilea care se ocupa de tranzactiile din alte piete.

    Romania a intrat pentru prima data in discutia pentru alocarea
    certificatelor de carbon in 2005, odata cu schema EU25 – lansata
    pentru tarile care aderau la UE in 2007. Creditele de carbon
    alocate pentru perioada 2005-2007 nu au putut fi vandute, iar
    Romania a primit primele credite transferabile in 2008. “Numarul
    total de certificate alocate companiilor din Romania a fost de
    349.671.593 de certificate, reprezentand aproximativ 69.934.319
    certificate anual in perioada 2008-2012”, dupa cum arata datele
    Ministerului Mediului. Certificatele sunt alocate companiilor in
    mod gratuit pana in 2012, dupa care acestea vor trebui cumparate de
    pe piata. Companiile care doresc sa vanda certficatele in surplus
    pot fie sa apeleze la serviciile unui broker de la o companie
    specializata in domeniu, fie se poate inregistra pe bursa Bluenext
    de la Paris (membru al NYSE).

    Intrarea Romaniei pe aceasta piata in 2008 a picat intr-un
    moment destul de dificil: in 2006, pretul certificatelor crescuse
    foarte mult pe bursa, pana la 35 de euro (fata de 25, media
    ultimului an), iar mai multe voci din pietele europene au inceput
    sa vorbeasca despre o crestere continua a pretului, care ar putea
    ajunge si la 75 de euro in mai putin de un an. Atunci a devenit mai
    cunoscut Carbon Warehouse, spune Valentin Ghius, deoarece compania
    a facut o analiza si a aratat ca nu se intrevad schimbari climatice
    sau alte cauze pentru cresterea abrupta si rapida a pretului si a
    estimat ca, dimpotriva, pretul va scadea pana la 15 euro sau chiar
    va tinde spre zero.

  • Salariul mediu net a a ajuns la 1.390 de lei in iulie

    Cea mai mare valoare, de 3.400 lei, a fost înregistrată în activităţile de transporturi aeriene, iar cea mai redusă în industria de prelucrare a lemnului, unde indicatorul s-a plasat la 807 lei, a anuntat Institutul National de Statistica.