BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Ryanair îşi deschide bază în România. Compania low-cost intră pe piaţa zborurilor interne şi ameninţă TAROM

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat astăzi, 14 ianuarie, deschiderea bazei cu numărul 78 pe Aeroportul Internaţional Timişoara “Traian Vuia”. Baza, căreia Ryanair îi va aloca o aeronavă, reprezentând o investiţie de 100 de milioane de euro, va fi operaţională începând cu 1 noiembrie, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei. De pe aeroportul bănăţean vor fi operate şapte noi rute către Berlin, Bruxelles Charleroi, Dusseldorf Weeze, Frankfurt Hahn, Londra Stansted, Milano Bergamo, dar şi o nouă rută catre Bucureşti cu o frecvenţă de două zboruri pe zi. Prima bază românească a Ryanair va servi 575.000 de noi clienţi pe an şi va susţine 430 de locuri de muncă, conectate activităţilor Aeroportului Internaţional Timişoara.

    “(…) Pentru următoarele luni, clienţii români trebuie să se aştepte şi la alte îmbunătăţiri asumate în cadrul programului“Always Getting Better”, aici fiind incluse noi interioare ale aeronavelor, noi uniforme pentru membrii echipajului, mai multe rute cu preţuri reduse, totul pentru că Ryanair continuă să ofere mult mai mult decât doar tarife mici. Pentru a sărbători noua noastră bază din Timişoara, scoatem la vânzare peste 100,000 de locuri, la tarife începând de la €19.99 pentru călătorii în noiembrie şi decembrie, şi rezervări până la miezul nopţii, marţi, 19 Ianuarie. Pentru a nu rata epuizarea locurilor promoţionale, clienţii sunt invitaţi să acceseze rapid www.ryanair.com pentru a-şi programa viitoarea călătorie”, a declarat David O’Brien, Chief Commercial Officer, Ryanair, la Timişoara.

    “Prezenţa unei companii aeriene precum Ryanair pe Aeroportul Internaţional Timişoara şi introducerea de noi curse aeriene înseamnă noi oportunităţi atât pentru aeroport cât şi pentru cetăţenii din regiunea de vest a României. De asemenea, aceasta va avea ca şi consecinţă directă o creştere semnificativă a atractivităţii economice a zonei şi, pentru aeroport, o creştere a numărului de pasager şi a cifrei de afaceri.”, a declarat şi Dan Iulian Idolu, directorul general al Aeroportului Internaţional Timişoara.

     

  • Modificarea preţurilor la net fix a RCS&RDS, o pregătire pentru intrarea Orange pe piaţă?

     Compania de cablu RCS&RDS a lansat la finele săptămânii trecute o nouă ofertă co­mercială pentru serviciile sale de internet fix, afişând tarife mai mici cu 6 până la 10 lei în cazul abonamentelor cu viteze de descărcare a datelor între 300 şi 1.000 Mbps, însă în condiţiile în care operatorul a eliminat discret din abonament modemul de internet mobil oferit „gratuit“ (fără costuri suplimentare) an­te­rior, care acum poate fi achiziţionat separat, cu un tarif de 10 lei pe lună.

    Practic, preţul este mai mic doar pentru un client nou al RCS&RDS care achiziţionează înce­pând cu data de 8 ianuarie un pachet cu mai puţine „beneficii“, respectiv care nu mai include stickul de net mobil, ci „doar“ serviciul de internet fix. Însă un client care achizi­ţio­nea­ză după 8 ianuarie un pachet similar de ser­vicii, internet fix plus un stick de net mobil, va plăti acelaşi preţ sau chiar unul mai mare cu 5 lei în cazul abonamentului Digi Net Fiberlink 500.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Laurenţiu Ispir, primul redactor şef al Business Magazin intră la conducerea fondului de investiţii ORESA

    Laurenţiu Ispir, care a lucrat, în ultimii 10 ani, ca Investment Officer şi Investment Director al companiei de investiţii cu origini suedeze ORESA, a fost promovat Managing Director, şi impreună cu Cornel Marian va coordona activităţile fondului.  Laurenţiu Ispir este primul redactor şef al Business Magazin, coordonând revista în 2004 şi 2005.

    Vlad Tabacu, Investment Analyst şi Officer pentru ORESA în ultimii 5 ani, a fost promovat Investment Director.  Noua structură a echipei de management reflectă angajamentul în creştere al ORESA pentru România, obiectivele noastre pe termen lung şi încrederea pe care o avem în această piaţă. Portofoliul nostru constă acum din cinci companii, cu o cifră de afaceri consolidată de peste 130 de milioane de euro şi cu peste 1,000 de angajaţi. În următorii ani dorim să continuăm dezvoltarea acestor companii şi să facem investiţii noi, care să crească dimensiunea portofoliului la 7-8 companii”, a declarat Fredrik Stenmo, Preşedintele Advisory Board al ORESA.

    ORESA este activă în România din 1997 şi a investit până în prezent mai mult de 100 de milioane de euro pe această piaţă, în companii bine cunoscute precum LaFântâna, Medicover, Credisson, Brewery Holdings sau Flanco. Portofoliul actual al ORESA cuprinde cinci companii care sunt lideri de piaţă în sectoarele lor: Fabryo-Atlas Paints, Somaco, RTC, Romanian Business Consult şi Kiwi Finance.    

    Strategia de investiţii a ORESA este de a dezvolta, împreună cu antreprenori sau echipe de management, companii lideri de piată în sectoare favorite precum servicii business-to-business, servicii financiare, materiale de construcţii, bunuri de larg consum sau retail şi distribuţie.  “ORESA a fost, de-a lungul prezenţei sale în România, unul dintre cei mai activi şi de succes investitori de private equity de pe piată. Avem una dintre cele mai mari echipe din piaţă, un portofoliu extins de companii şi un proces continuu de a identifica oportunităţi noi de investiţii”, spune Cornel Marian. 

     

  • Cum arată apartamentul din New York al lui Donald Trump – GALERIE FOTO

    Averea colosală a lui Donald Trump nu mai surprinde pe nimeni, mai ales de când omul de afaceri a intrat în cursa pentru nominalizarea republicană drept candidat pentru preşedinţia Statelor Unite.

    Apartamentul său din New York, de tip penthouse, a reuşit totuşi să surprindă prin opulenţa elementelor prezente, majoritatea în nuanţe de auriu.Murale atent elaborate, candelabre strălucitoare şi coloane din marmură de Carrera au stat ca fundal pentru o sesiune foto din 2010 cu Donald Trump, soţia Melania şi fiul lor Barron.

  • Un nou retailer de modă vine în România şi intră în lupta cu Zara şi H&M

     Tally Weijl, un brand elveţian de haine şi accesorii prezent în aproape 40 de ţări cu aproximativ 800 de puncte de vânzare, a intrat la finele anului trecut şi pe piaţa din România cu un magazin amplasat în centrul comercial AFI Cotroceni din Capitală.

    Tally Weijl a deschis primul său magazin în urmă cu aproape trei decenii în Fribourg, Elveţia, iar în 1997 antre­prenoarea Tally Elfassi-Weijl şi partenerul său de afaceri Beat Grü­ring au decis să „exporte“ brandul întâi pe piaţa din Germania.

    Lanţul elveţian este unul dintre jucătorii importanţi din industria globală de fashion care s-au lăsat aşteptaţi în România, fiind, până nu demult, unul dintre marii absenţi ai pieţei locale, alături de nume precum Primark, Uterque, Cos, Banana Republic, Uniqlo, TopShop, Forever 21 sau Urban Outfiters.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cu cine se va bate Netflix pe piaţa din România şi ce şanse are să câştige teren

    Platforma-gigant de conţinut video online a intrat pe piaţa locală la preţuri de peste trei ori mai mari în raport cu concurenţa, dar cu o ofertă limitată de conţinut pentru care nu există subtitrări în română.

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, cu aproximativ 70 de milioane de abonaţi la nivel global, şi-a lansat la începutul acestei săptămâni serviciile în alte 130 de ţări, inclusiv România, ca parte a unei strategii agresive de creştere menite să recâştige încrederea investi­torilor, după ce gigantul şi-a ratat ţintele financiare pentru al treilea trimestru, iar costurile mari pentru achiziţia de conţinut se văd tot mai puternic în bilanţ.

    Goana după creştere a determinat lan­sarea Netflix pe o serie de pieţe care nu păreau a întruni condiţiile necesare pentru a intra în planurile apropiate ale com­­paniei americane: de la Congo şi Botswana până la Afganistan, Rusia şi Ro­mânia.

    Anunţul a fost făcut de Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas: „În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând“.

    Extinderea „peste noapte“ a Netflix cu obiectivul probabil de a a-i adăuga în prima fază în baza de clienţi pe utilizatorii care cunoşteau deja serviciul şi doar aşteptau ocazia să îl achiziţioneze se ob­servă însă în modalitatea de lansare. În Ro­mânia, spre exemplu, nu există nici măcar o minimă traducere în limba ro­mână a interfeţei site-ului, ca să nu mai vor­­bim de o eventuală investiţie în tra­ducerea conţinutului – care poate fi ur­mărit, în general, cu subtitrare în engleză, franceză, germană sau spaniolă. Netflix oferă, pentru mare parte din conţinut, şi piste audio în limbile menţionate.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abo­nament oferă acces simultan de pe un sin­gur dispozitiv dar nu le permite utili­zatorilor să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dis­po­zitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Tarifele Netflix pentru România au fost practic “transformate” din dolari în euro, fără o adaptare la contextul eco­no­mic local, astfel că americanii au de­venit cea mai scumpă alternativă de pe piaţă.

    În ce priveşte oferta de conţinut a Netflix în România aceasta este limitată în raport cu piaţa din SUA iar seriale precum House of Cards, pentru care există acorduri de difuzare cu staţii TV, nu sunt disponibile.

    Pe piaţa platformelor online care oferă acces la o bibliotecă de filme, seriale şi  documentare Netflix concurează în principal pe plan local cu serviciul HBO Go şi platformele staţiilor TV şi ale operatorilor de internet  şi TV. Pe piaţă există şi un jucător local, platforma Seenow a companiei româneşti Direct One, a cărei ofertă de conţinut este limitată de faptul că nu face parte dintr-un grup mai puternic.

  • Netflix, prezent la nivel global. Singurele excepţii sunt China, Siria şi Crimeea

    După ce a intrat pe câteva pieţe europene în 2015, Netflix a făcut miercuri un anunţ surprinzător, spunând că serviciul este de acum disponibil în alte 130 de ţări. Astfel, Netflix poate fi accesat din toată lumea, cu excepţia Chinei, a Siriei şi a Crimeei.

    Netflix a început expansiunea în afara Statelor Unite în 2010, primul stat ales fiind Canada. În ultimii ani, compania a accelerat procesul de integrare a serviciului la nivel internaţional, dar nimeni nu se aştepta ca acesta să devină disponibil la nivel global într-un timp atât de scurt.

    În septembrie 2015, Netflix avea 43 de milioane de clienţi la nivelul Statelor Unite şi 26 de milioane în afara graniţelor.

  • Bursele lumii se clatină din nou. Epidemia chineză se extinde. Analiştii îşi amintesc de 2008. La Bucureşti piaţa a pierdut 5 miliarde de lei în câteva zile. “Cei cu profil de risc scăzut ar fi indicat să stea pe margine”

    ieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Pieţele bursiere din întreaga lume au intrat din nou în aler­tă după ce China a tri­mis o nouă undă de panică printr-o nouă scădere de 7%, după cea similară de luni, ceea ce a dus la oprirea tranzacţiilor a doua oară într-o săptămână.

    Imediat, marile pieţe financiare au reacţionat, investitorii amintindu-şi de 2008, anul în care a început cea mai mare criză financiară a lumii. „Pot să spun că sea­mănă cu o criză“, a menţio­nat George Soroş unul dintre cei mai mari in­ves­titori ai lumii, care îşi câştigă banii din crizele care apar. Banca Mon­dială a evo­cat chiar riscul ca eco­nomia mon­dia­lă să fie lovită de o „furtună perfectă“.

    La Bucureşti, piaţa a scăzut cu aproa­pe 2% la deschidere, pentru a în­chi­de la -0,6%. Acţiunile celei mai valo­roa­se companii, Petrom, au pierdut aproa­pe 5%, asta şi datorită scăderii petrolului.

    „Azi vinde cam toată lumea. Deşi Ro­mânia are o situaţie mai bună decât multe pieţe de frontieră şi emergente, fondurile străine vând din acţiunile ro­mâneşti pentru a-şi onora retra­ge­rile“, a spus Valerian Ionescu, direc­tor de tran­zac­ţionare la BCR.

    Totuşi, el se aşteaptă ca piaţa să îşi revină după aceste corecţii.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Netflix a intrat şi pe piaţa din România. Care sunt preţurile

    Compania americană Netflix, care operează una dintre cele mai puternice platforme online de conţinut video la cerere, a devenit disponibilă astăzi în încă 130 de ţări, printre care şi România, unde tarifele lunare variază între 8 şi 12 euro.

    “În timp ce îmi ascultaţi discursul, serviciul Netflix a devenit disponibil în aproape toate ţările din lume, mai puţin China, unde sperăm de asemenea să ne lansăm în curând”, a declarat Reed Hastings, CEO al Netflix, în cadrul unei intervenţii în cadrul târgului CES din Las Vegas, conform gizmodo.com.

    În România, Netflix este disponibil prin trei variante de abonament, cu tarife între 8 şi 12 euro. Cel mai ieftin abonament oferă acces simultan de pe un singur dispozitiv dar nu le permite utilizatorilo să acceseze conţinut în format HD. Următorul abonament, de 10 euro, include în plus acces simultan de pe 2 dispozitive şi acces la conţinut HD. Cel mai scump plan tarifar, de 12 euro, oferă acces simultan de pe 4 dispozitive şi acces la conţinutul în format Ultra HD.

    Filmele şi celelalte tipuri de conţinut video nu sunt subtitrate în română, ci, în mod obişnuit, doar în engleză, franceză, germană sau spaniolă.

    Arhiva Netflix include mii de filme şi episoade din diferite seriale.

    Pe piaţa locală Netflix intră în competiţie în principal cu platformele de video la cerere ale operatorilor de comunicaţii Orange, Telekom şi RCS&RDS şi cu servicii precum HBO Go, Voyo sau Seenow.