Tag: construire

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 30 ianuarie 2017

    COVER STORY: Cel mai popular business

    Formidabilele marje de profit aduc cafenelei titlul de cea mai profitabilă investiţie din domeniul horeca, pentru a doua oară în istoria locală a capitalismului. Cum s-a schimbat piaţa într-un deceniu şi cine sunt noii artizani ai cafelelor consumate de români?


    FINANCIAR: Planurile de modernizare a trezoreriei


    TEHNOLOGIE: Secretul unei creşteri de 400%


    STUDIU: Profilul datornicului român


    AFACERI: Tehnologie inovatoare, caut profit


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • Staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor în valoare de 60 mil. lei, la Ploieşti

    O staţie de tratare mecano-biologică a deşeurilor biodegradabile va fi construită, în următorul an şi jumătate, la Ploieşti, valoarea investiţia depăşind 60 de milioane de lei. Un alt contract privind această investiţie a fost reziliat în 2015, dar finanţarea europeană nu s-a pierdut.

    Potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de Consiliului Judeţean Prahova, această instituţie a semnat, în aceeaşi zi, cu SC Strabag SRL contractul de proiectare şi execuţie a lucrărilor care are ca obiect construirea staţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a dublat. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

    Chiajna, „vecinul“ Capitalei din zona de vest, şi-a dublat în şase ani populaţia, la peste 17.000 de locuitori, iar dezvoltatorii spun că în modul în care se ridică blocuri şi case în această zonă, în 2020 nu va mai fi nicio parcelă de teren disponibilă.

    „Sunt foarte multe locuinţe aflate acum în construcţie şi rezervate deja. Cred că în următorii trei ani, până în 2020, acest ritm de construcţie se va opri, pentru că nu mai există terenuri disponibile“, a spus Florin Iancu, unul dintre dezvoltatorii care deţin proiecte în Chiajna. El este administratorul a 300 de apartamente construite din 2014 până acum în ansamblul Rezidenţial Orhideelor, vândut complet.

    Datele oficiale arată că anul trecut comuna Chiajna număra peste 17.000 de locuitori, însă numărul este şi mai mare în realitate, având în vedere că o parte dintre cei care se mută nu şi-au schimbat încă adresa de domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De la pescar la miliardar. Cum a transformat o sancţiune impusă ţării sale într-o avere de 1 miliard de dolari

    O nouă fabrică, ridicată în urma unei investiţii de 30 de milioane de dolari, tocmai începe să producă. Norebo, compania deţinută de Vitaly Orlov a ajuns anul trecut să deţină 11% din producţia de peşte a ţării, relatează Bloomberg, care a evaluat anul trecut că averea rusului a ajuns la 1 miliard de dolari. Agenţia Federală Rusească a Pescarilor a raportat anul trecut capturi de 5,25 de milioane de tone).

    “Am fost întotdeauna sigur că viaţa mea se va lega strâns de pescărie,” spune Vitaly Orlov, care are acum 51 de ani şi controlează un imperiu construit în domeniul pescăriei. Afacerea sa a prosperat ca urmare a restricţiilor de comerţ cu Rusia impuse de marile puteri. Afacerea antreprenorului a crescut deopotrivă mulţumită creşterii vânzărilor din Rusia, odată cu scăderea importurilor de bunuri, dar şi pe pieţe externe, care înseamnă acum 60% din rulajele companiei.

    Orlov a ajuns să controleze integral Norebo anul trecut, când unicul său asociat s-a retras din afacerea care a avut în 2015 venituri de circa 600 de milioane de dolari.

    În urmă cu trei ani, preşedintele rus Vladimir Putin a interzis importurile din ţările care şi-au manifestat dezacordul în legătură cu planul său de a anexa peninsula Crimeea. Tone de produse de import au fost adunate grămezi şi distruse cu buldozerele, într-o acţiune menită să sfideze deciziile ţărilor occidentale.

    Vânzările companiei Norebo la export nu au fost afectate, întrucât nu intră sub incidenţa comerţului restricţionat. Pe de altă parte, interzicerea importurilor în Rusia a făcut loc antreprenorilor locali să vândă şi mai mult.

    Orlov, care este un bun vorbitor de engleză, a absolvit cursurile şcolii de marină din Murmansk, având brevet de navigator, cu numai câteva luni înainte de destrămarea URSS-ului, care făcea loc unei noi orânduiri. O treime din populaţia oraşului Murmansk, adică în jur de 150.000 de oameni – au părăsit oraşul în căutarea unui trai mai bun, iar pentru mulţi asta a însemnat să se relocheze în oraşe ca Moscova sau St. Petersburg. Iniţial, Orlov s-a numărat printre cei care au plecat, dar a ales să se întoarcă. În 1993 a fost angajat de Magnus Roth, un fost ofiţer de marină norvegian, în cadrul unei firme norvegiane, pentru a vinde peşte rusesc – ieftin – în ţările nordice. Patru ani mai târziu, Orlov şi Roth înfiinţau propria lor companie, Ocean Trawlers şi închiriau nave de pescuit norvegiene pescarilor ruşi. Roth se ocupa de vânzări şi obţinerea finanţărilor de la băncile din ţările vestice, iar Orlov se ocupa de operaţiunile de pe piaţa rusă. “Eram obsedaţi de ideea de a crea cea mai mare companie de pescărie din lume,” spunea rusul la un moment dat pentru o publicaţie locală.

    Roth a vândut pachetul său de acţiuni spre finalul anului trecut contra unei sume a cărei valoare este necunoscută.

    Orlov spune că pe parcursul ultimilor zece ani compania pe care acum o deţine integral a cheltuit peste 600 de milioane de dolari pentru a construi o veritabilă flotă şi pentru expansiunea activităţii, dar comentează că valoarea companiei sale este mai mică decât evaluarea de 1 miliard de dolari, făcută de Bloomberg anul trecut. 

  • Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a DUBLAT. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

    “Vecinul” Capitalei şi-a dublat în şase ani populaţia, la peste 17.000 de locuitori, iar dezvoltatorii spun că în modul în care se ridică blocuri şi case în această zonă, în 2020 nu va mai fi nicio parcelă de teren disponibilă.

    „Sunt foarte multe locuinţe aflate acum în construcţie şi rezervate deja. Cred că în următorii trei ani, până în 2020, acest ritm de construcţie se va opri, pentru că nu mai există terenuri disponibile“, a spus Florin Iancu, unul dintre dezvoltatorii care deţin proiecte. El este administratorul a 300 de apartamente construite din 2014 până.

    Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a DUBLAT. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

  • Comuna de lângă Bucureşti unde numărul de locuitori s-a dublat. ”În trei ani nu vor mai fi terenuri disponibile pentru a construi ceva”

    Chiajna, „vecinul“ Capitalei din zona de vest, şi-a dublat în şase ani populaţia, la peste 17.000 de locuitori, iar dezvoltatorii spun că în modul în care se ridică blocuri şi case în această zonă, în 2020 nu va mai fi nicio parcelă de teren disponibilă.

    „Sunt foarte multe locuinţe aflate acum în construcţie şi rezervate deja. Cred că în următorii trei ani, până în 2020, acest ritm de construcţie se va opri, pentru că nu mai există terenuri disponibile“, a spus Florin Iancu, unul dintre dezvoltatorii care deţin proiecte în Chiajna. El este administratorul a 300 de apartamente construite din 2014 până acum în ansamblul Rezidenţial Orhideelor, vândut complet.

    Datele oficiale arată că anul trecut comuna Chiajna număra peste 17.000 de locuitori, însă numărul este şi mai mare în realitate, având în vedere că o parte dintre cei care se mută nu şi-au schimbat încă adresa de domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 23 ianuarie 2017

    COVER STORY: Războiul antibioticelor cu superbacteriile

    Medicina se află acum la un pas de dezastru: în lipsa unor măsuri ferme, de anvergură, la nivel mondial, rezistenţa la antibiotice ar putea provoca o creştere a pierderilor de vieţi omeneşti – circa 10 milioane de decese în fiecare an -, iar costurile ar putea exploda, înregistrând un plus de 100.000 de miliarde de dolari.


    SPECIAL: Doctorul din buzunar revoluţionează medicina


    MANAGEMENT: Românul care aduce private debt-ul pe piaţa locală


    TEHNOLOGIE: Povestea unei platforme de licitaţii


    STUDIU: Nivelul de bunăstare, îmbunătăţit, dar nu spectaculos


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Compania unde şedinţele sunt înregistrate, unde angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit şi oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile

    Scopul este să creeze o tehnologie care să automatizeze mai tot managementul companiei, scrie The Wall Street Journal. Aceasta ar reprezenta apogeul eforturilor de-o viaţă ale lui Ray Dalio de a transforma Bridgewater într-un altar al deschiderii radicale – şi o afacere care poate rezista fără el. La Bridgewater, cele mai multe dintre şedinţe sunt înregistrate, angajaţii sunt încurajaţi să se critice între ei la nesfârşit, oamenilor le sunt testate frecvent slăbiciunile, iar performanţele personale sunt evaluate în funcţie de criterii precise; toate acestea sub supravegherea lui Dalio.

    Noua tehnologie a Bridgewater i-ar conserva abordarea neortodoxă a managementului într-un sistem software. Ar furniza direcţii precise despre cum angajaţii ar trebui să-şi organizeze şi cel mai mărunt aspect al zilei lor de muncă. Spre exemplu, ar sugera angajatului dacă este bine sau nu dea un anumit telefon sau să poarte o anumită discuţie.

    Sistemul este în faza de dezvoltare, iar detaliile exacte ale operaţiunilor pe care le poate executa sunt încă dezbătute în firmă. Un angajat familiar cu acest proiect l-a descris ca fiind „o încercare de a transforma creierul lui Ray într-un computer”.

    Bridgewater administrează active de 160 de miliarde de dolari, mai mult decât oricare alt concurent. Fondul a adus clienţilor profituri totale de două ori mai mari decât concurenţa, potrivit LCH Investments, firmă care plasează banii clienţilor în fonduri de hedging. Ray Dalio a câştigat personal 1,4 miliarde de dolari în 2015, conform datelor companiei de cercetare Institutional Investor’s Alpha.

    Cu toate acestea, fondul fanion al Bridgewater înregistra la un moment dat în 2016 o scădere anuală de 12%, alarmându-i pe strategii firmei. La mijlocul lunii decembrie fondul nu doar că îşi revenise, dar avea o creştere de aproape 4%. Un alt fond, cu comisioane mai mici, avansa cu 8%.

    Regulile pe care trebuie să le respecte angajaţii de la Bridgewater sunt strânse într-un manifest de 123 de pagini intitulat „Principii”. Fiecare angajat ar trebui să le cunoască şi să le aplice cu stricteţe. Pe lângă maxime precum „În cele din urmă vei primi ceea ce meriţi”, principiile conţin şi sfaturi de la Dalio. Unul este: „Nu-ţi selecta bătăliile. Luptă-te în toate”.

    Bridgewater nu ascunde că o cincime din angajaţii noi pleacă după niciun an de lucru. Presiunea este atât de mare încât aceia care rămân sunt adesea observaţi plângând prin toalete, povestesc cinci actuali şi foşti angajaţi. Articolul de faţă are la bază interviuri cu ei şi cu mai mult de o duzină de colegi de-ai lor sau persoane apropiate firmei. Dalio s-a întors să conducă Bridgewater la începutul anului trecut, după ce în urmă cu şase ani se retrăsese într-un rol de mentor. În doar câteva săptămâni, i-a adunat pe toţi managerii sub acelaşi acoperiş şi le-a reproşat că firma s-a îngrăşat şi a devenit ineficientă. Soluţia, le-a explicat el, ar fi o „renovare” prin care angajaţii slabi sunt eliminaţi.

    Reducerile de personal au început aproape imediat. De la revenirea sa, personalul s-a diminuat cu 10%. Adică au plecat 150 de oameni. Alte câteva sute de oameni ar putea fi concediaţi în următoarele luni. Unii vor pleca pentru a face loc altora mai buni. Bugetul pentru petrecerea de Crăciun de anul trecut a fost redus cu 20%. În alţi ani, de Crăciun puteai vedea brazi atârnaţi de tavan. Firma a renunţat la aceste extravaganţe.

    Atins de dezvăluirile de la începutul anului trecut despre problemele interne ale companiei, Dalio a schimbat vechiul sistem, în funcţiune de zeci de ani, de a face cunoscut tuturor angajaţilor tot ce s-a decis la nivelurile mai ridicate. În schimb, investitorul a hotărât ca doar 10% din personal să aibă acces complet la ceea ce el numeşte „transparenţă radicală”. A scris un nou principiu, care încă nu este destinat tuturor şi care spune: „Aşteaptă-te ca aceia care primesc transparenţa radicală să o folosească responsabil şi nu le-o da dacă nu pot face acest lucru”.

    Când un angajat i-a reproşat într-o şedinţă deschisă lui Dalio că forţa răspunsului s-ar putea să nu fie proporţională cu pagubele produse de scurgerea de informaţii, investitorul a răspuns că în calitate de inventator al sistemului de management al firmei a decis că răspunsul este cel potrivit.

    Dalio a înfiinţat Bridgewater în 1975, ca firmă de cercetare cu sediul în apartamentul său cu două dormitoare din Manhattan. A atras atenţia prin talentul său de a prezice tendinţe macroeconomice. La baza succesului său, explică adesea Dalio, stă crediţa că pieţele reflectă lucrarea unei maşinării economice greşit înţelese, iar interpretarea semnelor lăsate de această maşinărie cere o dedicare neînreruptă şi adesea dureroasă pentru „dezacordul profund de păreri”. De aceea angajaţii sunt încurajaţi să se provoace unul pe celălalt în mod repetat şi fără rezerve.

  • Cum arată Openville, proiectul de 220 mil. euro al lui Iulian Dascălu din Timişoara – VIDEO

    Investiţia totală se ridică la 220 de milioane de euro pentru întregul ansamblu, care va avea la final 594.000 de metri pătraţi. După terminarea proiectului, Openville va cuprinde şapte clădiri de birouri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 130.000 de metri pătraţi şi 65.000 de metri pătraţi de spaţii de retail.

    Din complex, vor face parte şi patru săli pentru evenimente, cu o capacitate de 2.500 de persoane, cel mai mare parc suspendat din România, de 55.000 de metri pătraţi, şi peste 4.000 de locuri de parcare. Openville va avea, printre alte facilităţi, staţii de alimentare pentru autovehiculele de tip hibrid sau electrice şi locuri pentru biciclete.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro