Politicienii care cheltuiesc peste posibilităţi îi amintesc şefului Bundesbank de “beţivul care promite că se lasă de mâine, dar cere sticla de şnaps astăzi pentru ultima dată”, potrivit unui interviu acordat de Weidmann publicaţiei germane Tagesspiegel. Chiar şi Germania, care a încălcat în ultimii zece ani regulile bugetare ale UE, trebuie să economisească mai mult, având în vedere forţa economică şi responsabilitatea de principal pilon de sprijin al zonei euro
Tag: cheltuieli
-
Boc acuză guvernarea Tăriceanu că a băgat economia în groapă prin cheltuielile făcute, dar nici guvernul său nu a redus cheltuielile, ci dimpotrivă
Datele bugetului general consolidat arată însă că în 2009, anul în care criza se instalase pe deplin în România şi care coincide cu primul an de mandat al premierului Emil Boc, ajustarea necesară nu s-a petrecut şi, în ciuda faptului că veniturile au luat-o la vale dramatic, cheltuielile bugetului general consolidat au continuat să crească. Deşi activitatea economică scădea de la lună la lună, iar sectorul privat tăia din plin pentru a se adapta la veniturile pe care le încasa, bugetul statului continua să-şi majoreze cheltuielile.
-
Bugetul 2012, construit pe venituri în creştere cu 13,5% şi cheltuieli în stagnare
Avînd în vedere cifrele de deficit şi creştere economică convenite de Guvern cu FMI, deficitul pe bugetul consolidat ar trebui să se situeze la 12,1 miliarde lei, cu 5 miliarde de lei mai puţin decât deficitul bugetului de stat. Şeful misiunii Jeffrey Franks a spus că proiecţia pentru anul viitor indică un PIB de 575 de miliarde lei, iar deficitul nu va depăşi 2,1% din PIB. La nivelul veniturilor, o influenţă în jur de 4 miliarde de euro ar urma să provină din creşterea PIB, de la 548 de miliarde lei la 575 miliarde lei.
-
Peste jumătate dintre români au probleme cu banii. Câţi mai economisesc şi la ce se aşteaptă în viitor
“După o vară în care încrederea românilor dădea semne de revenire, primele luni de toamnă au adus scăderea indicelui de încredere a populaţiei măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat de GfK. Nivelul acestui indice în luna octombrie este în linie totuşi cu media ultimului an. Dacă în octombrie 2010 aproape trei sferturi dintre români considerau că situaţia financiară a familiei lor este mai rea decât cu 12 luni în urmă, în octombrie anul acesta sunt vizibile îmbunătăţirile – numai 6 din 10 dintre cei chestionaţi manifestă acelaşi sentiment negativ”, se arată într-un comunicat al companiei de cercetare de piaţă. Mai mult de jumătate dintre români (56%) spun că reuşesc cu greu să îşi acopere cheltuielile obişnuite, în vreme ce aproape un sfert spun că sunt datori (24%). Situaţia la acest capitol arată aproape identic cu luna octombrie 2010, iar variaţiile lunare din ultimul an sunt nesemnificative, potrivit sursei citate.
-
FMI ne dă verde pentru “determinare” şi cheltuieli mici, sperând că vom accelera reformele
Încă de la începutul conferinţei de presă de la finalul misiunii de evaluare, şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, a anunţat că ţintele fiscale au fost atinse , chiar dacă veniturile nu au urcat aşa cum s-a estimat. El a notat în schimb eforturile Guvernului de a ţine la un nivel redus cheltuielile, în principal prin limitarea personalului angajat în sectorul public. În ceea ce priveşte programul pentru 2012, oficialul FMI a clarificat că misiunea comună a acceptat propunerea părţii române de a bugeta un deficit mai mic decât se estima iniţial, care să permită o eventuală majorare la jumătatea anului în funcţie de evoluţiiile interne şi internaţionale, chiar dacă acest lucru duce la o estimare de creştere economică între 1,8% şi 2,3%.
-
Pentru coşul zilnic de cumpărături plătim mai mult cu 15%. Uleiul s-a scumpit cel mai tare: cu 40%
Din analiza principalelor categorii de produse, se observă cum alimentele de bază au fost cele mai afectate de creşterea preţurilor, valoarea cheltuită pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, în timp ce cheltuielile pentru produse alimentare ne-esenţiale au crescut cu 4%. Dintre produsele alimentare de bază, uleiul a înregistrat creşteri valorice de până la 40%, în vreme ce volumul a scăzut cu aproape 2%. Pentru cafeaua măcinată şi prăjită – considerată de asemenea de către consumatori un produs esenţial – nivelul cheltuielilor a rămas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scăzut cu până la 7%, la un număr de consumatori constant.
Cheltuielile pentru produsele de îngrijire a locuinţei şi de igienă personală au înregistrat creşteri de 5% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului precedent. Dintre produsele nealimentare de bază, gospodăriile din România au plătit uşor mai puţin pentru detergent de rufe (-1% în valoare), în timp ce pentru şampon de păr cheltuielile au crescut cu până la 12%, deşi consumul a rămas aproximativ acelaşi.
După o perioadă în care produsele de îngrijire au fost puternic afectate de scăderea consumului în încercarea românilor de a se adapta la contextul economic dificil, în prima jumătate a anului, categorii precum deodorantele şi săpunul de toaletă înregistrează creşteri volumice modeste de 4% fiecare, în timp ce numărul de gospodării care au cumpărat cel puţin o dată aceste produse a crescut uşor.
Comerţul modern câştigă în continuare teren în detrimentul celui tradiţional atrăgând în primele şase luni ale anului 47% din totalul cheltuielilor gospodăriilor din România pentru produse de larg consum, în creştere cu două puncte procentuale faţă de perioada similară a anului precedent. Buticurile şi magazinele alimentare, principalele formate ale comerţului tradiţional, au pierdut 4 puncte procentuale în valoare, antrenând în primele şase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum comparativ cu 41% în perioada similară a anului 2010.
La nivel de cheltuieli absolute, în această perioadă hipermarketurile şi supermarketurile au înregistrat rate de creştere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de creştere în cazul formatelor comerţului modern este numărul mai mare de cumpărători, tendinţă explicată şi de expansiunea teritorială dinamică a marilor lanţuri de retail.
Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.
-
Isărescu: Doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviţi de alte si alte disfuncţionalităţi
“Eu cred că, în 2012, ţara se va putea angaja pe două fronturi: unul pentru însănătoşirea în continuare a bugetului si al doilea pentru consolidarea creşterii economice. Altfel, doar tăind cheltuieli bugetare, s-ar putea să fim loviţi de alte si alte disfuncţionalităţi”, a spus Isărescu, în discursul rostit cu ocazia primirii emblemei “Onoarea militară”, care i-a fost decernată de către ministrul apărării, Gabriel Oprea.
“În această importantă bătălie, societatea românească se poate baza pe stabilitatea asigurată de armata română si pe stabilitatea financiară pentru care muncim noi, cei de la Banca Naţională”, a adăugat Isărescu.
Banca Naţională, potrivit legilor ţării, poartă o mare răspundere pentru asigurarea stabilităţii financiare, reaminteşte guvernatorul. “Şi noi, cei de la Banca Naţională, vă putem raporta astăzi – ca să folosesc limbajul militar – că deşi România nu a fost ocolită de criza economică globală, am reuşit să apărăm ţara de criza financiară.”
Emblema “Onoarea militară” reprezintă cea mai înaltă distincţie militară onorifică din sistemul de distincţii şi însemne militare.
-
Veniturile şi cheltuielile populaţiei în trimestrul doi au crescut uşor faţă de trimestrul anterior
În primele trei luni, veniturile totale medii lunare au fost de 2.318 lei, iar cheltuielile medii lunare de 2.098 lei. Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în perioada aprilie-iunie, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.408 lei pe gospodărie şi 835 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 1.994 lei lunar pe gospodărie (692 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 414 lei lunar pe gospodărie (143 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (47,6% din veniturile totale ale gospodăriilor în trimestrul întâi, respectiv 48,6% în trimestrul al doilea). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (24%, în scădere cu 0,9 puncte procentuale faţă de primele trei luni), veniturile din agricultură cu 4%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,8%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,4%).
-
Comisia Europeană, presată să reducă cheltuielile cu scăderea cofinanţării care revine României şi altor cinci ţări
Mai multe ţări vor diminuarea fondurilor CE pentru reducerea cofinanţării a 6 state, inclusiv România. CE a anunţat, la începutul lunii august că planul de accelerare a plăţii de subvenţii europene ar conduce la economii de 2,9 miliarde de euro pentru Grecia, Portugalia, Irlanda, Letonia, România şi Ungaria, ţări care au fost nevoite să apeleze la ajutor financiar extern din cauza crizei. Economiile pentru România pot ajunge la 714 milioane de euro, a anunţat atunci executivul comunitar. Fondurile de 2,9 miliarde de euro ar fi suportate de CE. Suma poate fi însă redusă cu cel puţin jumătate, după ce mai mulţi contributori neţi la bugetul UE, între care Franţa, Marea Britanie, Olanda şi ţările nordice, şi-au exprimat temeri privind impactul planului asupra propriilor finanţe, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Financial Times.
-
Cristian Hostiuc, ZF: Sunteţi/suntem nişte proşti! Doi miniştri şi un guvern îţi explică, pe şi din banii tăi, cum sunt cheltuielile plătite de stat cu 30% mai mari
Un ministru/miniştri care glumesc sau îşi fac un titlu de glorie pe banii tăi, cititorule! Tocmai te-au făcut prost, pentru că prin munca ta, prin taxele şi impozitele pe care le-ai plătit, le-ai dat bani să le dea altora contracte cu o treime mai mari decât ar face ele. Să nu ne uităm înapoi , cere doamna ministru. Că acolo e Radu Berceanu, care, alt bun povestitor, nu a tăiat din contracte, ci a mers cu ele înainte. Ce, plătea el?
Alt caz. La începutul lui septembrie, Guvernul a aprobat, iar Ministerul Transporturilor a anunţat cu mândrie că a obţinut o reducere a valorii contractului de mentenanţă încheiat între Metrorex şi grupul francez Alstom cu 30%, plus anularea unor penalităţi. Aşa ca o aducere aminte, contractul de mentenanţă la metrou este pe 15 ani (2003- 2018) şi are o valoare de 240 de milioane de euro. Ca rezultat al renegocierii contractului, economia totală realizată la nivelul anului 2011 pentru cheltuielile cu mentenanţa materialului rulant de metrou este de circa 83,87 milioane lei (vreo 20 de milioane de euro). În urma negocierilor, cele două părţi au convenit modificarea structurii preţului contractului prin renunţarea la plata serviciilor conform unei componente fixe şi a unei componente variabile (preţ/vagon) şi adoptarea soluţiei preţ/tren km pentru fiecare tip de parc de material rulant”, se arată într-un comunicat din septembrie al Ministerului Transporturilor, citat de Mediafax.
Două victorii de răsunet pentru guvernul Boc. A redus valoarea câtorva contracte, cu acordul părţilor, a făcut reformă şi a mai bifat un punct în amplul plan de modernizare a ţării.
În acelaşi timp, le-a spus în faţa României, a locuitorilor ei, a votanţilor ei, a muncitorilor ei cât de idioţi/proşti/fraieri, luaţi-o cum vreţi, sunt. Suntem cu toţii. Mai puţin ei.
Prin aceste renegocieri se recunoaşte faptul că timp de ani de zile contractele de stat aveau, au şi acum, un cost mai mare cu 30% decât ar fi normal. Aşa, la prima strigare.
Pe an, Guvernul plăteşte din buget 12 miliarde de euro către alţii pentru achiziţia de bunuri, servicii şi pentru investiţii. Adică plăteşte cu 3,6 miliarde de euro mai mult decât ar trebui. Aici sunt banii pentru scăderea TVA sau banii pentru spitale sau banii pentru lansarea unui program naţional de locuri de muncă, că tot spunea preşedintele Traian Băsescu că nu avem bani, cum au americanii, pentru un asemenea program. 3,6 miliarde de euro, banii care pleacă încotro văd cu ochii şi se întorc cine ştie unde.
Iar premierul Boc constată că vine din nou criza şi cere responsabilitate în cheltuirea banului public sau că a plecat Nokia pentru că a fost o decizie de business a lor. Şi oricum ei au venit ca să plece cândva, numai că au plecat prea repede. Din păcate, pentru premier cele 2.200 de locuri de muncă erau aici.
Vorbeam zilele trecute cu cineva implicat în procesul de restructurare a Romtelecom de acum câţiva ani. La un moment dat, concubinajul de după privatizare dintre statul român şi grec, în care fiecare a venit cu clienţii lui, cu furnizorii lui, a adus compania la un pas de faliment. Mai aveau bani doar pentru plata salariilor. A fost adus un american, neimplicat, cu mandatul de restructurare şi salvare a ceea ce se mai putea salva dintr-un monopol al telecomunicaţiilor, din care muşcau cu putere competitorii. În doi ani s-au renegociat, tăiat, restructurat contracte şi cheltuieli de 600 de milioane de euro. Cam o treime din costurile generale şi compania funcţiona şi cu mai puţini salariaţi. Iar marea majoritate a celor care aveau contractele de furnizare de bunuri şi servicii au vociferat puţin, s-au plâns la pilele lor, dar în final au acceptat noile condiţii. Chiar cu bucurie pentru că astfel erau siguri că îşi menţineau businessul cu Romtelecom.
La fel cum a spus şi ministrul Anca Boagiu că, exceptând o singură firmă – Argecom – pe toate celelalte contracte de mentenanţă a drumurilor s-au obţinut scăderi “n medie de 35%, dar şi că acestea vor fi relicitate mai ales că unele dintre ele expiră “n noiembrie.
Problema e că, dacă nu era criză, niciun preşedinte, premier, guvern, ministru, şef de agenţie, cine mai e ordonator de credite, nici nu lua în considerare de la sine să ceară şi să taie din contracte. Ele mergeau înainte şi noi plăteam. Ca proştii! De ce să se reducă CAS sau să se facă o şcoală, când un drum poate fi curăţat cu 1 milion de euro, în loc de 700.000 de euro? Aici/ acolo sunt banii dumneavoastră! Ce mare adevăr a spus cel care a lansat această frază!
Toţi privaţii ar vrea să facă afaceri cu statul. Iar cei care spun că nu vor şi că nu fac, protestează pentru că nu sunt ei acolo la masă, nu că preţurile sunt umflate cu o treime. Pe lânga firmele de partid abonate la contractele cu statul intră şi multinaţionalele. Până la urmă, multinaţionalele sunt părtinice. Mulţi CEO raportează rezultate şi marje bune de câştig în România pentru că exista un stat român, un guvern, un ministru, care le dă aceste contracte, transparent, prin licitaţie, dar ei au preţurile pe care le au. Cred că toate contractele date de stat (ministere si companii) celor din IT pentru informatizarea instituţiilor sau pentru autostrăzi, poduri sau pentru livrarea de bunuri pot fi reduse instantaneu şi viaţa merge ca înainte, nu se blochează nicio secundă. Multe multinaţionale îşi aleg şefii de aici, nu din oamenii din domeniu, tehnicienii, ci din acei brokeri care pot deschide uşi în marile contracte şi sunt în relaţii bune cu toti, indiferent de culoarea politică.
Dar în final, să ştiţi că este una şi aceeaşi concluzie – suntem niste proşti. Am plătit întotdeauna mai mult. Ne-o spun în faţă doi miniştri şi un guvern. Ce tot ne uităm în urmă? Trebuie să privim inainte. Tocmai am aflat că la anul nu mai e creştere economică de 3- 4%, ci de 2%. Că euro a urcat la 4,35 lei, deci aveţi de plătit în lei o rată mai mare. Şi s-ar putea ca şi alti investitori să plece, după cum spune preşedintele. Dacă e aşa, trebuie să munciţi mai mult pentru ca Guvernul să strângă cele 12 miliarde de euro pe care trebuie să le redistribuie şi să plătească datoriile. Că vine scadenţa lor.
Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului Financiar. Cititi mai multe opinii ale jurnalistilor ZF pe www.zf.ro