Tag: agentie

  • Cu ce vor agentiile sa contracareze oferta pentru cel mai ieftin Revelion, cel de “ACASA”?

    Din pacate, la cum se arata acum oferta agentiilor este destul
    de bogata, dar preturile sunt inca foarte mari. Fara sa scoateti
    din buzunar minimum 150 de euro de persoana nu scapati si asta daca
    mergeti pe una dintre variantele clasice: la noi in tara, la munte
    si un sejur scurt cu maximum trei nopti de cazare in conditii de
    confort medii spre joase.

    Partea si mai buna, care ar trebui sa va inveseleasca macar putin,
    este ca acum beneficiati de reduceri pentru ca este inca sezon
    deschis la early booking!

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Criza nu iarta pe nimeni: Mircea Lucescu si-a inchis agentia de turism

    Toate activele ramase dupa plata creditorilor vor intra in
    posesia actionarilor, se arata intr-un anunt al firmei. Surse din
    cadrul fostilor angajati ai firmei au declarat pentru MEDIAFAX ca actionarii au decis sa inchida din
    cauza pierderilor pe care aceasta le-a inregistrat in ultimii
    ani.

    “Din 2007, firma a intrat pe pierderi, iar acestea erau
    acoperite de actionari, care aduceau bani de acasa. Din acest
    motiv, familia Lucescu a decis sa renunte la aceasta activitate” ,
    au spus sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coldwell Banker mai deschide o agentie imobiliara

    Noua agentie va fi amplasata pe Bulevardul Ferdinand si va purta
    numele de Coldwell Banker Ferdinand. “Avem clienti si asta conteaza
    mult daca te gandesti la dezvoltare. Avem in portofoliu un numar de
    peste 7500 de proprietati din segmentul rezidential vechi si cateva
    mii din segmentul nou si acest lucru ajuta ca o sucursala noua sa
    aiba activitate din prima zi. Ne propunem sa deschidem cel putin o
    sucursala pe luna anul acesta”, a declarat Valentin Ilie, CEO al
    Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Compania a incheiat anul trecut cu afaceri de 3,6 milioane de
    euro, in crestere usoara fata de 2008, ceea ce ar plasa-o in randul
    primelor cinci companii de consultanta imobiliara (clic
    aici
    pentru a vedea cum a fost
    2009 pentru companiile de profil
    ). Cu toate acestea, rezultatul
    net a fost negativ, inclusiv din cauza investitiilor in extindere,
    Valentin Ilie mentionand ca a fost inregistrat un profit
    operational.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania detine franciza companiei
    cu acelasi nume din SUA, activa in 45 de tari si cu peste 120.000
    de brokeri. In Romania, compania este activa in segmentul
    rezidential, care aduce cea mai mare parte din venituri, si in cele
    de retail, investitii, terenuri, industrial si management de
    proprietati imobiliare.

    Potrivit ultimelor rezultate financiare disponibile, piata de
    consultanta imobiliara este dominata de birourile locale ale
    grupurilor internationale, precum Colliers International, CB
    Richard Ellis Romania, Cushman & Wakefield, DTZ Echinox si
    Jones Lang LaSalle.

  • Ogilvy France – cea mai premiata agentie la festivalul de publicitate AdPrint

    Premiile au fost acordate in cadrul unei ceremonii organizate
    sambata seara la Jet Set Events Hall.
    In urma punctelor acumulate in concurs, Agency of Angels este, in
    2010, Ogilvy France, a carei campanie “Melting”, cu executiile
    “Beach”, “Night Club” si “Tennis”, a castigat aur in mai multe
    categorii si sectiuni ale competitiei. Campania a obtinut si Grand
    Prix in categoria AdPrint Outdoor & Poster.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • thegroup a preluat 51% din actiunile agentiei de marketing BrandsOn

    In 2008, agentia de marketing BrandsOn a avut o cifra de afaceri
    de 5,2 mil. euro, cu un profit de peste 100.000 euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Departe pe mare

    Nicolae Demetriade merge la serviciu tot pe strada dr. Felix si este vecin cu fostul sau birou din sediul Happy Tour, unde a lucrat zece ani. Si-a construit o cladire de birouri, in care a investit putin peste un milion de euro, pe spatiul fostei parcari a agentiei, al carei sediu ii apartine de asemenea. Investitia in imobiliare a fost una dintre directiile de business pe care s-a concentrat omul de afaceri dupa vanzarea Happy Tour (care a avut loc in decembrie 2007, in cadrul unei tranzactii prin care fondul spaniol de investitii GED a platit aproximativ 10 milioane de euro pentru agentia numarul 1 de pe piata de turism, cu afaceri de 48 de milioane de euro anul trecut).

    Cealalta directie pe care s-a concentrat Demetriade este legata tot de turism. Prin contractul de vanzare a Happy, a promis ca nu va face concurenta noilor proprietari pe piata de turism de business sau de ticketing; iar oficialii GED au fost de acord ca nu sunt pusi in pericol in niciun fel de World Travel, agentia infiintata de Carmen Demetriade, sotia omului de afaceri, in urma cu cativa ani. Afacerile World Travel se concentreaza in zona de reprezentare a doua companii aeriene, Emirates si Scandinavian Airlines, dar si a Royal Carribean, una dintre cele mai mari companii de croaziere din lume, ale carei pachete le vinde in special catre agentii de turism revanzatoare si mai putin catre clienti finali. Agentia care grupeaza aceste reprezentante nu este acreditata IATA, asadar nu face ticketing si nu se intersecteaza cu turismul de business, care a ramas specializarea Happy.

    Asta desi, dupa cum spune acum Demetriade, “momentul acesta este fabulos pentru piata de turism de business, acum se pot castiga foarte multe contracte noi”. Momentul este intr-adevar bun pentru ca piata de turism se restrange, iar multe dintre agentiile de profil rezista cu greu unor bugete de calatorii din ce in ce mai reduse din partea clientilor. Insa Nicolae Demetriade prefera nici sa nu se mai uite la aceste aspecte; acum e mai preocupat de educarea pietei in ceea ce priveste vanzarea si conceptul de croaziere. Nicolae Demetriade se pregatise de demult pentru vanzarea de croaziere, care erau unele dintre cele mai vandute vacante leisure ale Happy Tour. Vacantele de placere reprezentau mai putin de un sfert din activitatea agentiei, profilata pe turism de business. Multi dintre clientii leisure ai Happy erau aceiasi clienti business, care apelau la o agentie cunoscuta pentru a-si planifica si vacantele personale, pentru care alocau un buget peste media pietei.

    Acesta este de fapt primul lucru despre care vorbeste Demetriade cand este intrebat despre piata de croaziere: ca nu este neaparat o piata de lux: “Este doar o imagine care s-a creat din filme despre croaziere, ca sunt o piata mica si foarte scumpa, dar nu este asa: sunt o piata mare, care se uita cu multa atentie catre clientul mass-market, iar pretul mediu pentru o croaziera este de 1.200 de euro, dar sunt si cabine de 500 de euro, si cabine de 5.000 de euro”. Demetriade admite insa ca piata de croaziere este la inceput in Romania, dar este multumit ca, atat cat se vinde, vinde World Travel. Agentia este agent exclusiv al Royal Carribean in Romania, Royal Carribean fiind si singura companie organizatorare de croaziere care s-a uitat pana acum la Romania. Se mai vand si croaziere Carnival sau Mediterranean Cruises in Romania, dar ele reprezinta mai putin de 5% din piata, dupa cum arata datele ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania).

    Asadar, piata de croaziere din Romania de anul trecut a fost aproape egala cu cele 600 de cabine (de obicei cu dubla ocupare, asadar aproximativ 1.200 de pachete turistice) pe care le-a vandut World Travel. Anul trecut, numarul cabinelor vandute a fost influentat insa si de piata de incentives (excursii organizate de companii pentru angajati si colaboratori), World Travel vanzand doua astfel de pachete, a cate 100 de persoane fiecare. Desi nu vrea sa dezvaluie numele companiilor care au cumparat cele doua pachete, Demetriade spune ca in cazul uneia dintre ele a fost vorba de o companie din domeniul cimentului. Pentru anul acesta, Demetriade estimeaza ca va vinde 700 de cabine – asadar in crestere fata de anul trecut, si asta desi nu a mai vandut niciun pachet pentru 100 de persoane. “Fata de ceea ce se intampla pe piata de turism in general, suntem intr-un con de lumina si cred ca explicatia sta exact in intelegerea pietei de croaziere si a faptului ca aceasta piata se dezvolta cel mai bine exponential: 75% dintre clientii care au fost o data intr-o croaziera au revenit nu numai a doua, ci chiar si a treia oara si de obicei au adus si prieteni sau ne-au recomandat”, explica Demetriade.

  • Moody’s: Economia Romaniei isi va reveni in S2 2010

    "Ne-am revizuit recent estimarile privind contractia economiei Romaniei in acest an, pana la o scadere de 8,9%” a spus Orchard, conform Mediafax.

    Datele privind importul indica un declin mai degraba dramatic al cererii locale. Presupunem ca acest trend va continua in restul anului 2009 si la inceputul lui 2010. Economia ar trebui apoi sa inceapa sa creasca cam in a doua jumatate a anului 2010", a declarat Orchard.

    Aflati mai multe pe www.mediafax.ro.
     

  • Cum arata criza pe ecrane

    Aproximativ 61% din bugetele de promovare ale companiilor sunt directionate, in mod traditional, catre televiziuni. Restul de 40 de procente urmeaza sa fie impartit intre publicatii scrise, internet, radio, panotaj si alte metode de promovare. Este o situatie care a permis televiziunilor sa stea in fiecare an linistite: nu ramaneau cu spatiu nevandut, tarifele pe care le percepeau cresteau cu aproape 40% de la an la an, iar solicitarile erau mereu peste disponibilul pe care il aveau. Regandirea si recalcularea bugetelor de publicitate au inceput acum sa spulbere acest sentiment de liniste.

    “Au fost ani cand televiziunile primeau comenzi de 150% fata de disponibilul pe care il aveau. Acum, mesajul catre noi este dati-ne clienti, avem spatiu”, afirma Carmen Lixandru, general manager al agentiei de media buying Mediacom. A fost, spune Lixandru, primul semnal ca lucrurile incep sa se schimbe si ca televiziunile intra in goana dupa clienti. Cu toate acestea, ierarhia celor mai utilizate mijloace de promovare la care vor apela clientii va ramane aceeasi pentru inca mult timp de acum incolo.

    In continuare, televiziunea va avea cel mai puternic impact si va atinge cel mai mare numar de utilizatori, in schimbul celui mai mic pret. Radioul, internetul si outdoorul intra, in schimb, intr-o discutie diferita, iar previziunile pe care le fac oamenii care se ocupa de achizitii de spatiu media sunt destul de sumbre. Cu alte cuvinte, cine va reusi sa se mentina pe linia de plutire, fara sa spere la cresteri in 2009, poate sa se declare fericit.

    Reducerile de bugete vor afecta mediile mai sus mentionate mai mult decat in cazul televiziunilor, tocmai pentru ca nici pana acum nu atrageau investitii la fel de mari. O alta problema ar putea fi aceea ca multi dintre clientii care nu comunicau agresiv pe TV, ci mai degraba pe internet si in outdoor sunt si cei mai afectati de criza (companiile din auto si retail). Drept urmare, este de asteptat ca acestia sa nu mai genereze veniturile pe care le realizau in urma cu un an sau doi sau chiar sa dispara din randul clientilor. Pentru outdoor, de exemplu, criza din domeniul imobiliar este o lovitura extrem de puternica. “Acum patru luni, Bucurestiul era impanzit cu reclame pentru real estate. Acum nu vor mai fi. Stiu clienti care si-au stopat proiectele, deci nu mai au ce sa anunte”, comenteaza Lixandru.

    Cea mai mare problema consta insa in faptul ca mai toate companiile se afl a intr-o perioada de deriva, in care orice investitie este foarte atent analizata, iar calea cea mai buna este calea cea mai sigura, astfel incat mediile adiacente de promovare sunt lasate in plan secund. Strategia care prezinta cel mai scazut grad de risc va fi , deci, si cea mai dezirabila. O sansa pe care mediile secundare de promovare o au consta in gandirea unor oferte de vanzare care sa ofere mai mult decat o simpla expunere. Carmen Lixandru crede ca una dintre variantele la care ar putea recurge vanzatorii de spatiu media sta in crearea unor pachete de oferte mult mai complexe.

    “Ne intoarcem la perioada anilor ’40 in publicitate, cand se cumparau pachete de publicitate, pachete de sponsorizare. Companiile vor incerca sa fie prezente legandu-si numele de ceva, pentru ca nu va mai fi suficient doar sa dea spoturi; nemaifiind atatia bani in piata, vor trebui sa gaseasca niste metode mai iesite din comun, pentru ca altfel consumatorul nu le va tine minte”, spune Lixandru. Exemplele cele mai graitoare sunt cele ale brandurilor recunoscute ca unic sponsor sau sponsor majoritar al unor emisiuni sau publicatii cu notorietate. Este unul dintre avantajele pe care le au, in general, televiziunile sau presa scrisa si pe care anul acesta il vor exploata la maximum.

    Un rol foarte important il va avea, crede Alex Badila, managing director al Publicis Romania, si flexibilitatea pe care o vor dovedi toate canalele de comunicare in negocierea cu clientii, nu doar ca oportunitate de expunere, ci si ca pret. In acest sens, furnizorii de media au de luat in calcul doua strategii de actiune: fie scad tarifele pentru a atrage un numar mai mare de clienti si a-si crea un avantaj competitiv in fata concurentilor, fie isi mentin tarifele pe care le-au practicat si anul trecut, mizand pe nevoia de comunicare a clientilor mai ales intr-o perioada de criza. “Sunt anumite statii TV care isi pun problema de a pastra un anumit numar de expuneri nevandute, tocmai pentru a nu fi nevoite sa scada pretul. Acum, daca vor sa tina preturile la un anumit nivel, bravo lor, dar presiunea o sa fie destul de mare”, spune directorul general de la Mediacom.

    Deocamdata insa, televiziunile, cel putin, au anuntat tarife mai mari decat anul trecut, chiar daca se asteapta si la o concurenta mai mare pentru atragerea clientilor. “Daca vorbim de TV, preturile cu siguranta vor creste. Cu cat vor creste depinde de asteptarile fiecarei statii si de cum si-a facut fiecare calculele. Cel mai posibil scenariu este acela in care statiile mari vor creste preturile, iar agentiile vor pune presiune pe statiile mici, pentru a scadea preturile fata de 2008”, afirma Ciprian Stancu, directorul de vanzari al PRO TV.

    In ceea ce priveste cresterile care au fost anuntate pana acum, Loredana Baracu, media buying director in cadrul Zentih Media, spune ca au fost deja stabilite majorari ale tarifelor de rate card cu aproximativ 10% pentru reviste, intre 5 si 15% pentru radio si aproximativ 10 procente pentru outdor. “Ne asteptam insa ca aceste cresteri sa nu se refl ecte neaparat si in preturile nete, acestea fiind corelate mai degraba cu evolutia raportului dintre cererea si oferta spatiului media si cu evolutia pietei in general (performante, cresteri sau scaderi de investitii pe categorii, agresivitatea concurentilor etc.)”, spune Baracu.

    Totodata, ea estimeaza ca topul celor mai mari cumparatori de publicitate va ramane dominat de aceleasi domenii ca si anul trecut: FMCG si telecom. De altfel, Carmen Tanasie, CEO-ul grupului de agentii Omnicom Media Group Romania, crede ca segmentul bunurilor de larg consum va fi unul care va avea cel mai putin de pierdut de pe urma crizei, ceea ce va permite in continuare investitii importante in promovare.

    In aceste cazuri, cateva scenarii care se pot contura tin de frecventa si modul cum se vor promova, stiut fiind faptul ca majoritatea produselor si serviciilor din FMCG si telecom beneficiau pana nu de mult de o supraexpunere, mai ales la televiziune. Excesul ar putea fi eliminat si inlocuit cu aparitii in publicatii sau pe internet. In ceea ce priveste noua forma de prezentare pe TV, advertiserii spun ca vor fi preferate reclamele de durata mai scurta si cu un mesaj mult mai clar si mai comercial pentru consumatori.

  • Agentii mici care au crescut mari

     

    Toamna aceasta se anunta speciala pentru Cristian Pandel, fondatorul si directorul general al Christian Tour: va incheia cel mai bun sezon al sau, un sezon in care a vandut vacante pentru 50.000 de turisti, si va muta sediul companiei, pe care a infiintat-o in urma cu unsprezece ani intr-un demisol de langa Facultatea de Drept, in Opera Center. “A fost destul de greu sa ajungem aici, avand in vedere ca relatiile au lipsit si totul a fost facut pe munca noastra”, povesteste directorul agen­tiei, care a intrat in afaceri din pasiu­ne pentru excursiile pe munte. Pri­ma experienta de business a agentului de turism a fost infiintarea unui club mon­tan, iar apoi a primei scoli de ghizi montani, Christian Adventure (care mai functioneaza si astazi), simultan cu infiintarea unui SRL si obtinerea licentei de turism tip detailist.
     
    Cresterea agentiei Christian Tour a fost mai importanta in ultimii doi ani, cand agentia a devenit si turoperator, organizand propriile chartere in special catre Grecia, destinatie din care detine acum aproximativ 25% cota de piata, alaturi de agentii precum Paralela 45, Prestige Tours, Prompt Service sau J’Info Tours. In acest an, pentru care asteapta o cifra de afaceri de 12 milioane de euro, a deschis o destinatie noua in Grecia, Insula Zakyntos, catre care estimeaza acum un grad mediu de ocupare de 90%. Povestea Christian Tour este una dintre cele cateva ale unor agenti de turism care au reusit sa iasa din plutonul jucatorilor marunti si sa se indrepte, cu pasi mai mici sau mai mari, catre liga mare. “Sunt in jur de 100 de agentii de turism medii (cu cifra de afaceri cuprinsa intre trei si sapte-opt milioane de euro) care doresc sa devina mari si agentii mici sau medii (cu cifra de afaceri intre unu si trei milioane de euro) care doresc sa ramana pe pozitiile lor de acum, fara a dori o dezvoltare, ci doar o consolidare”, spune Traian Badulescu, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Anii turistici 2007 si 2008 – care au adus o crestere anuala de 15% a pietei – au scos la iveala cateva astfel de agentii, a caror dezvoltare s-a indreptat mai mult catre turismul de divertisment (leisure – organizarea de vacante pentru persoane fizice) si in special catre turismul de masa, caracterizat prin vacante la preturi avantajoase catre destinatii deja clasice, precum Grecia sau Turcia.
     
    Faptul ca acest lucru inca se intampla arata in special ca piata nu este inca maturizata si ca este inca loc de crestere pe anumite segmente, precum turismul de masa. Piata turismului de business este in schimb mai bine acoperita, cu agentii mari precum Happy Tour (prima dupa cifra de afaceri), Marshal, Aerotravel sau medii, precum Alto Tours, care tintesc predominant acest segment si au reusit sa acapareze mare parte din contracte. Turismul de masa se imparte intre cativa turoperatori, cum ar fi Paralela 45, J’Info Tours, Prompt Service, Prestige Tours, Malta Travel, Ali Baba Travel sau Tez Tour, care acopera momentan piata. Cresterea rapida a numarului de turisti permite insa si aparitia altor nume, care apar de obicei dintre agentiile care au lucrat cativa ani in revanzarea pachetelor.
     
    Modul in care cateva agentii se detaseaza de restul plutonului nu este niciodata acelasi, deoarece depinde de factorii de piata si de modul de constructie a businessului. Insa ritmul de crestere vorbeste de la sine despre viitor: “In mod normal, o agentie de turism care inregistreaza o crestere sanatoasa poate ajunge la o cifra de afaceri de un milion de euro dupa primul an de functionare si la doua-trei milioane de euro dupa doi ani”, spune Traian Badulescu. Ritmul ar trebui sa creasca pe parcurs: “Daca agentia este serioasa, daca managerii si proprietarii au viziune, daca stiu sa promoveze agentia si produsele si stiu sa se distinga printr-un produs unic, intr-un interval de 3-5 ani se poate depasi pragul de sapte-opt milioane de euro cifra de afaceri”. Daca acesti pasi de dezvoltare sunt indepliniti, sansele unei agentii mici de a accede intr-o categorie superioara sunt destul de mari, estimeaza Traian Badulescu, care considera ca rata de succes poate fi de 20-25%.
     
    Produsul unic a fost ideea pe care au marsat mai multi oameni de afaceri din turism, aceasta fiind si ideea de baza a afacerii Tunisiana Travel, care a vandut inca din anul infiintarii (2005) doar vacante pentru Tunisia, fara a avea nici acum in plan dezvoltarea altor divizii ale companiei. Gheorghe Stoian, managerul si fondatorul agentiei, considera ca ticketingul sau alte produse turistice trebuie lasate in seama cui se pricepe la vinderea acestor produse. “Noi am inceput prin a vinde doar Tunisia si am fost siguri ca vom avea succes, desi in primul an de activitate am avut pierderi egale cu 60% din bugetul de lansare a agentiei”, isi aminteste Stoian. Insa acest fapt, care ar fi trebuit sa fie principalul aliat, s-a transformat in principalul dusman: “Am inteles atunci ca nu vom rezista fara o promovare eficienta si de aceea am alocat o suma semnificativa acestui segment, ajungand ca acum sa avem un buget de 150.000 de euro pentru publicitate”, afirma Stoian. Avand avantajul intrarii pe piata cu un produs nou, Tunisiana si-a asigurat o cota buna din numarul de turisti care cauta aceasta destinatie (aproape jumatate din cei aproximativ 20.000 de turisti care vor merge in total in 2008 in Tunisia), deoarece intre timp si alte agentii, precum Kartago sau Tez Tour, au introdus chartere. Stoian incearca sa se mentina insa inaintea competitiei, si primul pas a fost sa renunte la agentiile partenere din Tunisia si sa deschida prima filiala acolo, cu ghizi romani, ceea ce le-a adus “un plus de profit”. Pentru acest an estimeaza o cifra de afaceri de 4,8 mil. euro si un profit de 300.000 de euro, iar pentru 2009 asteapta un numar de 14.000 de turisti.

     

  • Punct si de la capat








    “Perioada afilierilor tine de trecut. Intre timp, piata si societatea romaneasca au evoluat. Romanii nu mai sunt <bizoni electorali>, asa cum obisnuia sa-i numeasca un fost manager de client service, si nici niste oameni care pentru zece dolari ar vinde-o si pe mama, ca sa citez dintr-un expat, fost manager de multinationala de publicitate”, spunea la inceputul lunii iulie Lucian Georgescu, seful agentiei de publicitate GAV Balkanski.




    Randurile de mai sus provin dintr-o “declaratie de independenta” difuzata de Georgescu in momentul in care anunta ca a fost pus capat parteneriatului cu reteaua Scholz & Friends, cu sediul in Germania. “In ceea ce priveste experienta si profesionalismul, suntem in masura astazi sa ii invatam noi pe ceilalti. Epoca in care primeam lectii in domeniu tine de istorie”.

     

    In iulie, reteaua Scholz & Friends anunta la randul sau intreruperea colaborarii cu agentia GAV Balkanski, dupa ce in 2007 incheiase o alianta la nivel global cu grupul Lowe Worldwide. In virtutea aliantei, grupul va fi reprezentat in Romania de agentia independenta Scholz & Friends Bucuresti, care va functiona printr-un joint-venture cu grupul Lowe.

     

    Stefan Jansen, managing director al Scholz & Friends International, afirma ca printre motivele incetarii parteneriatului a cantarit faptul ca isi dorea ca numele grupului sa devina mai vizibil in zona Europei Centrale si de Est. Veronica Savanciuc, presedintele grupului Lowe & Partners, afirma ca grupul Lowe va sprijini noua agentie prin “resursele din toate zonele de comunicare: creatie, media, PR”.

     

    De la infiintarea agentiei, in 2003, pana la semnarea parteneriatului cu Scholz & Friends, in 2005, Georgescu mai primise oferte de afiliere, insa a ales grupul german “pentru ca nu era o transatlantica, am zis ca sunt diferiti. Nu a fost un mariaj, a fost o logodna. A fost, ca sa zicem asa, un test premarital”.

     

    Ce a determinat insa incheierea parteneriatului?
    “Se schimbase o lume”, spune seful GAV Balkanski, amintind totodata de schimbarile de management de la inceputul anului din cadrul retelei. In mai 2008, la doar cateva luni de la demisia lui Ingmar Janson, directorul international al Scholz & Friends, si numirea lui Stephen Janson in locul acestuia, GAV renunta la colaborare “in urma unor presiuni si a unei atitudini inacceptabile”.

     

    Desi GAV Balkanski nu avusese clienti de retea, Georgescu spune ca grupul german era interesant si le putea aduce beneficii, dar “continuarea colaborarii ar fi insemnat sa accept niste compromisuri, inclusiv in felul meu de a fi”.

     

    Daca in anii ’90 companiile mari alegeau agentiile multinationale, in ultimul timp multi clienti prefera agentiile independente. Aceasta tendinta a fost determinata pe de o parte de faptul ca agentiile mari se confrunta cu o lipsa importanta de oameni care sa se ocupe de clientii din portofoliu. Pe de alta parte, tot mai multi angajati ai unor multinationale din domeniu si-au deschis propriile agentii de creatie.

     

    “Cand eram la Grafitti BBDO (Georgescu a fost director de creatie al agentiei Grafitti BBDO – n. red.), am castigat o parte importanta a contului Connex. Dincolo de faptul ca doar multinationalele au avut acces la licitatie, una dintre conditiile contractuale a fost ca acel cont sa fie coordonat de un expat pe care sa-l aiba agentia. Lucrurile s-au schimbat. Cand eram cu Scholz & Friends, am vrut sa intram intr-o licitatie la un client important si cand am trimis credentialele, ne-au spus: Va multumim, nu vrem retea!”.

     

    Pe ce mizeaza Lucian Georgescu de acum inainte? E vorba de trei directii: relatii publice, BTL si managementul relatiilor cu clientii. Nu-si doreste ca agentia sa aiba in total mai mult de 25 de angajati si de aceea nu va dezvolta departamente separate in agentie pentru fiecare dintre cele trei directii de dezvoltare, ci va semna parteneriate cu alte agentii specializate.

     

    “Nu vom merge mai departe de creatie, strategie, client service, creatia insemnand mai mult de 60% din angajati si din ansamblul afacerii. Noi vindem creatie si ma bucur ca suntem si platiti. E loc de mai bine, dar comparand cu anii trecuti si cu primul deceniu de publicitate, distanta este enorma. Acum se plateste creatia in Romania.” Agentia are acum 18 angajati, iar potrivit datelor de la Ministerul de Finante, anul trecut GAV a avut o cifra de afaceri de 1,6 milioane de euro si pierderi de aproape 65.000 de euro. “Cred ca anul acesta o sa reusim sa fim cam la acelasi nivel financiar de rulaj ca si in 2007, dar probabil la contul de profit si pierdere o sa avem o situatie mai buna”, considera Georgescu. In 2006, agentia a avut o cifra de afaceri de peste 2 mil. euro si profit de aproape 390.000 de euro, rezultat datorat in special castigarii contului “Sibiu – Capitala culturala europeana”, care ramane si cel mai mare proiect gestionat de agentie de la infiintarea ei pana acum. “Sibiul a fost riscant insa, pentru ca aveam mai multe oua intr-un cos. Este genul de proiect pentru care dedici foarte mult timp si din aceasta cauza nu poti creste in alte zone. In plus, a fost un proiect finantat de la bugetul public si limi­­tat in timp, asa incat scopul nostru a fost sa compensam ulterior cu castigarea de noi conturi. In cazul unui proiect comercial privat, spre deosebire de asemenea proiecte publice, poate continua colaborarea cu clien­tul si dupa ce un anumit proiect se incheie.”