BusinessMagazin

Tag: achizitie

  • Un miliard pentru Instagram

    Majoritatea achiziţiilor pe care le fac giganţii internetului nu sunt spectaculoase şi de cele mai multe ori trec neobservate, chiar dacă preţurile sunt semnificative. Însă târgul dintre Facebook şi Instagram merită ceva mai multă atenţie, pentru că pune în lumină câteva aspecte interesante ale industriei IT din zilele noastre. Despre multe dintre ele am scris adesea în această pagină, aşa că nu voi insista asupra migrării rapide de la PC-uri la terminale mai mobile şi mai “agile”. Despre tendinţa utilizatorilor de a utiliza camerele tot mai performante ale telefoanelor în detrimentul camerelor compacte am scris de curând, iar Instagram este tocmai ilustrarea acestei noi orientări. Despre importanţa paradigmei “cloud computing” în peisajul industriei IT am tot scris. În fine, despre noul model antreprenorial pe care startup-urile IT l-au adoptat în ultima vreme am amintit adesea, însă exemplu mai potrivit decât Instagram nu cred că există.

    Mai întâi câte ceva despre târgul propriu-zis. De obicei, o tranzacţie de această dimensiune implică o agitaţie majoră, cu nesfârşite şedinţe ale consiliilor de administraţie, cu cohorte de avocaţi şi consultanţi, cu implicarea unor bănci sau firme de investiţii şi cu tot felul de alte complicaţii. În cazul acesta, totul s-a petrecut în doar trei zile de negocieri între doi oameni de douăzeci şi ceva de ani: Mark Zuckerberg şi Kevin Systrom, părintele serviciului Instagram. Discuţiile au avut loc acasă la şeful Facebook, iar prima sumă pusă în discuţie de Systrom a fost de două miliarde, din care la sfârşit a rămas doar unul. Consiliul de administraţie al Facebook n-a ştiut nimic şi a fost informat abia după ce Zuckerberg şi Systrom au bătut palma. De fapt, consiliul oricum n-ar fi avut multe de spus, având în vedere că Zuckerberg deţine 25% din Facebook şi controlează 57% din drepturile de vot.

    Întrebarea care se ridică imediat este dacă preţul se justifică sau se datorează doar unui capriciu al lui Zuckerberg (ceea ce ar transmite un semnal foarte îngrijorător potenţialilor investitori care aşteaptă listarea la bursă a acţiunilor Facebook). Instagram are doar 13 angajaţi, dintre care doar trei ingineri şi, de fapt, partea tehnică a fost făcută de doi oameni. Pe la noi, unei astfel de companii i se spune “firmă de apartament” şi probabil nu s-ar califica nici măcar pentru o licitaţie organizată de primăria unei comune mai răsărite. Însă Instagram a devenit fulgerător unul dintre cele mai populare servicii din internet pentru utilizatorii de iPhone, iar recenta lansare a versiunii pentru Android a adus un milion de noi utilizatori în doar 12 ore, care s-au adăugat celor peste 30 de milioane deja înscrişi.

    Un foarte interesant tabel întocmit de Andy Baio de la Wired ne poate lumina. Baio compară cele mai mari achiziţii din istoria internetului din perspectiva costului per utilizator şi al costului per angajat. Se vede clar că Facebook a plătit cam 77 milioane de dolari per angajat, adică de peste trei ori mai mult decât a plătit Google pentru fiecare angajat de la YouTube. În schimb, costul per utilizator este de doar 28,57 dolari (pentru comparaţie, Google a plătit 555 dolari pentru un utilizator Aardvark). Având în vedere că Zuckerberg a accentuat că Instagram va funcţiona în continuare independent de Facebook, iar serviciul de foto-sharing permite contacte cu orice alte reţele sociale, se poate înţelege că Zuckerberg a făcut o mişcare defensivă, achiziţionând ieftin o largă bază de utilizatori, care altfel ar fi fost în pericol să fie însuşită de un rival. Singurul, de altfel.

    Dar s-ar putea să existe şi o altă perspectivă, iar povestea firmei Instagram poate aduce unele indicii. Totul a pornit de la un proiect personal al lui Kevin Systrom, care a dezvoltat un prototip ce combina elemente din Foursquare şi alte servicii. A obţinut ceva finanţare şi s-a asociat cu Mike Krieger pentru a duce mai departe proiectul. Totul a durat câteva săptămâni, însă un rol important l-a avut serviciul de cloud Amazon EC2, care le-a permis să asambleze din produse open source (PostgreSQL, Django, Nginx etc.) un serviciu de hosting extrem de flexibil şi extensibil pe care altfel nu şi l-ar fi putut permite. Principiul “plăteşti cât consumi” a făcut dintr-un mic prototip un serviciu solid, care a avut un succes instantaneu şi a generat un trafic imens. Poate că expertiza în materie de scalabilitate a celor de la Instagram a cântărit mult în ochii hackerului Zuckerberg şi că preţul pe care l-a plătit nici măcar nu e mare.

  • Cumpăratorii de apartamente şi-au dorit o locuinţă de 55 mp, dar au achiziţionat una de 48 mp

    “Diferenţa poate fi argumentată prin adaptarea intenţiilor clientului la oferta de locuinţe existentă în piaţă şi eventualele limitări în bugetul de achiziţie”, se arată într-un comunicat al băncii transmis marţi MEDIAFAX.

    Anul trecut, cele mai multe achiziţii de locuinţă cu finanţare BCR au fost în Bucureşti (33,2%). Lunile în care au fost finalizate cele mai multe achiziţii au fost august şi septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ofensiva Qatarului sau ce înseamnă un fond suveran de investiţii

    Fondul de investiţii arab – Qatar Investment Authority (QIA), care este acţionar şi la banca Credit Suisse, reţelele LMVH, Harrods, grupul media Lagardere ori firma petrolieră Total, a cumpărat acţiunile Xstrata, în valoare curentă de aproape 2,7 mld. dolari, de pe piaţa de capital, după ce grupul Glencore, cel mai mare comerciant de materii prime din lume, a anunţat achiziţia Xstrata, într-o tranzacţie de 41 mld. dolari, care va modifica peisajul mondial al mineritului, creând un gigant în valoare de aproape 90 mld. dolari, cu active în Asia şi Africa.

    QIA, cu active estimate la 100 mld. dolari, este la ora actuală cel mai agresiv din lume, investind banii din comerţul cu petrol şi gaze în companii occidentale bine cotate, proprietăţi imobiliare şi bănci. Reuters scrie că QIA ar putea acţiona în cazul tranzacţiei Glencore-Xstrata ca un arbitru, determinând creşterea sumei oferite de Glencore pentru Xstrata, de la 2,8 la 2,9 pence pe acţiune (faţă de circa 1,14, cât se estimează că a plătit QIA) şi dovedindu-şi astfel flerul de a acţiona în momente decisive pentru companiile unde cumpără acţiuni. Anul trecut, de pildă, a cumpărat 10% din capitalul firmei miniere European Goldfields, oferind astfel companiei finanţare exact când avea mai mare nevoie. În 2009, QIA a intervenit în impasul fuziunii Volkswagen-Porsche, oferindu-se să preia 10% din acţiunile Porsche exact după ce compania anunţase că renunţă la planul de vânzare a 49,9% din acţiuni către Volkswagen.

    Qatar Investment Authority îl are ca preşedinte şi CEO pe şeicul Hamad bin Jassem bin Jabr Al Thani, prim-ministrul statului Qatar. Şeicul Hamad face parte din familia emirului Hamad bin Khalifa al Thani, cel ce deţine în prezent 4% din acţiunile Alpha Bank şi controlează fondul de investiţii Paramount Services Holding din Qatar, care ar fi urmat să aibă un rol-cheie în fuziunea Alpha Bank cu EFG Eurobank.

  • Compania Coty vrea să preia Avon. Americanii, dispuşi să plătească 10 miliarde de dolari

    Conducerea Avon a refuzat propunerea la scurt timp după anunţul public al Coty, motivând că aceasta “subevaluează considerabil” compania, potrivit Reuters. Avon are activităţi de vânzare directă de produse cosmetice.Acţiunile Avon, care derulează un proces de reducere de locuri de muncă, s-au prăbuşit cu 50% în ultimul an şi jumătate. Avon are o valoare de piaţă de circa opt miliarde de dolari, comparativ cu maximul de circa 21,8 miliarde de dolari atins în iunie 2004. Propunerea neangajantă a Coty a fost transmisă conducerii Avon şi vizează o “tranzacţie agreată de ambele părţi”, nu o ofertă ostilă de preluare, potrivit unui comunicat al Coty.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ucraina va cumpăra gaze ruseşti de la o companie germană, mai ieftine decât dacă ar fi achiziţionate direct din Rusia

    “Dacă negocierile cu Rusia nu vor avea succes, Ucraina va cumpăra gaze ruseşti de la o companie germană, care vor fi mai ieftine decât dacă ar fi achiziţionate direct din Rusia”, se arată într-un comunicat al Partidului Regiunilor, condus de Azarov. Compania ucraineană de stat Naftogaz intenţionează să cumpere gaze de la grupul german RWE, a precizat Azarov, fără să dea alte detalii. Reprezentanţii RWE au refuzat să comenteze. Analiştii consideră că astfel de achiziţii sunt posibile doar în cantităţi foarte mici, având în vedere că sistemul ucrainean de conducte este proiectat să pompeze gaze în direcţie opusă şi este folosit în prezent pentru tranzitul gazelor ruseşti către Europa.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Oficial BCE: Achiziţia de obligaţiuni de către banca centrală nu este soluţia la criză

    Strak a afirmat că demisionează la sfârşitul anului din consiliul executiv al BCE deoarece nu este mulţumit de felul în care a evoluat situaţia din zona euro, aluzie la presiunile ca banca să ia măsuri mai agresive pentru soluţionarea crizei datoriilor, potrivit revistei germane WirtschaftsWoche. Demisia, anunţată în septembrie, a fost motivată la momentul respectiv doar prin motive personale, în timp ce surse apropiate băncii au afirmat că Stark renunţă din cauza programului de achizţie de obligaţiuni al BCE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank a lansat creditul pentru achizitia de teren pentru productia agricola

    Valoarea creditului este de maximum 75% din valoarea totala a investitiei, iar perioada de gratie este de pana la 12 luni, in functie de perioada de creditare.

    Costurile practicate de CEC Bank pentru acest tip de credit sunt dobanda (intre 9,15% si 12,40%, in functie de clasa de risc in care se incadreaza clientul), comision de analiza de 1%, aplicabil la valoarea creditului si comision de gestiune de 0,08 %, aplicabil lunar la valoarea creditului.

    “Clientii beneficiaza de garantii flexibile, prin acordarea unei garantii prin FNGCIMM si de modalitati de rambursare adaptabile in functie de fluxul incasarilor curente si prognozate de catre solicitant”, a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

    Sunt eligibili pentru aceste finantari producatorii agricoli sub diverse forme de organizare: persoane fizice autorizate, asociatii agricole familiale, asociatii de producatori agricoli, grupuri de producatori, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, societati agricole private, societati comerciale si cooperative agricole etc.

    Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce priveste pregatirea documentatiei de accesare a creditului.

  • Compania românească Infopress Group preia principala tipografie din Ungaria

    Această achiziţie va permite Infopress Group să susţină modernizarea tipografiei, valorificând experienţa dobândită de grup în urma derulării activităţii în România. Cifra de afaceri consolidată a grupului va ajunge la 80 de milioane euro, cu un număr de aproximativ 500 de angajaţi, Infopress devenind astfel cea mai mare tipografie din Europa Centrală şi de Est.

    În prezent, Infopress Group România este singurul jucător de pe piaţa tipografiilor din Ungaria care dispune de capital nou pentru inovaţie şi dezvoltare, a declarat Jesús Castillo Ortega, preşedintele Infopress Group. “Sunt convins că vom reuşi să valorificăm această oportunitate. Intenţionăm să dezvoltăm producţia şi să îmbunătăţim nivelul serviciilor pentru clienţi, consolidând cota de piaţă şi rezultatele în următorii doi ani”, a mai spus Casillo Ortega.

    Potrivit reprezentanţilor GED Capital, achiziţia dovedeşte că IMM-urile româneşti dispun de un potenţial solid pentru construirea unor companii mai mari în regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Tipografia Infopress a fost înfiinţată în 1990 la Odorheiu Secuiesc, iar în 2006 a fost preluată de grupul islandez Kvos, care doi ani mai târziu a inclus în Infopress Group şi divizia de tipografie din Ungaria. Anul trecut, fondul spaniol de investiţii GED Capital Development a cumpărat 92% din capitalul Infopress Group, în cadrul unei tranzacţii de peste 12 milioane de euro.

    GED Capital, cu activitate în Peninsula Iberică şi Europa de Est, administrează fonduri totale în valoare de 350 de milioane de euro.

    Révai, înfiinţată acum 150 de ani, este tipografia cu cea mai mare cifră de afaceri din Ungaria. Cele mai mari lanţuri comerciale se bazează pe serviciile Révai, care deţine o poziţie importantă şi solidă pe piaţa cataloagelor şi a broşurilor. În prezent, compania are 250 de angajaţi, având linii de producţie în Budapesta şi Fót. În 2010, cifra de afaceri anuală a Révai a depăşit 42 de milioane de euro.

  • România ar putea achiziţiona avioane F16 noi. Băsescu a discutat în SUA despre acest subiect

    Ambasadorul a spus că la această idee face referire şi prevederea din declaraţia comună cu privire la parteneriatul strategic potrivit căreia România şi SUA îşi propun să lucreze împreună la o abordare cu caracter regional care să poată ajuta ţările interesate să-şi modernizeze forţele aeriene. “Este un plan care include şi Croaţia şi Bulgaria (…) Declaraţia se referă la acest lucru”, a spus Gitenstein. El a explicat că este vorba despre un “efort regional” care ar reduce costul acestor avioane prin faptul că ajută linia de producţie a companiei Lockheed Martin, dar şi pentru că ar presupune o diminuare a costurilor pentru antrenarea piloţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Carpatica lansează un credit nou pentru cumpărarea de terenuri agricole

    Beneficiarii pot fi producătorii agricoli persoane juridice şi cei asimilaţi acestora, care sunt organizaţi conform legii, desfăşoară activităţi legale potrivit actului constitutiv, nu sunt în stare de insolvenţă şi sunt înregistraţi în Registrul agricol.

    Suma maximă acordată este de 10.000.000 lei sau echivalent în euro sau dolari, perioada de creditare este de maximum 10 ani, iar perioada de graţie este de maximum 2 ani pentru plata principalului şi cel mult 6 luni pentru plata dobânzii.

    “În momentul de faţă există un număr foarte mare de terenuri cu potenţial în zone agricole, dar care sunt nelucrate. Este un credit căruia i-am ataşat multiple avantaje, tocmai pentru a fi cât mai uşor de accesat şi de rambursat, ţinând cont de sezonalităţile specifice agriculturii”, a comentat George Ciobănaşu, director general adjunct al Băncii Comerciale Carpatica, referindu-se la perioada de graţie pentru plata principalului şi a dobânzii, în funcţie de termenul estimat pentru recoltarea şi comercializarea producţiei obţinute din exploatarea suprafeţelor cumpărate cu ajutorul creditului.

    Banca nu solicită aport propriu dacă beneficiarul creditului are în proprietate un teren în suprafaţă cel puţin egală cu cea a terenurilor care urmează să fie cumpărate prin creditul oferit, iar pentru celelalte situaţii, cuantumul aportului propriu este de minimum 10% din valoarea fără TVA a terenurilor care urmează să fie cumpărate.

    Rambursarea creditului se poate face in tranşe, existând posibilitatea de a opta pentru rate egale sau descrescătoare, grafic neregulat de plată (rate inegale), plata in zile diferite a principalului si a dobânzii, rate lunare sau trimestriale.

    Prin acelaşi credit, banca va putea finanţa şi societăţile nou-înfiinţate pentru achiziţia terenurilor în suprafaţă cel puţin egală cu cea a terenurilor aflate în proprietatea lor.