BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • ​Conflictul militar pornit de Rusia în Ucraina sufocă exporturile de cereale: 13% din exporturile globale de porumb şi 12% din grâu provin din Ucraina

    Conflictul militar început de Rusia a afectat direct exporturile de cereale ale Ucrainei, unul dintre cei mai mari furnizori din lume, după ce activitatea din porturile ucrainene a redusă la zero, iar companiile şi-au încetat operaţiunile.  Circa 13% din exporturile globale de porumb şi 12% din cele de grâu provin din Ucraina, conform Wall Street Journal.

    În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, multe oraşe mari, mai ales oraşe-port cheie pentru exporturile agricole ale ţării, au fost afectate. Transportul comercial din şi spre Ucraina s-a oprit în mare parte.

    Companiile americane din sectorul de cereale şi-au închis operaţiunile din Ucraina. Archer Daniels Midland şi Bunge sunt două dintre companiile care au anunţat încetarea operaţiunilor. Atacurile Rusiei au fost puternice în estul şi sudul Ucrainei, acolo unde sunt cele mai productive culturi de grâu locale.

    Mike Lee, proprietarul Green Square Agro Consulting, o companie de prognoză a culturilor specializată în regiunea Mării Negre, spune că aceste culturi nu vor fi puternic afectate. Grâul, de exemplu, este plantat în septembrie şi octombrie şi recoltat în iulie şi în lunile următoare. „Orice s-ar întâmpla, există o recoltă în pământ”, spune Mike Lee, citat de WSJ.

    Cu toate acestea, dacă conflictele armate se vor intensifica, fermierii nu vor putea folosi  pesticide sau îngrăşăminte pe grâul lor, activitate care va începe în martie, aceasta ar putea reduce randamentul cu până la o treime.

    Peste 700.000 de tone de grâu sunt exportate în fiecare dintre lunile februarie, martie şi aprilie, conform statisticilor guvernamentale, arată WSJ. Aceste cifre sunt cu mult sub cele de 3,64 milioane şi 4,5 milioane de tone exportate în august şi, respectiv, septembrie, dar suficiente pentru a perturba lanţurile de aprovizionare ale culturilor.

    Porturile ruseşti şi ucrainene de la Marea Azov exportă până la 18 milioane de tone de cereale în fiecare an, a declarat Andrey Sizov, directorul general al SovEcon, o firmă de cercetare rusă care se concentrează pe cerealele din Marea Neagră, scrie WSJ.

    Perturbarea comerţului cu cereale al Ucrainei va fi, de asemenea, dificilă pentru principalii săi clienţi, deoarece lumea se confruntă  deja cu creşterea preţurilor la alimente. Egiptul şi Indoneziua sunt cei mai mari cumpărători de grâu ucrainean, urmaţi de Turcia şi Pakistan.​​

  • Cel puţin 198 de ucraineni, inclusiv trei copii, au fost ucişi de la începutul invaziei Ucrainei

    Cel puţin 198 de ucraineni, inclusiv trei copii, au fost ucişi în urma invaziei ruse a Ucrainei, a declarat sâmbătă şeful Ministerului Sănătăţii din Ucraina, citat de agenţia de presă Interfax.

    El a spus că 1.115 persoane au fost rănite, inclusiv 33 de copii, scrie Reuters.

    Nu este clar dacă se referă doar la victimele civile.

    Potrivit The Guardian, sâmbătă dimineaţa, luptele au fost reluate în Sumy, în nord-estul Ucrainei, şi la Kiev.

    În altă ordine de idei, Olanda a anunţat că va trimite în Ucraina 200 de rachete antiaeriane.

  • ​Ce impact are conflictul din Ucraina asupra businessurilor: Criza militară poate reprezenta noi riscuri pentru economiile globale

    Atacul Rusiei asupra Ucraina nu repezintă un risc doar pentru economiile locale, iar efectele se vor simţi şi în economia globală. Criza militară a provocat companiile locale să răspundă la noi riscuri privind siguranţa angajaţilor, cât şi rezvolvarea problemelor de pe lanţul de aprovizionare, scrie Wall Street Journal.

    Companiile multinaţionale care au prezenţă în Rusia şi în Ucraina au o expunere limitată la aceste ţări, având în vedere dimensiunea relativ mică a celor două ţări, cu toate acestea efectele se vor resimţi. Mai mult, conflictul militar din Ucraina generează riscuri asupra economiilor globale, care oricum se confruntă cu o creştere a inflaţiei.

    Companii engleze, americane sau olandeze din industria de petrol şi gaze precum sunt BP, Shell şi Exxon Mobil, care au investiţii masive în Rusia, ar putea fi expuse la sancţiunile economice sau perturbările de pe piaţa din Rusia.

    De asemenea, companii care au unităţi de producţie în Ucraina precum producătorul danez de bere Carlsberg, gigantul alimentar elveţian Nestlé  şi producătorul de ţigări Davidoff Imperial Brands, şi-au închis fabricile de pe teritoriul ucrainean.

    Volkswagen, Renault şi Stellantis, proprietarul mărcilor Dodge şi Jeep, care au fabrici în Rusia, îşi menţin unităţile de producţie deschise, însă sunt în alertă pentru eventuale perturbări. Stellantis a spus că este pregătită să schimbe sau să limiteze producţia vehiculelor sale în Rusia dacă sancţiunile occidentale perturbă operaţiunile sale.

    Totodată, Ucraina se bazează într-o mare măsură pe medicamentele din străinătate, astfel, în 2020,  medicamentele şi vaccinurile importate aveau o valoare de 2,5 miliarde de dolari, potrivit datelor comerciale ale Naţiunilor Unite, arată WSJ.

    De asemenea, companiile agricole americane care operează în Ucraina şi-au închis birourile din ţară ca răspuns la atacul Rusiei. Archer Daniels Midland, companie din sectorul agricol, a încetat să mai opereze unităţile sale din Ucraina, unde compania avea peste 630 de angajaţi. Compania are în Ucraina o fabrică de zdrobire a seminţelor oleaginoase în Chornomorsk, un terminal de cereale în portul Odessa, şase silozuri de cereale şi un birou comercial la Kiev.

  • România şi alte cinci state membre UE au pregătit o echipă de specialişti care să ajute Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice

    Uniunea Europeană pregăteşte o echipă de experţi în securitate cibernetică, din şase ţări— Croaţia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia şi România – pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice din Rusia, au declarat oficialii pentru publicaţia Politico.

    „Cele şase state membre au luat decizia de a activa echipa de experţi”, a spus Margiris Abukevičius, viceministru la Ministerul Apărării Naţionale din Lituania.

    El a adăugat că oficialii europeni vor stabili detaliile împreună cu Ucraina cu privire la câţi experţi vor face parte din această operaţiune.

    „Trimiterea echipei de securitate cibernetică în Ucraina este o opţiune pe care o luăm în considerare”, a mai spus Abukevičius.

    De asemenea, echipa de specialişti ar putea fi compusă din aproximativ 10 oficiali experţi în securitate cibernetică, din şase ţări europene. Echipa se înscrie în programul UE de cooperare în domeniul apărării PESCO, potrivit sursei citate.

    Mobilizarea celor şase state membre UE şi crearea echipei de experţi în securitate au avut loc după ce serviciile ucrainene de securitate cibernetică au făcut anunţuri legate de atacuri şi ameninţări cibernetice, pe fondul conflictului cu Rusia.

    „Pe 18 februarie, guvernul ucrainean a cerut sprijinul UE pentru oficialii cibernetici, într-o scrisoare adresată liderilor UE, văzută de POLITICO”, scrie publicaţia.

    Ministrul de Externe al Kievului, Dmytro Kuleba a mai solicitat de la Uniunea Europeană „echipamente tehnice şi software suplimentare pentru consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică”.

    Ucraina s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice majore în ultimii ani, dintre care multe au fost atribuite serviciilor de securitate ruseşti, de către oficiali ucraineni şi occidentali.

    „Ţara a suferit atacuri asupra alegerilor în 2014 şi asupra reţelelor de energie în 2015 şi 2016. A epicentrul unui focar global de malware cunoscut sub numele de „NotPetya” care s-a răspândit rapid în întreaga lume, paralizând multinaţionale precum gigantul danez de transport maritim Maersk. , gigantul logistic FedEx, compania farmaceutică Merck şi alţii”, arată sursa citată anterior.

     

  • Rusia a blocat prin veto,în Consiliul de Securitate ONU,un proiect care critica intervenţia militară

    Reprezentantul permanent al Rusiei în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a blocat prin veto, vineri seară, în mod previzibil, un proiect de rezoluţie care critica dur intervenţia militară rusă în Ucraina.

    Proiectul de rezoluţie, elaborat de Statele Unite şi Albania, critica “în termenii cei mai puternici” “agresiunea rusă împotriva Ucrainei” şi cerea retragerea “imediată” a trupelor ruse.

    Dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate ONU, 11 au votat în favoarea proiectului de rezoluţie, iar trei s-au abţinut de la vot – China, India şi Emiratele Arabe Unite.

    Rusia şi-a utilizat dreptul de veto, astfel că proiectul de rezoluţie împotriva intervenţiei militare în Ucraina a fost respins.

  • Volodimir Zelenski cere Rusiei negocieri urgente pentru un armistiţiu

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în cursul nopţii că este pregătit să lanseze negocieri cu Rusia pentru instituirea imediată a unui acord de încetare a confruntărilor militare, informează BBC News.

    Zelenski a precizat că oficiali ucraineni şi ruşi discută despre locul şi data potenţialelor negocieri.

    Volodimir Zelenski a făcut acest apel în condiţiile în care trupele ruse sunt implicate în schimburi de focuri cu armata ucraineană în capitala ţării, Kiev.

    Preşedintele crede că următoarele ore vor fi cruciale pentru situaţia Ucrainei. “Această noapte va fi grea, foarte grea, dar va veni dimineaţa. În această noapte, inamicul va recurge la toate mijloacele de care dispune pentru a ne distruge rezistenţa. În această noapte vor lansa un asalt. Trebuie să perseverăm în această noapte, destinul Ucrainei este decis în această noapte”, a declarat preşedintele Ucrainei.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis omologului său din China, Xi Jinping, într-o conversaţie prin telefon care a avut loc vineri, că este dispus să iniţieze negocieri cu Ucraina. Până în prezent, Moscova refuzase în mod repetat solicitările preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru negocieri. Ministerul rus de Externe a propus ca negocierile cu Ucraina să se desfăşoare la Minsk, în Belarus.

    La rândul său, Preşedinţia Turciei a reiterat propunerea de organizare a negocierilor între Rusia şi Ucraina.

    Departamentul de Stat de la Washington a minimizat propunerea Rusiei, considerând că Moscova doar “pretinde” că vrea negocieri.

  • Zelenski a discutat cu Biden despre asistenţă “concretă” şi construirea “coaliţiei anti-război”

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, vineri seară, că a vorbit prin telefon cu omologul său din Statele Unite, Joseph Biden, despre asistenţă militară “concretă”, în contextul în care trupele ruse sunt poziţionate în jurul Kievului, şi despre formarea unei “coaliţii anti-război”.

    “Intensificarea sancţiunilor, asistenţă concretă în materie de apărare şi coaliţia anti-război – aceste subiecte tocmai au fost discutate cu preşedintele Statelor Unite. Îi sunt recunoscător pentru susţinerrea puternică acordată Ucrainei”, a afirmat Volodimir Zelenski, prin Twitter.

    În urmă cu puţin timp, Volodimir Zelenski s-a filmat pe o stradă din Kiev, afirmând că va rămâne în capitală, deşi se apropie trupele ruse.

  • Uniunea Europeană pregăteşte blocarea activelor deţinute de Vladimir Putin şi de Serghei Lavrov

    Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a bloca activele financiare deţinute de preşedintele rus, Vladimir Putin, şi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul sancţiunilor impuse ca reacţie la războiul lansat de Rusia în Ucraina, afirmă oficiali de la Bruxelles.

  • Cum a trăit un manager român ultimele zile în Ucraina: Serviciul care se ocupă de securitatea angajaţilor la nivel de grup mi-a solicitat să evacuez familia şi apoi să iau orice avion înspre o ţară UE. Orice operaţiune neesenţială a fost închisă până luni

    Executivul român Adrian Pascu, unul dintre cei mai puternici expaţi români, a locuit în Ucraina în ultimii doi ani, de unde a condus iniţial ca general manager divizia de lactate a Danone. În toamna anului trecut el a preluat o nouă funcţie, aceea de general manager pentru lactate şi nutriţie specializată pentru aceeaşi companie. Acum câteva zile, el şi familia lui au plecat către o ţară UE.

    „Nu, nu mai suntem (în Ucraina – n.red.). Serviciul care se ocupă de securitatea angajaţilor la nivel de grup mi-a solicitat să evacuez familia în momentul în care şcoala a intrat în online. Apoi, duminică la prânz mi-a cerut să iau orice avion înspre o ţară UE, să ajung ulterior acasă şi să lucrez în online”, spune Adrian Pascu.

    El adaugă că una dintre fabricile Danone din ţară a fost oprită, ea fiind amplasată în Kherson, care este sub control rusesc sau în mijlocul luptelor.

    „Primul obiectiv este siguranţa angajaţilor şi a familiilor, deci am închis şi evacuat. Fabrica a doua, situată în centrul ţării încă este funcţională.”

    El spune că orice operaţiune neesenţială a fost închisă până luni, iar salariile au fost plătite în avans.

    „Am încurajat oamenii să plece din oraşele mari, spre vest sau altă parte unde se simt în siguranţă (…).”

     

     

  • Bursa poloneză, din nou pe verde: La doar o zi de la prăbuşirea provocată de atacurile ruseşti, indicele WIG 20 creşte cu 6,5%. Plus de 2,5% şi 5,3% pe indicii de la Praga, respectiv Budapesta

    Pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est înregistrează creşteri semnificative vineri, în linie cu marile burse din vestul continentului, după ce pieţele internaţionale au suferit scăderi masive ieri, 24 februarie, ca urmare a atacurilor lansate de Rusia în Ucraina.

    La Varşovia, indicele WIG20 se aprecia la 13:55, ora României, cu 6,5%, în timp ce indicele ceh PX creştea cu 2,5%, iar BUX din Budapesta era pe plus cu 5,3%, conform Yahoo Finance. În Rusia, indicii MOEX şi RTS afişează creşteri de 12%, respectiv 17%, după ce se opriseră din tranzacţionare la un moment dat în cursul zilei de ieri.

    Indicele paneuropean Stoxx 600 creştea cu 2,1% la ora publicării ştirii.

    Ieri, autoritatea ucraineană de reglementare a pieţei de capital a decis să oprească – cu anumite excepţii – circulaţia tuturor valorilor mobiliare din ţară.

    Vineri, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia este pregătită să accepte negocieri cu Ucraina, dacă armata ucraineană încetează să opună rezistenţă. Lavrov susţine că armata rusă nu plănuieşte să ocupe Ucraina, ci să asigure în schimb „demilitarizarea ţării”.

    În prezent, pe fondul dezbaterilor la nivel internaţional legate de sancţiunile economice aplicate Moscovei, „Statele Unite ar putea să-şi susţină propriul sector petrolier, precum şi sectorul petrolier din ţările aliate (Mexic, Brazilia) şi să ajungă la un acord cu Iranul cât mai repede posibil”, scrie XTB, broker specializat pe burse internaţionale listat la Varşovia.

    „Europa ar putea să depună toate eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de importurile de energie din Rusia cât mai rapid.”

     

    Bursa de la Bucureşti se înverzeşte şi deschide pe plus şedinţa de vineri