Tag: turism

  • Ultima strigare pentru concediu

    "Romanii nu au cultura <last minute> si nici <early booking>”, spune Dragos Raducanu, director al agentiei de turism Magest Travel si reprezentant al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania. Numai ca, dupa cum considera el, cultura se formeaza incetul cu incetul daca agentiile accepta sa se foloseasca de factorul pret.

    “Oamenii vor risca sa stea pana in penultima zi cu bagajul facut pentru a se decide unde merg in vacanta daca pretul din penultima zi va fi sensibil mai mic fata de pretul initial”, mai spune Raducanu. Acum, reducerile practicate ajung in Romania pana la maximum jumatate din pretul pachetului initial, cele mai des intalnite reduceri fiind insa intre 20 si 30%, dupa cum arata statisticile agentiilor.

    “Marja de reducere variaza in functie de gradul de ocupare (variabila ce determina si perioada de lansare a ofertei), dar si de data plecarii, iar cu cat se ajunge mai aproape de ziua de imbarcare, cu atat pretul vacantei va fi mai mic”, spune Raul Dinescu, director al agentiei Paradox Travel. Lansarea ofertelor se face la o saptamana, maxim doua inainte de plecare, insa acest interval depinde de modul cum a evoluat vanzarea acelui produs pana atunci.

    “Daca dintr-un total de 200 de locuri, o agentie a vandut doar 50, perioada de lansare va fi cu cel putin doua saptamani inainte de plecare, pentru ca sunt disperati sa vanda locurile ramase; daca insa au vandut 136, vor anunta oferta cu trei-patru zile inainte, pentru ca nu-si fac asa de multe probleme”, spune Dragos Raducanu. Principalul scop al acestei oferte este acoperirea cheltuielilor, astfel ca agentia sa nu aiba pierderi:

    “Ideal este ca atunci cand recurgem la ofertele de ultim moment sa avem deja cheltuielile acoperite plus un profit, deoarece marja de profit din pachetele last minute scade cu peste 20% fata de marja uzuala, putand ajunge pana la a vinde la pretul de achizitie, adica fara niciun profit”, spune Cristina Irimia, director de marketing la J’Info Tours. Cel putin in ultimul an insa, scoaterea la vanzare a ultimelor locuri cu oferte de ultim moment a devenit o reteta din ce in ce mai sigura: “Cazurile cand pachetele speciale nu se vand sunt destul de rare, pentru ca doritori de oferte convenabile se gasesc mereu si in general au timpul flexibil”, spune Cristina Irimia de la J’Info Tours.

    Adelina Rize, oficial al agentiei de turism Fly Nova, estimeaza ca in acest an vanzarile de astfel de pachete vor reprezenta aproximativ 10-15% din totalul de vanzari, adica aproximativ 80.000 de persoane isi vor petrece vacanta peste hotare cumparand un pachet turistic la un pret special, fie ca reducerea este insesizabila (de 3-5%), fie evidenta (cea mai des intalnita reducere este pe cursele de Turcia si Grecia, de aproximativ 35%).

    Ofertele last minute au mai aparut insa si pentru destinatii mai putin vizitate de turistii romani. In 2008, mai multe agentii de turism au mizat pe Portugalia ca o revelatie a sezonului datorita faptului ca nu prea a fost vizitata pana acum de romani: “Portugalia s-a asteptat sa fie revelatia sezonului, dar nu a fost chiar asa. Astfel incat vom vedea oferte speciale si pentru destinatii mai putin uzuale pentru Romania”, apreciaza Dragos Raducanu.

  • Litoralul poate aduce incasari de 400 de milioane de euro agentiilor de turism

    Cei 1,4 milioane de turisti romani asteptati pe litoralul nostru in sezonul estival vor aduce agentiilor turistice incasari de aproape 400 de milioane de euro. La aceasta suma se adauga si banii incasati la negru de persoanele private care isi inchiriaza apartamentele sau vilele turistilor dornici sa-si petreaca o parte din concediu la mare. Cresterea numarului de turisti locali este de 20% fata de sezonul trecut.

     

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • O vara pentru iahtul meu

    In ultimii ani, pe soselele din Romania s-au inmultit automobilele de lux, de la cele 70 de Ferrari care circula nestingherite ocolind gropile din asfalt si pana la celebrul Bugatti Veyron. Pretul acestora este cuprins intre 100.000 si maximum 300.000 – exceptie fiind desigur Bugatti, care sare de un milion de euro. Cine doreste insa un vehicul mai scump si mai exclusivist isi ia un iaht. Iar cine este cu adevarat pasionat il cumpara si il pastreaza la Marea Mediterana, in Italia, Franta sau Croatia.

    Franco’s Marina, importatorul pe piata romaneasca al iahturilor premium Feretti, Pershing si Custom Line, a comercializat in ultimele 12 luni sapte ambarcatiuni de lux, fata de doua cu un an in urma. “Piata ambarcatiunilor premium inregistreaza o crestere puternica”, declara mandru Francesco Fischetti, CEO al Franco’s Marina. Preturile iahturilor oscileaza intre 276.000 de euro, fara TVA si 6,7 milioane de euro pentru modelele Pershing, potrivit site-ului companiei, respectiv 740.000 si 6,1 milioane de euro pentru Ferreti.

    Cea mai scumpa ambarcatiune prezentata de companie in cadrul evenimentului “Franco’s Marina Yachts – More than Sea” dedicat iahturilor grupului Ferreti, organizat la finele saptamanii trecute in portul Tomis din Constanta, a fost Navetta 26 Ziacanaia, din gama Custom Line, cu o lungime de 26 de metri si in valoare de aproximativ 7 milioane de euro. Alessandro Tirelli, area manager pentru Europa in cadrul Ferreti SpA, care ruleaza aproape un miliard de euro anual din vanzarea de ambarcatiuni, spune ca pe piata romaneasca se vand cu precadere ambarcatiuni cu o valoare de un milion de euro, spre deosebire de piata spaniola, unde pretul mediu este de 6 milioane de euro.

    Declaratia lui Tirelli este sustinuta si de catre directorul Pershing. “In Romania se vand in general iahturile mai ieftine, deoarece in majoritatea cazurilor este pentru prima oara cand clientul respectiv cumpara o ambarcatiune. In general incep cu ceva din clasa medi, le tin in medie in jur de un an, isi dau seama ca isi permit un model mai mare si le schimba. Majoritatea clientilor vest-europeni au avut deja mai multe modele de iahturi, iar acum in general se reorienteaza catre modele din ce in ce mai mari. In Romania, majoritatea clientilor se afla la prima ambarcatiune cumparata”, a spus Alessandro Diomedi, new market development in cadrul Pershing, brand din cadrul grupului Ferretti.

    Prin Franco’s Marina, grupul Ferretti vinde in Romania brandurile Ferretti, Custom Line si Mochi Craft, care la nivel european inregistreaza vanzari cumulate de 200 de ambarcatiuni, dintr-un total de circa o mie de iahturi vandute anual de grup. “Ferretti va initia pentru a treia oara o oferta publica initiala, pentru a se lista la bursa din Milano. Cifra de afaceri a grupului Ferretti se apropie in prezent de un miliard de euro anual”, declara Diomedi.

    Potrivit lui Francesco Fischetti de la Franco’s Marina, principalul motiv pentru care vanzarile de iahturi in Romania nu au crescut foarte mult in volum in ultimii ani a fost lipsa infrastructurii, dar si a personalului calificat. “Pentru aceste ambarcatiuni este nevoie de spatii speciale pentru acostare, iernare, dar si pentru service si intretinere. De aceea Franco’s Marina a participat la deschiderea marinei din Eforie Nord, precum si la cele din portul Tomis din Constanta”, a spus Fischetti, care va inaugura un punct de service si intretinere pentru iahturi in urmatoarele doua luni in Constanta.

    Potrivit directorului executiv al Franco’s Marina, intretinerea anuala a unui iaht de lux costa intre 4 si 6% din valoarea acestuia – valoare relativ mare, mai ales daca se ia in calcul si rezervorul de peste 1.000 de litri de motorina al unui iaht, cu care se poate naviga intre 12 si 14 ore. Numai ca, in timp ce piata automobilelor este afectata de cresterea pretului petrolului, cea a ambarcatiunilor de lux nu prezinta semne de incetinire. “Piata iahturilor nu este afectata de criza declansata de evolutia pretului petrolului, deoarece suntem pozitionati intr-un segment high-end al pietei, iar clientii iahturilor de lux au venituri foarte ridicate”, a declarat Alessandro Tirelli.

    Cu siguranta, spune el, vanzarile in Europa de Vest nu cresc in acelasi ritm ca cele din Europa de Est. “In prezent, cea mai mare crestere o inregistram in Rusia, dar si in celelalte tari ale Europei de Est precum Croatia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, dar si Bulgaria si Romania. Acestea inregistreaza acelasi ritm de crestere precum Orientul Mijlociu si India. Pe aceste piete vorbim de cresteri de doua cifre, fata de cresterea de o o cifra in Europa de Vest”.

    Un alt factor care deosebeste piata interna de cea vest-europeana este varsta medie a clientilor de ambarcatiuni de lux, ceea ce are impact si asupra optiunii in materie de modele vandute – sport sau de lux. In tarile din Europa de Est, inclusiv Romania, clientii au o varsta medie de 35-40 de ani, spre deosebire de cei din Vest, unde posesorii de iahturi au in general intre 45 si 50 de ani. De aceea, in Romania exista in general o cerere mai ridicata pentru ambarcatiunile mai sportive, precum Pershing. Cei ce isi iau iaht calatoresc in general foarte mult si au vazut acest stil de viata in vest.

    “Vor sa invete repede despre acest nou stil de viata. Majoritatea doresc sa pastreze ambarcatiunile la Mediterana, dar sunt si multi care vor sa navigheze pe Marea Neagra. Iahtingul nu este numai pentru placerea personala, ci si pentru afaceri – poti negocia o afacere la bordul iahtului”, considera Diomedi.

    Din cauza infrastructurii care momentan este in dezvoltare in porturile din Romania, multi clienti isi pastreaza ambarcatiunile in porturi de la Marea Mediterana, in tari precum Franta, Italia sau chiar Croatia. “Avem clienti care au achizitionat iahturi de la noi si nu-si tin ambarcatiunile la Marea Neagra, pentru ca nu au conditii”, afirma Tirelli, adaugand ca in cazul multora joaca un rol si faptul ca solutia de a acosta iahtul la Marea Mediterana este considerata mai potrivita pentru un stil de viata mai pretentios.

    Romanii cu iahturi isi doresc sa navigheze insa inclusiv pe Marea Neagra, deoarece este mai aproape de casa. “Din totalul clientilor din Romania, doar 30% isi tin iahturile la Marea Neagra, iar restul sunt acostate la Mediterana. Probabil insa ca in curand aceste valori se vor inversa”, mai spune managerul Ferreti.

  • Milioane aruncate pe apa Dunarii

    Una dintre ele, copie fidela a unei ambarcatiuni de pe vremea lui Stefan cel Mare, rugineste. Nici cea de-a doua nu se simte prea bine. Cei de la Liceul de Marina insista sa o foloseasca numai pentru practica elevilor.

     

    Mai multe amanunte, pe www.protv.ro
     

  • O luna de miere in Romania








    Statisticile rostesc un singur cuvant atunci cand vine vorba despre preferintele romanilor in materie de luna de miere: plaja. Cu atat mai bine cu cat plaja se afla intr-o destinatie exotica, precum Bora Bora, Caraibe, Mexic, Thailanda, Mauritius, Maldive, Republica Dominicana sau Madeira. Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism spune ca aproape 5.000 de romani cheltuiesc in total 20-25 de milioane de euro anual pentru o luna de miere in strainatate. Iar cand vine vorba despre alegerea hotelului, ANAT spune ca in general sunt preferate cele de patru sau cinci stele.




    Exista totusi si locuri in tara capabile sa atraga tinerii casatoriti, dar de cele mai multe ori este nevoie de o munca de detectiv pentru a le identifica. BUSINESS Magazin a ales cateva dintre locurile care pot rivaliza, prin numarul de stele, peisajul natural sau atmosfera locului, cu destinatiile clasice din strainatate pentru luna de miere.

    CU ELICOPTERUL IN DELTA
    Inclus de revista Vogue si de cotidianul britanic The Guardian in topul celor mai bune hoteluri ecologice din lume, resortul de cinci stele de la Somova mizeaza pe forta spectacolului naturii exotice. Delta Nature Resort este situat pe malul complexului de lacuri Somova din Delta Dunarii, la 20 de kilometri de Tulcea. Pentru o intrare spectaculoasa, accesul se poate face cu elicopterul, care ajunge intr-o ora din Bucuresti in inima Deltei. Delta Nature Resort are 30 de bungalow-uri de cinci stele cu vedere la Delta, construite din lemn si piatra, iar complexul include piscina, restaurant cu specific pescaresc si o zona de agrement. In apropiere se afla un sit arheologic din secolul al VII-lea, o ferma de caviar si podgorii de vin. Pretul unei camere duble porneste de la 220 de euro in extrasezon, iar in perioada de varf ajunge la 415 euro.

    PE VREMEA LUI CAROL
    Vila Camelia duce cu gandul la interioarele grandioase din palatul Peles, fiind proiectata in stil austriaco-german, in 1884, de aceeasi echipa de arhitecti care a realizat palatul. Restaurata si reconditionata complet, vila aflata in apropierea manastirii Sinaia are ambitia sa reconstituie atmosfera semineului din caramida la intrare, interior completat cu lambriuri de lemn si vitralii, tapet si o scara interioara din lemn. Managerii vilei au imaginat pachete speciale pentru luna de miere: pentru cinci nopti de cazare cu mic dejun, primire cu flori si sampanie in camera, pretul incepe de la 313 de lei (in functie de perioada anului). Pachetul pentru o saptamana include accesul la piscina pentru doua persoane, masaj si barbecue.

    UNDE A STAT NICOLE KIDMAN
    Sunt hoteluri sau statiuni care se lauda ca au fost vizitate de starurile de la Hollywood si folosesc numele acestora pentru a-si promova brandul. In Romania, un astfel de loc este vila Daria, care se foloseste de numele lui Nicole Kidman pentru a-si face cunoscuta oferta. Actrita a locuit in pensiunea din Poiana Brasov in perioada august-septembrie 2002, in timp ce filma pentru productia “Cold Mountain”. Primul detaliu care explica alegerea lui Kidman este situarea vilei, inconjurata de padure. Ca facilitati, vila se lauda cu terasa in aer liber, centru de fitness si sauna. Cele mai romantice camere sunt cele de la ultimul etaj, care sunt mansardate si de unde se vede cerul. Pretul unei camere duble porneste de la 70 de euro.

    REFUGIUL DIN DUMBRAVA
    Hotelul Palace se afla intr-unul dintre cele mai frumoase locuri de langa Sibiu, in Dumbrava, langa o padure rezervatie naturala. Clasificat la cinci stele, hotelul are piscina, teren de tenis, centru spa si trei restaurante. Interiorul este decorat cu podele din marmura si candelabre din cristal, iar in receptie se afla o gradina naturala. Camerele sunt clasice, cu paturi imense, mobila din lemn masiv. Pretul unei camere duble incepe de la 120 de euro.

    SI UN HOTEL BOUTIQUE
    Pasionatii de atmosfera unui hotel boutique ar putea fi tentati de hotelul Chambers’n Charm din apropiere de Brasov. Fiecare dintre cele noua camere este decorata diferit; la parter se afla un apartament si o camera in stil Provence, la primul etaj stilurile merg de la Scandinavia pana la curtea regilor Frantei, iar la etajul al doilea – din Maroc pana in lumea barocului modern. Mobilierul provine in mare parte de la firme de design high end, precum Kartell, BO Concept, Lemon sau Ligne Roset. Insurateilor li se ofera servicii de la masaj si manichiura pana la picnic si meniuri personalizate sau inchirierea unei limuzine ori a unui elicopter. Pretul unei camere duble porneste de la 130 de euro.

    PADUREA DIN RETEZAT
    Oferta de cazare din Parcul National Retezat, unul dintre cele mai frumoase parcuri nationale din Europa, a crescut in ultima perioada, cu pensiuni care, mizand pe latura ecologica a ofertei, atrag sute de turisti straini. Anul acesta, 20 de pensiuni din zona au primit certificarea Pan Parks (o retea importanta de parcuri nationale din Europa), care atesta ca aceste pensiuni respecta norme impuse de retea. Pe valea Raului Mare Retezat, la limita parcului national, se afla pensiunea Anita, o casa cu un singur nivel, cu terasa pe malul apei si un interior simplu, cu pereti de lemn. De aici se poate pleca spre cetatea Colt, spre ruinele Sarmizegetusei sau se poate inchiria o bicicleta pentru vizitarea parcului national. O camera dubla costa 168 de lei.




  • Luxul penitent

    Acum turistii platesc mii de euro pentru pachete de vacante "verzi" care includ cazare in bungalow-uri fara curent electric, ore de munca cot la cot cu bastinasii sau mese organice cu ingrediente cumparate doar de la fermieri (exclus piscine si restaurante frantuzesti) sau pentru o saptamana de spa cu regim militar. Iar miliardarii rusi sunt mai nou fani pachete turistice de weekend care ofera incursiuni in cartierele dubioase ale Moscovei si cod vestimentar de cersetor.

    Unul dintre motivele pentru care oamenii sunt gata sa plateasca sume considerabile pentru vacante care-i priveaza de lux sau chiar de confortul minim e si dorinta de a evada de sedentarism, mancarea in exces si stresul cotidian. Spa-urile de detoxifiere au devenit astfel un fel de manastiri in care sunt inlaturate toate tentatiile hedoniste si se incearca recapatarea pacii spirituale si a sanatatii fizice… pentru cel putin 500 de euro pe zi. Conceptul de spa a capatat noi valente, astfel incat cosmetica, masajele sau mesele imbelsugate au fost inlocuite de exercitii dure de fitness si privari de alimente precum dulciuri, carne, uneori si lactate. Iar de cocteiluri nici nu poate fi vorba.

    O zi la Body & Soul, unul dintre spa-urile cu regim "cazon" din Irlanda, incepe la ora 6.30 (nu exista optiunea sa arunci ceasul de perete sau sa apesi pe "snooze"). Pana la ora 7, turistii aflati in "vacanta" au executat deja 100 de flotari si au luat micul dejun: porridge (un fel de gris cu lapte), fructe si, poate, un ceai fara lapte si fara zahar. Restul zilei continua dinamic: maraton fortat pe dealuri, kayaking in ape involburate si urcari anevoioase cu bicicleta pe munte. Dupa 5 zile si 2.500 de dolari, la acest resort strict unii isi doresc sa nu fi venit, insa marea majoritate se pare ca vor mai mult.

    La clinica Mayr din Austria unde se pare ca s-a dus si ducesa de York pentru a scapa de cateva kilograme, 7 zile de tratament ceva mai soft costa 2.000 de euro. Aici reflexoterapia, electroterapia si dietele crunte iau locul maratoanelor in ploaie, insa tot nu sunt o plimbare in soare. Desi experienta e departe de a fi relaxanta (de altfel relaxant nu mai e cuvantul de ordine in vacantele de lux), procentajul acestor tabere de detoxifiere constituie de exemplu in Statele Unite 5% din cele 60 de milioane de dolari provenite anual din afacerile cu spa-uri.

    Primul resort de acest gen a fost The Ashram din California care a debutat in 1974 cu programe de gimnastica. De atunci, conceptul s-a dezvoltat din ce in ce mai mult, iar in Statele Unite, de exemplu, exista peste 272 de spa-uri sau resorturi ce promoveaza vacantele spartane (regim militar, dieta restrictiva, program strict). {i asta pentru ca oamenii care au totul vor sa incerce totul, fie ca e vorba despre a petrece o noapte intr-un hotel de gheata, sa scape de calorii intr-o tabara militara sau sa traiasca in �favelas (cartiere sarace si supraaglomerate) din Brazilia.

    De o astfel de vacanta a avut parte si David Juritz, prim violonist al London Mozart Players, cei care au conceput soundtrack-ul filmului Harry Potter . Desi solistul a calatorit in toate partile globului, putine locuri l-au impresionat precum Maze, un hotel situat intr-una din favelele cocotate pe muntii din Rio de Janeiro. Juritz este doar unul dintre cei cu multi bani si foarte dornici de adrenalina si de noi experiente, care prefera ca in vacante sa fie initiati in locuri rau famate, fie ca este vorba despre cartierele murdare din Mumbai, gropile de gunoi din Mexic sau colturi dubioase din porturi din Johannesburg. Si sunt pregatiti sa plateasca sume exorbitante pentru a arunca o privire indiscreta in viata celor saraci.

    In Delhi, India, adaposturile subterane ale celor peste 2.000 de copii orfani aciuati in statiile de tren au devenit si ele un obiectiv turistic popular. Turistii imbracati in tricouri de vacanta si pantaloni scurti privesc prin ochelarii de soare traiul jalnic al minorilor de la periferiile orasului. Pentru un bilet ce costa 5 euro (banii sunt stransi pentru ajutorarea copiilor) turistii condusi de ghizi (ei insisi fosti copii ai strazii) pot vizita si scoala ad-hoc unde invata unii dintre copii famililor sarace ce locuiesc la cort in aceleasi statii de tren, si spitalul din apropiere. Iar daca turul se prelungeste pana la apus acestia vor vedea si activitatile de colectare a gunoiulul din trenurile ce sosesc in gara.

    Un alt tur, ceva mai cultural de data aceasta este si cel in jurul cartierelor newyorkeze Bronx si Harlem cunoscute pentru rata crescuta a criminalitatii si a somajului, dar si pentru mixul de natii ce au contribuit la cultivarea unor genuri muzicale precum soul si hip hop sau mambo si ska (http://www.thepoint.org/).

    Si in Rusia a luat amploare asa-numitul trend "poorism" prin care oamenii cu foarte multi bani vor sa descopere viata in saracie. Oligarhii rusi platesc 3.000 de euro pe zi pentru a juca in propria lor varianta de Print si Cersetor. Intre 8 si 10 rusi se inscriu in fiecare weekend in programul initiat de agentia Kaniazev Event, pentru a strabate imbracati in zdente unele dintre cele mai periculoase strazi ale Moscovei. Unii spun ca aceste schimburi de experiente (unilaterale) intre bogati si saraci vor duce la solutionari pentru a micsora diferentele dintre paturile sociale, dar cei mai sceptici sunt de parere ca poorism-ul va trece asa cum a venit, solutionand doar simple capricii ale celor cu foarte multi bani.

    Touroperatorii rusi ofera, pe langa aceste pachete de weekend, si vacante de "confidence building" (cresterea increderii in fortele proprii), in cadrul carora doritorii platesc o multime de bani pentru a fi tratati ca niste soldati. De altfel, antrenorii din astfel de resorturi sunt veterani din Fortele Speciale sau din Marina. Pentru unii dintre cei ce apeleaza la astfel de vacante, tratamentele aplicate acolo nu difera insa foarte mult de locul de munca. Ce-i drept, sunt fizice mai degraba decat psihice, insa predomina o doza de sado-masochism. Multi dintre turistii �extremi sunt persoane care ocupa pozitii importante in mari corporatii sau banci, iar stresul pentru ei si depasirea limitelor sunt deja rutina. Pentru cei ce detin deja un iaht personal si multe masini de lux o suma de 8.000 de dolari pentru o saptamana de vacanta "spartana" la, de exemplu, Golden Door din Escondido, California, este "piece of cake" (sau "piece of fruit", in ton cu regimul nutritional strict). Dar unii dintre cei care refuza plajele exotice si nucile de cocos prefera vacantele mai agresive tocmai ca un mod de defulare pentru ca nu sunt multumiti de profesie sau de viata personala si cauta altceva.

    Cum masajele si tratamentele cosmetice nu sunt tocmai o schimbare radicala, adrenalina unei escaladari montane sau un program care sa nu-ti mai permita alte ganduri decat cele la supravietuire ar putea fi antidotul. Si, desi suna mai mult a fraza dintr-un film american siropos, dupa o saptamana de sporturi extreme si diete drastice unii chiar spun "mi-am demonstrat ca pot sa reusesc, tot ce trebuie sa faci e sa crezi in tine" si astfel creste increderea de sine. Problema rezolvata.

    O alta categorie a celor care merg in vacante spartane sunt si viitoarele mirese. Pentru a incapea in rochia viselor lor fara a avea nevoie de saruri (precum doamnele din epoca victoriana, sugrumate in corset), apeleaza la The Camp din Galloway, in sud-vestul Scotiei. Programul strict incepe de la ora 6 dimineata si ziua continua cu abdomene, maraton, cursuri de box seara si yoga inainte de a se da stingerea la ora 8. Pe parcursul unei saptamanii programul mai include si mountain biking, traversarea unui rau rece cu ajuttrul unei franghii, in stilul G.I. Jane, si foarte putine calorii. Totul, bineinteles, pentru multi bani.


    Acest material este inclus in suplimentul Pretul Luxului editat de catre BUSINESS Magazin, care va aparea pe piata pe 25 iunie.

  • Hotelul Neptun cauta petitori

    In martie 2007, la licitatia cu strigare organizata de AVAS pentru vanzarea hotelului Neptun s-a prezentat un singur ofertant: Grand Plaza Hotel SA, companie controlata de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, care a si castigat licitatia platind pretul de pornire (7 milioane de euro). La un an de la licitatie si dupa numeroase planuri de renovare a hotelului cu 80 de camere si 30.000 de metri patrati, compania a ajuns la concluzia ca va trebui sa vanda o participatie din hotel pentru a finanta transformarea proprietatii achizitionate.

    “Vom cauta bani pe piata de capital pentru a finanta cel putin jumatate si maxim 70% din renovarea hotelului”, spune Tinu Sebesanu, director al companiei de consultanta Trend Hospitality si al Grand Plaza Hotel SA. Atragerea acestei investitii ar presupune vanzarea unei participatii minoritare din hotel (40-49%) ori vanzarea in lease back (vanzarea si rascumpararea ulterioara in rate, solutie frecventa de finantare in industria hoteliera). Cel putin jumatate inseamna cel putin 10,5 milioane de euro, dat fiind ca lucrarile pentru refacerea hotelului Neptun – deocamdata in faza de concept – sunt evaluate la 21 de milioane de euro. Dintre acestea, 12 milioane sunt necesare pentru consolidarea si renovarea structurii existente, precum si pentru extinderea ei: planul prevede ca viitorul hotel sa aiba 200 de unitati de cazare (camere si cateva apartamente, precum si 8 bungalow-uri cu piscine private), ceea ce ar insemna mai mult decat dublarea capacitatii existente. “Structura actuala este compusa din 80 de unitati de cazare, din care 80% sunt apartamente, iar aceasta structura nu ne avantajeaza; proiectul nostru vizeaza un mix de apartamente cu camere”, explica Sebesanu.

    Alte 9 milioane de euro sunt programate pentru constructia si amenajarea resort-ului, care va presupune atat piscinele principale si secundare (ale bungalow-urilor private), cat si gradina, terenurile de sport si alte elemente ale bazei de agrement, precum amenajarea lacului (hotelul este situat pe malul lacului, unde va fi amenajat un debarcader pentru accesul turistilor cu barca pana la plaja). Cei 30.000 de metri patrati de teren pe care ii detine hotelul au fost de fapt principalul motiv ce i-a facut pe Tinu Sebesanu si pe partenerii sai de afaceri sa decida achizitia hotelului. “Valoarea hotelului sta in terenul lui – este unul dintre putinele amplasamente de pe litoral care permit dezvoltarea unui resort”, spune Tinu Sebesanu, care considera ca un resort (capacitati de cazare plus facilitati de agrement si recreare) este imposibil de dezvoltat pe o suprafata mai mica de 20.000 de metri patrati.

    Refacerea hotelului Neptun va ajunge astfel la un total de aproape 30 de milioane de euro (achizitia – 8 milioane de euro, din care 7 milioane pretul efectiv si 1 milion de euro taxele; amenajarea – 21 de milioane de euro), pret aproximativ egal cu constructia unui hotel de o capacitate similara in Bucuresti. Pentru comparatie, hotelul Novotel, cu o capacitate de 285 de camere, a fost construit de catre grupul francez Accor in urma cu aproape doi ani cu o investitie de 35 de milioane de euro. Pozitia centrala si brandul Novotel fac ca hotelul (care a fost vandut prin lease back catre Sparkassen Imobiliare cu 28 de milioane de euro anul trecut) sa fie plin aproape tot anul, astfel ca investitia este estimata a se recupera in maxim cinci ani. Despre cat timp se poate vorbi pentru recuperarea unei investitii la mare, unde sezonul dureaza aproximativ patru luni? Tinu Sebesanu considera ca recuperarea va fi in mod evident mult mai lenta, fiind vorba de cel putin dublu ca numar de ani: “Este vorba de o investitie pe termen lung – dar tinand cont de faptul ca vom deschide hotelul abia peste doua sezoane, in 2010, poate piata va fi mai matura si mai dispusa sa plateasca pentru calitate”. Cand hotelul va fi aproape gata, Tinu Sebesanu va porni in cautarea unui brand hotelier care sa se potriveasca proprietatii. “Va fi un brand de resort de cinci stele, specific proprietatilor de litoral, dar nu va fi neaparat din portofoliul Wyndham (lant hotelier american reprezentat oficial in Romania de Tinu Sebesanu si Trend Hospitality – n.red.)”, spune Sebesanu.

    Cele mai multe proprietati care se deschid cu consultanta Trend Hospitality sunt afiliate cu branduri Wyndham, cel mai raspandit in Romania pana acum fiind brandul Ramada (la care au fost afiliate deja trei hoteluri in Bucuresti si unul la Sibiu, urmand deschiderea a inca sase hoteluri in perioada 2008 – prima parte a lui 2009). Sebesanu a convins insa si alte grupuri hoteliere sa afilieze hoteluri in Romania. Cel mai important proiect in acest sens este afilierea la Radisson SAS a resort-ului din Poiana Brasov de care se ocupa Sebesanu, resort aflat in proprietatea INR Management Real Estate.

    Complexul de la Poiana Brasov este deja in prima faza de constructie, care cuprinde un hotel si un aparthotel (cu 200, respectiv 150 de camere fiecare), case de vacanta de vanzare (in jur de 1.000 de apartamente) si amenajarea zonei de recreare – partia de schi, cazinoul, patinoarul, piscinele, spa-ul sau barurile. Complexul va avea 120 de hectare, iar investitia totala ar urma sa ajunga undeva la 350-400 de milioane de euro.

    “Nu este, asadar, exclus sa punem absolut orice brand pe hotelul de la Neptun, atat timp cat i se va potrivi si vom primi aprobarea”, considera Tinu Sebesanu, care se pregateste pentru noi runde de negocieri pentru afiliere. Pentru hotelul din Poiana Brasov, licitatia deschisa de Trend Hospitality pentru afiliere a durat fix un an, iar negocierile cu Radisson au durat si ele destul. “Este vorba totusi de un contract pe 15 ani pentru un resort montan proiectat sa ajunga intre primele 10 din Europa inca din primii doi ani”, sustine Sebesanu, convins ca si complexul de la Neptun se va putea impune, desi proiectul nu este chiar atat de impresionant ca acela din Poiana.


    Pentru terenul de la Neptun
  • Taher: Am aflat din presa ca nu m-am inteles cu Strabag

    “Sunt interesat sa cumpar si chiar am facut o propunere in acest sens celor de la Strabag in urma cu aproape un an, insa pana acum nu am primit nici un raspuns. Nu am stiut ca nu ne-am inteles la pret pana cand nu am citit in presa”, spune Fathi Taher.

    Omul de afaceri se refera la articolul publicat saptamana trecuta de BUSINESS Magazin in care reprezentantii Strabag afirmau ca oferta pe care le-a facut-o omul de afaceri pentru a cumpara cele 35% dintre actiunile Marriott nu a fost satisfacatoare.

    Mandatul primit de “Bostina si Asociatii” este unul flexibil si se refera in special la pregatirea documentelor preliminare negocierilor, angajarea discutiilor privind termenii de baza ai tranzactiei si evaluarea optiunilor juridice de incheiere a tranzactiei.

    “Avem mandate sa negociem si cu Strabag si cu Bank of Cyprus precum si cu toate partile care sunt interesate in tranzactie” spune Avocatul Coordonator Doru Catalin Bostina.
    In prezent, Fathi Taher detine 19% si Bau Holding Strabag SA detine 55% din JW Marriott Bucuresti, singurul din Europa Continentala clasificat la categoria de lux a lantului hotelier.

    “Investitia in Hotelul Marriott este una speciala pentru mine si ma voi implica direct in aceasta tranzactie doar in momentul in care lucrurile vor deveni serioase” adauga Fathi Taher.

    Cititi aici articolul care a determinat reactia omului de afaceri Fahti Taher.

  • 100.000 de concedii in Turcia

    La targul de turism de la Sofia din februarie 2007, sotii Corina si Aleksei Hinkov faceau cunostinta cu Livent Aydin, directorul general si unul dintre actionarii Tez Tour, cel mai mare operator turistic de pe litoralul turcesc. Dupa o serie de discutii, Aydin – de origine bulgara, ca si Aleksei Hinkov – a fost de acord ca sotii Hinkov sa infiinteze in Romania filiala Tez Tour, biroul din Romania avand numarul 15 pe harta celor de la Tez.

    Biroul a fost infiintat imediat, dar cu toate acestea a intrat pe piata in luna mai a anului trecut, pierzand perioada de “early booking” (termen folosit pentru cea mai activa perioada pentru vanzarea pachetelor turistice, dintre targul de turism din primavara si debutul sezonului). Cu toate acestea, Tez a vandut anul trecut 11.000 de pachete turistice, operand cinci chartere catre Turcia de la Bucuresti si Timisoara si atingand astfel 15% cota de piata din zborurile charter catre Turcia inca din primul an de operare.

    Pe piata din Romania existau deja cateva agentii de turism specializate pe Turcia, cum ar fi Alibaba Tour, Mr. Peter sau Kusadasi, dar si turoperatori pentru care Turcia era o miza importanta, precum J’Info Tours, Prestige Tours si Prompt Services. Cum a reusit Tez sa vanda atat de mult, in conditiile in care clientela parea deja impartita intre operatorii romani?

    Preturile destul de mici, datorate volumelor mare cu care lucreaza Tez Tour, si atragerea a foarte multe agentii revanzatoare au fost principalele motive care au pozitionat Tez intre liderii de piata inca din primul an de operare.

    “Tez este un turoperator care umple hotelurile cu care este partener si astfel obtine preturi avantajoase pe camera”, explica Aleksei Hinkov. La volumele mari cu care lucreaza (agentia a vandut anul trecut 1,2 milioane de pachete turistice in toata Europa Centrala si de Est si Rusia, dintre care 700.000 au fost pentru Turcia), se adauga si faptul ca Tez are si reteaua proprie de hoteluri, Amara Resorts (cu 4.000 de locuri in sase hoteluri din regiunea Belek).

    In plus, Tez nu lucreaza ca retailer, adica nu vinde pachete turistice catre persoanele fizice, ci doar prin agentii revanzatoare, avand astfel costuri mici. In Romania, Tez are acum cea mai mare retea de revanzatori: din 1.200 agentii de turism existente pe piata, sotii Hinkov au incheiat contracte cu 1.100 de agentii, dintre care 600 sunt active, iar 200 chiar fac zilnic in jur de 20-30 de rezervari.

    In aprilie 2008, in plina perioada de “early booking”, Aleksei Hinkov a vazut zilnic cum in sistemul de rezervari pe care il coordoneaza s-au cumparat in jur de 300 de vacante. Este un numar de turisti care poate umple doua avioane charter si jumatate de hotel, iar acest numar a fost visat ani la rand de toti turoperatorii locali. Pentru Aleksei Hinkov, 300 de turisti pe zi este numarul de rezervari la care se astepta pentru aceasta perioada.

  • 20.000 de romani au petrecut ziua de 1 MAI peste granita

    Exodul romanilor care au dorit sa petreaca sarbatoarea nationala nu a cuprins numai litoralul Marii Negre si statiunile montane, ci si destinatii de peste granita, cum ar fi Grecia, Bulgaria si Turcia.

    Amanunte pe www.gandul.info