BusinessMagazin

Tag: pret

  • O companie a lansat cutii muzicale care arată ca nave spaţiale

    Cutiuţele muzicale se pricep şi la muzică de film, după cum o demonstrează o creaţie recentă semnată MB&F. Mai cunoscută pentru ceasurile sale ciudate, compania MB&F s-a aventurat şi în domeniul cutiuţelor muzicale cu seria Music Machine, ajunsă acum la numărul 3.

    Cu aspect de navă de luptă imperială din seria Războiul stelelor (aşa-numitele TIE fighters), lansarea Music Machine 3 marchează atât cea de-a zecea aniversare a MB&F, cât şi lansarea unui nou episod al celebrei serii de filme anul acesta, fondatorul companiei, Max Büsser, fiind fan declarat.

    Realizată în colaborare cu compania elveţiană Reuge, specializată în cutiuţe muzicale, Music Machine 3 ştie ”să cânte“ nu numai muzică din Războiul stelelor, ci şi din seria James Bond sau Misiune imposibilă şi nu numai, şi este disponibilă în doar 99 de exemplare la preţul de circa 16.000 de euro.

     

  • Operatorul de curierat Sameday Courier a raportat un profit de peste 100.000 de euro în primul semestru al anului

    Sameday Courier (simbol bursier SDAY) a anunţat un profit pentru primul semestru al acestui an de 488.000 lei (circa 111.000 euro), mai mare decât cel înregistrat în întregul an 2014 (aproximativ 102.000 euro).

    „Faţă de perioada similară din 2014, profitul din primul semestru  din 2015 este mai mare cu peste 30%. Abordăm însă rezultatul cu echilibru. Ţinând cont de mărimea companiei, astfel de variaţii nu sunt surprinzătoare, un ecart de ordinul zecilor de mii de euro în plus sau în minus fiind normal în acest context”, a declarat Octavian Bădescu, antreprenor şi fondator al Sameday Courier.

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri din primul semestru al anului curent, aceasta a atins valoarea de 4,41 milioane lei (aproximativ 1 milion de euro), în creştere cu 28% faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cifrei de afaceri a provenit din toate liniile de business, ponderea cea mai mare fiind generată de curieratul local, cu precădere de cel cu livrare în aceeaşi zi. Acest segment al livrărilor same day a înregistrat cea mai mare creştere, cu aproximativ 45% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au mai crescut şi livrările neadresate, distribuţia de pliante ş.a.

    Potrivit managementului companiei, cele mai multe solicitări provin din domeniul medical, din segmentul de e-commerce, dar şi livrările neadresate din partea retailerilor. Peste 50% din volumul business-ului este realizat în Bucureşti. „După integrarea sistemului Lokko, am devenit numărul 1 in livrările instant pe componenta colaborării cu restaurantele care au externalizat acest serviciu şi cu agregatorii de food-delivery. Ca urmare, gestionăm sute de comenzi de acest tip zilnic”, a declarat Baltaru.

    Pentru acest an, managerii Sameday Courier estimează o creştere a cifrei de afaceri a companiei peste media pieţei, urmând să se atingă un volum între 2 şi 2,5 milioane euro şi o profitabilitate de două cifre. „Avem o ţintă legată de profitul din acest an, care să permită păstrarea anumitor resurse la nivelul companiei pentru a ne continua atât dezvoltarea, cât şi asigurarea unor servicii de o calitate superioară clienţilor noştri, precum şi recompensarea investitorilor cu dividende, având un randament semnificativ, cuprinse în marja de 5-10%”, a apreciat Bădescu.

    Acesta a subliniat că se va continua procesul de consolidare a companiei, în contextul în care există o presiune puternică pe preţ. „Din fericire, piaţa de curierat este în creştere, probabil că în acest an se va situa în jurul valorii de 350 milioane euro. Pe noi ne preocupă foarte mult deţinerea unor poziţii semnificative pe anumite nişe”, a punctat oficialul Sameday.

    a jumătatea lunii februarie a acestui an, Sameday a devenit primul operator românesc de curierat rapid listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. În prezent, acţiunile Sameday Courier se tranzacţionează la un preţ de 8,73 lei, capitalizarea bursieră a companiei care operează acest brand (Delivery Solutions SA) fiind de 8,73 milioane lei.

    „Capitalizarea bursieră se apropie deja de 2 milioane de euro. S-au tranzacţionat până în prezent acţiuni în valoare de peste 1 milion lei, ceea ce pentru o companie de dimensiunea noastră, pentru o piaţă la început de drum precum AeRO, pentru lichiditatea de pe BVB, pentru România si întregul ei context, nu este puţin lucru. Nu trebuie uitat că s-a câştigat şi din punctul de vedere al vizibilităţii şi al poziţionării – Sameday Courier fiind prima companie românească listată pe AeRO, dar şi primul operator de curierat listat pe o bursă din România. Şi nu în ultimul rând, s-a câştigat mult şi prin faptul că inclusiv colegi ai noştri au devenit investitori, cumpărând acţiuni ale companiei”, a spus Bădescu.

    Sameday Courier este singurul operator de curierat din România specializat în livrările în aceeaşi zi, atât în ţară, cât şi în străinătate, în condiţii speciale de transport (temperatură, securitate etc.), în puncte dificile, la ore prestabilite, transport de obiecte fragile şi în livrări personalizate, în funcţie de nevoile fiecărui client. Sameday Courier este furnizor principal pe segmentul livrărilor în aceeaşi zi pentru peste 1.000 de companii mari din România.

  • Preţul aurului a coborât la minimul ultimilor cinci ani

    Contractele futures pentru aurul cu livrare în august au scăzut cu 2,3%, sau 25,4 dolari, la 1.106,5 dolari uncia, nivel care nu a mai fost atins din martie 2010, relatează MarketWatch.

    “Această scădere accentuată în primele ore ale tranzacţiilor asiatice este un indiciu puternic că un fond mare de investiţii vinde deţinerile de aur”, a declarat Gnanasekar Thiagarajan, director la Commtrendz Risk Management.

    Preţul aurrului a scăzut vineri pe piaţa americană, atingând şi acolo un minim al ultimilor cinci ani, la bursa Comex.

    China a anunţat vineri deţinerile de aur, pentru prima oară în ultimii şase ani. La sfârşitul lunii iunie, rezervele de aur ale Chinei totalizau 53,32 milioane de uncii (1.658 tone aur), fiind cu 57% peste nivelul din aprilie 2009.

    Între alţi factori care influenţează evoluţia cotaţiilor aurului în ultima perioadă sunt datele economice pozitive din Statele Unite, de la statisticile din piaţa imobiliară până la preţurile de consum, care confirmă aşteptările că Rezerva Federală (Fed) va începe să crească dobânzile în acest an.

    Unii analişti consideră că aceşti factori au determinat fondurile de investiţii să vândă din deţinerile de aur, investitorii fiind sceptici că preţul aurului va reveni la creştere.

     

     

  • Omul de afaceri care a dus brandul Aqua Carpatica pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian. “Este o strategie de marketing”

    Jean Valvis a ajuns cu brandul de apă minerală Aqua Car­patica pe rafturile unor lanţuri de magazine americane, în încercarea de a-şi dezvolta businessul pe pieţele externe, care în trei ani trebuie să ajungă la 50% din totalul vânzărilor.

    Antreprenorul elveţian de origine greacă, care a cunos­cut succesul în business în România, spune că a poziţionat Aqua Carpatica în Statele Unite ca un brand premium ca preţ, care să se bată cu Evian sau San Pellegrino. Dacă brandul franţuzesc Evian costă 2,7 dolari sticla de 1,5 litri la raft, Aqua Carpatica are un preţ de 2,99 dolari, afirmă el.

  • Preţurile petrolului scad din cauza crizei din Grecia şi a declinului bursier din China

    Circa 45% dintre companiile chineze listate la bursă au fost suspendate de la tranzacţionare pe fondul scăderii puternice a cotaţiilor, iar compania de stat China Securities Finance Corp, care finanţează achiziţiile de acţiuni, a anunţat că va furniza lichidităţi pentru a reduce panica din piaţă.

    Pe piaţa petrolului, contractele futures pentru ţiţeiul Brent, de referinţă pe piaţa londoneză, cu livrare peste o lună, sunt în declin cu 60 de cenţi, la 56,25 dolari pe baril, iar de la începutul săptămânii au coborât cu peste 6%, la cel mai redus nivel atins după luna aprilie.

    Cotaţia petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 59 de cenţi, la 51,74 dolari pe baril. Declinul din această săptămână a depăşit 8%.

    “Pieţele petrolului au fost lovite de o furtună perfectă de evenimente”, potrivit analiştilor băncii Morgan Stanley, potrivit cărora crizele din China şi Grecia ar putea pune în pericol creşterea solidă a cererii din ultima perioadă.

    Indicele CSI300 din China a pierdut o treime din valoare, din luna iunie, aceasta fiind cea mai rapidă corecţie consemnată după criza mondială din 2008.

    Banca centrală a Chinei a anunţat că va susţine stabilitatea pieţei de capital şi o va proteja de riscurile financiare regionale şi sistemice.

    Banca HSBC a redus miercuri estimarea de creştere economică în 2015 pentru Asia, excluzând Japonia, de la 6,5% la 6,3%.

  • Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

    Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.

    Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.

    După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.

    Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
    examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.

    În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.

    Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.

    Libertatea câştigată prin  apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.

    În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.

    Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.

  • Meserie de viitor

    Cu toate că maşina poate înlocui omul în multe domenii, casele de modă pun în continuare preţ pe articolele lucrate manual, considerând că numai un om poate oferi calitatea dorită, cum este cazul broderiilor. Brodezele pricepute sunt la mare căutare, scrie Financial Times.

    Una din firmele europene specializate în broderie manuală, care colaborează cu Tom Ford, Louis Vuitton sau Chanel, este Hand & Lock, înfiinţată în 1767. Chanel are şi propriul său atelier de broderie, fostul Lesage, achizionat în 2002, care are şi şcoală pentru brodeze.

    Ca să facă faţă cererii, alte case apelează la ţări care mai pun încă preţ pe lucrul manual, cum ar fi India, unde broderia e lucrată de bărbaţi, dar tot ar mai avea nevoie de mână de lucru pentru a satisface cererea, dat fiind că tineretul nu prea se înghesuie să înveţe această artă.

     

  • Preţurile petrolului scad cu peste 1 dolar pe fondul crizei din Grecia

    Banca Centrală Europeană a menţinut dar a îngheţat nivelul de finanţare a băncilor elene prin programul de asistenţă de urgenţă ELA, în urma eşuării negocierilor dintre autorităţile elene şi creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE şi FMI.

    În aceste condiţii, autorităţile elene nu au avut altă soluţie decât să închidă băncile până după referendumul referitor la măsurilor de austeritate, programat pe 5 iulie.

    Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa din Londra, este în declin cu 1,36 dolari, la 61,9 dolari pe baril, atingând cel mai redus nivel de după 5 iunie.

    Cotaţia petrolului de referinţă pe piaţa americană este în scădere cu 1,25 dolari, la 58,38 dolari pe bari, nivel minim după 9 iunie.

    Analiştii anticipează că preţurile petrolului vor continua să aibă o evoluţie negativă în această săptămână, înainte de referendumul de duminică.

    Un alt factor care ar putea influenţa preţurile ţiţeiului în această săptămână este evoluţia negocierilor referitoare la programul nuclear iranian. Duminică, oficiali occidentali au sugerat că autorităţile de la Teheran dau înapoi în privinţa angajamentelor asumate într-un acord interimar convenit în urmă cu trei luni. Oficiali americani şi iranieni au spus la rândul lor că discuţiile privind acordul final ar putea depăşi termenul limită fixat pentru 30 iunie.

  • Omul care aduce conceptul de preţ fix în cafenelele din România. Orice cafea costă cinci lei

    Radu Savopol a deschis în urmă cu 15 ani un pub în Sinaia, iar, de atunci, lista proiectelor sale a tot crescut. Antreprenorul ţinteşte în următorii doi ani venituri de un milion de euro din noul său proiect, lanţul de cafenele 5 to go.

    Noul pariu al antreprenorului, lanţul de cafenele 5 to go, se concentrează tot în Bucureşti. „Ne axăm pe Bucureşti la început pentru că trebuie să facem câte un studiu pentru fiecare alt oraş, puterea de cumpărare în provincie este mult mai scăzută decât aici şi am putea constata că 5 lei este poate prea mult pentru un oraş cu 100.000 de locuitori“, explică Savopol. Potrivit antreprenorului, ideea conceptului 5 to go a venit în urmă cu un an de zile, ca rezultat al unui studiu efectuat împreună cu un importator de cafea. Rezultatul acestuia arăta că tendinţele de pe piaţa de cafea de tip take away sunt în creştere.

    Pentru a aduce ceva în plus faţă de restul jucătorilor prezenţi pe piaţa locală, a adăugat componenta de preţ fix. „Piaţa locală s-a stabilizat, iar oamenii ştiu în general ce tip de cafea îşi doresc. După ce am pus pe hârtie şi am făcut un calcul pentru 25 de produse, am ajuns la preţul fix de 5 lei“, spune el, adăugând că se adresează tipului de client dispus să aloce un buget mediu pentru o cafea. Deşi asigură 70% din vânzări, preţul de 5 lei nu se aplică exclusiv produselor din cafea, ci şi celor de patiserie sau altor băuturi. În doi ani, Savopol şi-a propus să deschidă între 15 şi 20 de cafenele, dintre care şapte anul acesta.

    Fiecare nou 5 to go este gândit să funcţioneze cu trei angajaţi: unul dintre ei este trainer barista şi petrece câte o lună în fiecare cafenea pentru a-i pregăti pe ceilalţi doi, apoi se mută la următoarea cafenea inaugurată.

  • Preţul, ultima frontieră în cursa marilor companii pentru a câştiga clienţi

    Preţul reprezintă ultima frontieră în cursa marilor companii petroliere pentru a câştiga cât mai mulţi clienţi. Fluctuaţiile din preţul carburanţilor din ultimul an au făcut mai atenţi toţi consumatorii, iar potenţialele economii au devenit tot mai importante, atât pentru business, cât şi pentru economie şi chiar pentru fiecare familie. În acest context, omul de afaceri Ion Ţiriac a extins încă din 2012 businessul holdingului pe care îl controlează cu divizia Ţiriac Energy, care acum comercializează combustibili şi produse petroliere mizând pe preţuri mai mici decât ale marilor reţele prezente pe piaţa locală.

    „În 2013 vorbeam despre un proiect pilot care este deja operaţional. Ca la orice proiect pilot, încercăm mai multe strategii. Avem un proiect de şapte staţii, dintre care şase sunt operaţionale încă de anul trecut din decembrie. Nu le-am comunicat deoarece sunt business-to-business şi vrem să facem acest lucru doar prin forţa de vânzări. Conceptul este de discounter, de staţii care oferă un preţ foarte competitiv, dar în afară de noi sunt foarte puţini care fac acest lucru. Rămânem la conceptul de staţie fără personal, în care clientul îşi cumpără singur produsul dorit pe baza cardului Ţiriac Energy, dar în viitor se va putea plăti inclusiv cu cash şi cu card bancar”, sintetizează povestea staţiilor de carburant Remus Hîrceagă, directorul general al Ţiriac Energy.

    Preţurile la combustiblii comercializaţi de noua divizie sunt afişate pe site-ul companiei şi sunt actualizate zilnic. Spre exemplu, la staţia de la Ţiriac Collection, din fostul Metro Otopeni, în data de 18 iunie preţul unui litru de benzină 95 era de 5,73 lei, iar cel de motorină costa 5,7 lei, în timp ce la Petrom, la staţia la ieşirea din Bucureşti pe DN1, litrul de benzină costa 5,91 lei, iar cel de motorină 5,96 lei. „La noi preţurile se actualizează în fiecare zi. Pe partea de vânzări en-gros oferim preţuri bune, cu 3-5 bani sub preţurile concurenţei. Pe retail, preţul este cu 10-30 de bani pe litru mai mic faţă de benzinăriile normale, în funcţie de compania cu care ne comparăm. Depinde mult şi de zonă, una este preţul din centrul ţării, alta este la graniţă, unde sunt preţurile mai mici pentru a descuraja alimentarea după graniţă”, a spus Remus Hîrceagă.

    Decizia de a înfiinţa această divizie a pornit de la alimentarea propriilor automobile din cadrul Ţiriac Holdings, care include atât cei trei mari importatori, Hyundai Auto România, M Car Trading (Mitsubishi) şi Premium Auto (Jaguar şi Land Rover), cât şi ŢiriacAuto, divizia de retail auto cu 60 de showroomuri la nivel naţional. „Una dintre direcţii este ŢiriacAuto, deoarece noi avem un consum mare de combustibil, de 3-4 milioane de litri anual, şi cumpărăm de la furnizorii de carduri de pe piaţa românească. Am preluat acest consum intern care funcţionează foarte bine şi suntem interesaţi de clienţii care intră în service, ei sunt deja acolo şi trebuie doar să le oferim şi servicii petroliere”, a subliniat Hîrceagă. În prezent, pe lângă ŢiriacAuto, divizia Ţiriac Energy are 80 de clienţi pe segmentul business-to-business, iar numărul acestora este în creştere.

    Următorul pas din strategia companiei îl reprezintă exinderea reţelei de staţii de alimentare, scopul fiind ca, pe lângă portofoliul actual de firme ce cumpără produse petroliere, să atragă şi persoane fizice. „Noi vrem ca anul viitor să avem o reţea sănătoasă, de peste 50 de staţii. Acum construim prima staţie premium”, spune Remus Hîrceagă. Acum, Ţiriac Energy are şase puncte de alimentare şi până în toamnă compania va mai deschide o staţie premium în Bucureşti. Două staţii din cadrul ŢiriacAuto sunt în Bucureşti, una în Bulevardul Expoziţiei (în spatele Romexpo, lângă dealerul Mercedes-Benz) şi o alta în Otopeni, la Ţiriac Collection. O altă staţie se află pe centura Capitalei, la un partener Colina Motors, alta la ŢiriacAuto în Braşov şi două la ieşirile din ţară, la Borş şi Nădlac.