Tag: mediu

  • De ce trebuie sa descopere producatorii ambalajele verzi

    “De fiecare data cand merg la cumparaturi si vad pe rafturile
    din supermarket 1.500-2.000 de produse, ma intreb de ce nu vede
    nimeni, dincolo de bunuri, si acelasi numar de deseuri de
    ambalaje.” Profesorul Michael Braungart anticipa la inceput de
    octombrie la Bruxelles spusele specialistilor de mediu din Comisia
    Europeana si liniile de responsabilitate pe care le traseaza pentru
    anii ce urmeaza. Practic, dincolo de obiectivele de reciclare pe
    care fiecare stat membru trebuie sa le indeplineasca pana la
    termenul agreat, preventia aparitiei gunoiului, sarcina care cade
    exclusiv in sarcina producatorilor, a ajuns in centrul
    atentiei.

    “Producatorul are anumite responsabilitati, iar o parte dintre
    ele trebuie sa si le asume singur. Noua directiva-cadru stipuleaza
    ca pana in 2013 fiecare stat membru trebuie sa aiba o strategie
    privind preventia”, spune Ionut Georgescu, directorul Directiei
    Deseuri din Ministerul Mediului si Padurilor. De fapt, lucrurile
    nici nu pot sta altfel, dat fiind ca la consumator e imposibil sa
    vorbim de preventia aparitiei gunoiului, ci mai degraba de
    colectare selectiva si eficienta.Tendintele in materie, la nivel
    european si mondial, sunt clare in privinta a ceea ce se numeste
    “economia verde”. Producatorii devin constienti de faptul ca
    responsabilitatea pe care o au se transpune atat in indeplinirea
    obligatiilor si a tintelor de reciclare a ambalajelor puse pe
    piata, pe principiul “poluatorul plateste”, cat si in dezvoltarea
    unor tehnologii care sa le permita eficientizarea productiei de
    ambalaje din punct de vedere ecologic.

    Unii dintre producatori au preocupari in acest domeniu, nu ca
    scop in sine si in mod constient, ci pur si simplu ca o reactie de
    adaptare la piata. De fapt, se cauta solutii eficiente de ambalare
    de catre producatori ca raspuns la necesitatea de a diminua
    costurile de productie, manipulare si transport. Nu trebuie sa
    uitam nicio clipa faptul ca de regula ceea ce a miscat cu adevarat
    lucrurile a fost forta pietei sau anumite actiuni proactive la
    nivel european, cu repercusiuni si pe piata romaneasca. In cazul
    detergentilor concentrati, de exemplu, a scazut cantitatea de
    ambalaj, raportat la unitatea de produs – deci cu toate ca scopul
    principal nu a fost neaparat legat de protectia mediului, ci
    aspecte legate de eficientizarea costurilor, s-a inregistrat si un
    impact pozitiv asupra naturii.

    “In acest moment, nu cred ca reciclabilitatea conteaza pe piata
    romaneasca pentru un producator de ambalaj pentru simplul motiv ca
    nu exista niciun instrument legal, economic sau de alta natura care
    sa-l determine sa faca acest lucru”, incepe o discutie cu BUSINESS
    Magazin Sorin Popescu, directorul general al Eco-Rom Ambalaje. In
    acest caz, putem sa ne amintim reactia pietei la eco-taxa pentru
    sacose, cand solutia a fost de a gasi cai prin care sa se
    demonstreze ca materialul utilizat este biodegradabil, evident
    numai ca reactie la o cerinta legala.

    Popescu sustine ca ar conta mai mult in acest moment
    diferentierea produselor si costul ambalajului: “Pentru cost, in
    masura in care raportul ambalaje din materie prima virgina versus
    cele din materie prima secundara, adica din deseuri, inclina spre
    cele din urma, atunci acestea devin mai competitive”.Iar primii
    pasi par sa vina de la multinationale, producatori cu activitate si
    in tari in care managementul deseurilor e o reala preocupare pentru
    cetateni.

    “Majoritatea marilor producatori europeni prezenti in Romania
    stiu de multa vreme ca ambalajele sunt surse importante de avantaj
    concurential pentru produsele lor”, remarca Stefan Liute,
    directorul de strategie al Grapefruit, agentie specializata in
    strategii de branding, adaugand ca, la noi, doar o parte dintre
    producatori au invatat acest lucru, dar e “imbucurator” ca numarul
    celor care investesc in ambalaje bune din toate punctele de vedere
    creste. Lucrurile se misca insa lent, iar cert e ca raportul dintre
    imaginea produsului, ca aspect vizual, si apropierea sa de natura
    nu se va echilibra decat atunci cand caracterul ecologic sau
    reciclabil va fi combinat cu eficienta economica. Altfel spus, cand
    ambalajele ecologice vor fi si cele mai atractive din punctul de
    vedere al costurilor pentru producatori, atunci ele vor avea o
    pondere semnificativa din piata. Intre timp, caracterul ecologic
    este cu adevarat important pentru un numar mic de branduri, in
    general de nisa.

  • Cosmarul noroiului rosu din Ungaria nu s-a terminat

    Legislatia ungara autorizeaza Guvernul sa declare stare de
    urgenta pentru maximum 14 zile, iar prelungirea acestui termen este
    de competenta Parlamentului, care si-a dat deja acordul.

    Argumentand in favoarea prelungirii starii de urgenta, comisarul
    guvernamental Gyorgy Bakondi, directorul Autoritatii Nationale
    pentru Managementul Dezastrelor, a declarat ca problemele care
    trebuie solutionate in zona afectata de poluare necesita prezenta
    prelungita a echipamentelor speciale apartinand fortelor armate.

    La 4 octombrie, sute de metri cubi de noroi rosu toxic s-au
    deversat dintr-un rezervor fisurat al uzinei din Ajka, exploatata
    de grupul ungar MAL, poluand o suprafata de 40 de kilometri patrati
    si distrugand ecosistemul raurilor Torna si Marcal. Acesta a ajuns
    sub o forma diluata in Raba, afluentul direct al Dunarii, apoi
    chiar in fluviu.

  • Ajutati broasca sa treaca strada!

    Organizatia Froglife a lansat recent o campanie de strangere de
    fonduri prin care sa poata fi cumparate echipamente necesare
    voluntarilor organizatiei, care patruleaza pe drumurile in
    apropierea carora se afla iazuri unde se reproduc broastele
    raioase.

    Voluntarii aduna aceste animale de pe drum si le transporta la
    loc sigur cu galeata.O problema ce sta in calea organizatiilor
    ecologiste este imaginea proasta pe care o au broastele raioase
    (singurul reprezentant simpatic al speciei prezentat in literatura
    britanica este Broscoiul din “Vantul prin salcii” al lui Kenneth
    Grahame), multi oameni temandu-se in continuare ca vor face bube
    daca pun mana pe ele.

    Reprezentantii unui alt grup de protectie a amfibienilor
    considera ca solutia cea mai buna ramane patrularea zonelor unde se
    reproduc aceste animale, avand in vedere ca broastele raioase sunt
    cunoscute pentru faptul ca revin an de an la aceleasi balti, iar in
    drumul lor ajung pe sosele, unde zabovesc, atrase de caldura
    asfaltului, expunandu-se astfel la pericole.

  • Laszlo Borbely, ministrul Mediului, despre noroiul toxic din Ungaria: “Apa va fi comestibila”

    Unda de poluare cu compusi toxici alcalini deversati accidental,
    luni, 4 octombrie, la Kolontar, in vestul Ungariei, va ajunge prin
    Dunare in Romania, in urmatoarele 24 de ore, dupa calculele
    specialistilor de la Apele Romane.

    Acestia monitorizeaza permanent pH-ul apei si dau asigurari ca
    nu se va atinge pragul de alerta (peste 9). Pe de alta parte, in
    tara vecina situatia se amelioreaza, dupa ce riscul unei noi
    deversari a fost indepartat contra cronometru. Totusi, organizatia
    Greenpeace anunta ca 50 de tone de arsenic s-au scurs in natura,
    iar ecosistemul Dunarii va fi grav afectat pe termen lung.
    Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, declara ca nu comenteaza
    afirmatiile Greenpeace, raportandu-se la datele oficiale, transmise
    de specialisti. Borbely sustine ca incidentul de la Kolontar nu il
    face mai circumspect in privinta proiectului Rosia Montana.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Unda de poluare din Ungaria a ajuns in Dunare

    Esantioanele prelevate la confluenta raului Raba cu Dunarea
    arata “un nivel de alcalinitate usor superior valorii normale,
    intre 8,96 si 9,07”, in timp ce valoarea normala este de 8 pe o
    scara ce merge pana la 14, a precizat un oficial de la fata
    locului.

    Fluxul toxic provenit de la noroiul rosu deversat dintr-un rezervor
    al unei uzine de alumina din orasul Ajka (situat la 160 de
    kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba in Dunare la scurt
    timp dupa ora 06.30 GMT (09.30 ora Romaniei), la Gyor.

    Detalii pe www.mediafax.ro.

  • Romania are cea mai poluata capitala din Europa. Riscam sanctiuni UE de 100.000 €/zi

    Ca sa evite procedura, Capitala ar fi trebuit sa aplice 47 de
    masuri antipoluare, inca din 2009. Or, edilii nu au realizat decat
    12 dintre acestea. O parte dintre masurile nerealizate ar fi fost
    dificil de implementat, insa nu imposibil, iar altele ar fi fost
    destul de simplu de aplicat, dar se pare ca edilii au avut cu totul
    alte prioritati.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romania cere UE o derogare de la legislatia de mediu pentru firme penalizate cu 21 milioane euro

    “In urma cu doua saptamani, Ministerul Economiei, Ministerul
    Mediului si Departamentul pentru Afaceri Europene au prezentat in
    sedinta de Guvern un memorandum pentru suspendarea sanctiunii,
    pentru ca este prima data cand aceasta legislatie se aplica in
    Romania. Va urma si o corespondenta cu CE, intrucat pentru unele
    companii nivelul penalizarii inseamna chiar si dublul cifrei de
    afaceri, si poate avea si impact social”, au declarat agentiei
    MEDIAFAX surse guvernamentale.

    Potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului
    (ANPM), urmatoarele companii trebuie sa plateasca penalizari pentru
    213.147 de certificate pe care nu le-au returnat in termenul legal:
    Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT), TMK – Resita, EGGER Romania, Fabrica
    de Caramizi Vaslui, Prefab Construct, Rafinaria Steaua Romana,
    Teraplast GP, Donalam, Zaharul Oradea, Ceramus, Forever Pipe,
    Monsanto Romania, CERAM Material Construct.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Palfi, Romaqua: Platim pentru recuperarea gunoaielor. Sistemul depozit e defectuos (VIDEO)

    “Asa cum ne caracterizeaza, noi venim repede sa preluam ceva de
    la altii. Vorbim de acest sistem depozit. (…) Sistemul depozit
    are foarte multe lacune”, directorul mentionand ca dezavantaje
    faptul ca lasa producatorii fara flux financiar si ca se formeaza
    un sistem clientelar prin achizitia de masini de la anumite
    firme.


    Click aici pentru a citi mai multe despre
    piata de reciclare a deseurilor din
    Romania.

  • Shachar Shaine: Trebuie sustinuta colectarea selectiva (VIDEO)


    “Cred ca este foarte important atunci cand vorbim de colectare
    selectiva ca fiecare producator sa aiba un sistem de genul acesta
    si pot spune ca unde lucrez avem asa ceva si facem deja colectare
    selectiva. (…) Primul pas este educatia. Nu putem sa facem ceva
    fara sa avem un sistem educativ; educatie si prin scoli si prin
    comunicare si prin publicitate”, a spus, in cadrul unui seminar
    BUSINESS Magazin, Shachar Shaine, care este si presedintele United
    Romanian Breweris Bereprod (URBB), producatorul marcilor de bere
    Tuborg, Carlsberg si Skol

  • Cine castiga din reciclare?

    “Nimeni nu credea in urma cu zece ani ca o sa ajungem sa aruncam
    selectiv gunoiul. {i acum am ajuns ca 94% dintre noi sa facem acest
    lucru corect si de bunavoie.” Exemplul lui Henri Meiersonne, seful
    Organizatiei Europene de Recuperare a Deseurilor de Ambalaje (PRO
    Europe) se refera la Belgia, cea mai performanta tara in privinta
    colectarii de ambalaje din Europa.

    “Dar nu vad de ce nu ati ajunge si voi la acelasi nivel”, adauga
    Meiersonne, in timp ce pe ecranul proiectorului apare un grafic in
    care sunt trecute toate tarile UE. Belgia este, evident, cap de
    lista, cu o cota de recuperare a deseurilor de ambalaje de peste
    80%, iar Romania, pe penultimul loc, cu doar putin peste 30%.

    “Din primul moment cand am venit la minister incerc sa imi
    explic de ce in perioada comunista a Romaniei consumatorii duceau
    sticlele catre reciclare, iar in prezent nu se mai intampla asta”,
    spune Laszlo Borbely, ministrul mediului si padurilor. El
    recunostea, saptamana trecuta, in cadrul unui eveniment organizat
    de BUSINESS Magazin impreuna cu Eco-Rom Ambalaje si Alianta pentru
    Colectare Selectiva, ca problema reciclarii deseurilor este extrem
    de importanta, cu mize mari, avand in vedere normativele impuse de
    Uniunea Europeana.Pana in anul 2013, Romania trebuie sa ajunga la
    un grad de valorificare prin reciclare de minim 60% pentru hartie
    si sticla, 50% pentru metale, 22,5% pentru plastic si 15% pentru
    lemn.


    Vedeti aici ce au spus participantii la seminarul BUSINESS
    Magazin.

    “In masura in care se va crea cadrul necesar cred ca nu vom avea
    probleme si peste trei ani vom indeplini tintele impuse de Uniunea
    Europeana”, este de parere Mugurel Radulescu, presedintele Eco-Rom
    Ambalaje, o asociatie infiintata de filialele locale ale unor mari
    nume din industria bunurilor de larg consum, precum Coca-Cola,
    Heineken, Unilever, Pepsi Americas.