“Odată ce Eurogroup şi Consiliul Director al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea evaluări, următoarea tranşă de 8 miliarde euro (5,8 miliarde euro din partea statelor membre şi 2,2 miliarde euro de la FMI) va deveni disponibilă, cel mai prbabil, la începutul lunii noiembrie”, se arată într-un comunicat transmis marţi de delegaţia CE, FMI şi BCE. Tranşa de 8 miliarde euro face parte din programul de finanţare de 110 miliarde euro convenit în mai 2010. Inspectorii CE, FMI şi BCE au arătat că Grecia va rata ţinta de deficit din acest an, iar pentru a o respecta pe cea de anul viitor va fi necesară “implementarea decisivă” a măsurilor de austeritate.
Tag: finantare
-
Cea mai mare ghilotină care stă deasupra României: de la 31 decembrie 2012 pierde tot ce atrage mai puţin de 6 miliarde de euro de la UE
“Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevăraţi pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate”, a spus Schrag, prezent la o conferinţă a Platformei Europene de Dezvoltare la sfârşitul săptămânii trecute la Bacău. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă până în decembrie 2012 6 miliarde de euro de la UE în sensul de plăţi efectuate (claim money – engl.). În acest moment, plăţile făcute de Comisia Europeană către autorităţile de managament româneşti, aşa-numitele AM-uri, sunt de circa 700 milioane de euro. Potrivit mecanismelor folosite cu toate statele europene, regula N plus 2 spune că banii pot fi folosiţi până în anul al treilea de la punerea la dispoziţie. Un document al Agenţiei Regionale ADR Centru detaliază regula.
-
Cum să faci colectă de bani pe internet
Unul dintre cele mai mari succese înregistrate prin intermediul acestui site este proiectul TikTok, care permite purtarea unui iPod Nano de ultimă generaţie ca un ceas de mână şi care a reuşit să adune aproape un milion de dolari de la susţinători.
Încurajaţi de reuşita proiectului, alţi designeri au apelat şi ei la Kickstarter, atraşi şi de faptul că după obţinerea finanţării nu trebuie să cedeze controlul asupra produsului. Studio Neat, creator al unui condei pentru iPad numit Cosmonaut, a obţinut şi el finanţare de aproape 150.000 de dolari. Un deţinător al unei firme de consultanţă în design, Dario Antonioni, a propus spre finanţare publicului o bancă de lemn proiectată de el şi a reuşit să adune banii necesari comandării un lot de bănci unui fabricant asiatic.
Nu toţi designerii care doresc să obţină bani prin crowdfunding ajung să propună însă proiectele prin Kickstarter.com; angajaţii site-ului le trec în revistă şi le acceptă doar pe acelea pentru care există deja un prototip funcţional.
-
Isărescu: Căderea economiei putea fi atenuată dacă atrăgeam fondurile europene
“Am crezut în 2009 şi 2010 că ţara e mai pregătită să absoarbă fonduri europene, însă n-a fost aşa”, a spus Isărescu, apreciind că în amândoi anii, căderea economiei putea fi atenuată dacă rata de absorbţie a banilor de la UE ar fi fost mai bună. “Acum sunt în continuare încrezător că este posibil, că banii pot fi atraşi, însă doar atunci când se vor vedea rezultate optimismul meu va deveni debordant. Până atunci nu pot decât să repet la infinit cât de necesari ne sunt banii europeni”, a insistat guvernatorul.
El s-a referit la cel puţin două efecte benefice ale infuziei de fonduri europene – capitalizarea companiilor, în condiţiile în care niciodaă până acum n-a existat o şansă atât de directă de acumulare de capital, şi liniştirea “obsesiilor” referitoare la sursele din care România urmează să-şi plătească datoria externă. “Din ce credeţi că se vor plăti? Rezerve, fonduri europene, refinanţări, de unde s-au plătit şi până acum”, a comentat guvernatorul, combătând temerile că statul ar putea ajunge în pericolul de a nu mai avea bani să-şi plătească datoria.
BNR a fost încă de anul trecut printre promotorii creării unei singure instituţii care să administreze fondurile europene, pentru a facilita creşterea absorbţiei. “În condiţiile în care capitalul extern a început să se retragă şi investiţiile străine directe au scăzut din cauza crizei, iar o resursă de capital intern pe termen lung nu avem, pentru că nu avem fonduri de pensii funcţionale, fondurile europene au rămas principala resursă disponibilă pentru o ţară în care dependenţa de finanţarea externă este problematică”, a spus guvernatorul, cu ocazia Forumului Financiar Român, organizat de agenţia de presă Mediafax în parteneriat cu BNR.
Mugur Isărescu a apreciat că, din punctul de vedere al felului cum România a trecut prin criză, acordurile cu instituţiile financiare internaţionale “au fost necesare”, iar programele de reforme în virtutea lor au fost duse corect la îndeplinire şi au îmbunătăţit fundamentele economiei, “dar de-acum rămân de continuat reformele, în special în domeniul protecţiei sociale, al companiilor de stat, al sănătăţii şi al infrastructurii”. Guvernatorul a subliniat că BNR, dacă apreciază că programele de reformă de până acum s-au derulat cu bine, nu înseamnă că sprijină un partid politic sau altul. “Noi nu sprijinim sau nu guvernul, ci sprijinim ţara”, a afirmat guvernatorul.
-
Cine sunt cei şapte anonimi care stau în spatele calculatoarelor şi au pe mână miliardele din fondurile europene
Ei au zeci de ani de experienţă pe funcţii manageriale atât în instituţii publice, cât şi în firme private, au avut contact cu domeniul fondurilor europene încă de dinainte de integrare şi au urmat cursurile facultăţilor din Academia de Studii Economice sau din Politehnică. Deşi profilurile celor şapte directori generali ai autorităţilor de management sunt comparabile cu cele ale multor manageri din multinaţionale profitabile, care au pe mână afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, rata de absorbţie este scăzută.
-
Credit de 32 mil. euro de la RBS România pentru Hidroelectrica
“Unul dintre obiectivele strategice ale băncii se referă la construirea unor competenţe de consiliere dedicate acelor industrii pe care le considerăm a fi de importanţă strategică pentru economia românească”, a declarat Magdalena Manea, vicepreşedinte al RBS România.
Hidroelectrica este principalul producător de servicii de sisteme energetice din România şi principalul producător de energie pe piaţa reglementată. Compania administrează peste 270 de centrale hidroelectrice şi staţii de pompare, cu o putere totală instalată de 6438 MW. În condiţiile în care creşterea producţiei de energie regenerabilă este unul dintre angajamentele asumate la nivel european de catre Guvernul României, Hidroelectrica se concentrează pe finalizarea proiectelor de investiţii începute în urmă cu câţiva ani.
În ultimele trei luni, RBS România a aprobat facilităţi bilaterale în valoare de peste 100 milioane euro pentru companii din sectorul energetic. “Ne dorim să jucăm un rol activ în dezvoltarea sectorului energetic din România, împrumutul acordat Hidroelectrica înscriindu-se în această strategie”, a declarat Sanda Abrudan, director pentru sectorul de energie şi resurse la RBS România.
Hidroelectrica se află printre primele companii de stat, alături de Oltchim, Tarom şi CFR Marfă, unde autorităţile au decis până acum să numească management privat. Compania a încheiat prima jumătate a anului cu un profit de 51 de milioane de lei, la o cifră de afaceri brută de 1,6 miliarde de lei.
-
Puterile occidentale pun la bataie 15 miliarde de dolari pentru Libia de dupa Gaddafi
În paralel însă, operaţiunile militare contra regimului lui Gaddafi continuă, mai cu seamă cu cât dictatorul a ieşit cu o declaraţie conform căreia exclude orice capitulare şi face apel la rezistenţă din partea susţinătorilor săi.
Cei 15 miliarde de dolari reprezintă de fapt active libiene îngheţate de ţările occidentale care participă la sancţiunile contra regimului Gaddafi şi o parte din activele totale, estimate la 50 de miliarde de dolari, pe care vesticii îl acuză pe acesta că le-a deturnat de la poporul libian.
De partea sa, SUA au insistat însă ca noua putere din Libia să combată extremismul, având în vedere suspiciunile ce planează asupra unora dintre liderii rebelilor, consideraţi apropiaţi de mişcarea Al-Qaida.
-
Basescu: In sistemul sanitar nu sunt bani din cauza contributiilor prea mici la fondul de sanatate
Declaratiile presedintelui:
– Romania si-a imbunatatit credibilitatea in urma aplicarii
programelor din 2009, 2010 si 2011. Romania este intr-o situatie
mult mai buna decat multe state membre ale Uniunii Europene si ale
zonei euro.
– Deficitul pe primele sase luni ale anului se incadreaza in
cifrele convenite. Ne-am inteles ca deficitul pe care ni-l asumam
pentru 2012 sa fie 2,5-2,7% pe cash.
– S-a reluat cresterea economica, usoara, dar s-a reluat. Romania
este intr-un proces de crestere, iar evaluarea pentru 2011 se
mentine – 1,5%, urmand ca in 2012 sa fie 3,7%
– Sanatatea va primi 300 de milioane de euro si mai pot beneficia
si de alte fonduri numai cu conditia indeplinirii unor pasi.
Sistemul de sanatate este subfinantat si principalul motiv este
contributia mica pe care o avem ca salariati la fondul de sanatate
si numarul mic de contributori raportat la numarul de utilizatori
ai sistemului.
– Am observat campania declansata de diversi interesati, dar nu va
ceda nimeni. Pana nu se pun cheltuielile din sanatate sub control,
nu ne putem gandi serios la marirea bugetului sanatatii.Mai mult pe
www.mediafax.ro. -
Firmele senatorilor si deputatilor ruleaza 30 de milioane de euro pentru proiecte cu finantare UE
In top conduce senatorul PSD Florin Constantinescu, firmei la
care senatorul este actionar, ACK, aprobandu-i-se, in 2010, din
fondul de mediu, un proiect de 16,3 milioane de euro, din care 4,7
nerambursabili. “Este vorba de un parc eolian de 40 de megawati.
Proiectul a fost depus in 2008, inainte ca eu sa devin senator.
Lucrarea nu a inceput inca”, a declarat, pentru gandul, senatorul
PSD. -
Statul reduce drastic prefinantarea pe proiecte UE si retrage banii firmelor fara acte de rambursare
Noul sistem va fi aplicat incepand cu sfarsitul lunii iulie, au
declarat agentiei MEDIAFAX surse oficiale. Pana in prezent, Comisia
Europeana aloca 15% ca avans pentru prefinantarea proiectelor, iar
Guvernul acoperea diferenta pana la 30% din valoarea contractului.
Multe dintre firmele care contracteaza insa prefinantarea nu mai
trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel incat
ministerele sa transmita la randul lor actele de decont la
Bruxelles, iar Comisia Europeana nu mai elibereaza alti bani
comunitari pana cand aceste deconturi nu sunt inchise.