BusinessMagazin

Tag: construire

  • Cum arată super camionul construit de Ceauşescu care a impresionat pe toată lumea

    În ’88 s-au exportat cinci asemenea „monştri” în Australia, pentru 1.500.000 de dolari
     
    Ceauşescu a vrut ca inginerii români să-i facă un „camion-gigant” care să poată duce în benă o încărcătură de 120 tone la un singur transport. După zece ani de proiectare, în ’88 era omologat monstrul „DAC 120 DE” cu diametrul roţilor de 3,2 metri, lat cât şoseaua, ce cântărea 90 tone cu bena goală şi a cărui înălţime de 5,4 metri ajungea până la demarcaţia dintre etajele unu şi doi ale unui bloc.
     
    Propulsia electrică dezvoltată la Electroputere Craiova utiliza o tehnologie similară cu cea întâlnită azi la maşinile Toyota Prius, având amplasate în roţile de pe puntea spate două motoare electrice ce dezvoltau 520 de cai putere fiecare, care îi permiteau camionului „DAC 120 DE” să ruleze cu 70 km/oră gol şi cu 55 km/oră încărcat. Prin circuitele electrice ale supercamionului curgeau curenţi de 1.200 volţi debitaţi de un generator diesel-electric alimentat de la două rezervoare de 1.600 litri fiecare. Cu tancurile de motorină pline, camionul putea rula 24 de ore din 24 timp de o săptămână. Servodirecţia, servofrâna hidraulică, aerul condiţionat şi scaunul cu amortizor care echipau supercamionul erau importate din Occident.
     
     
    Numai pneurile marca Michelin costau 10.000 dolari bucata, îşi aminteşte inginerul Adrian Novac, unul din proiectanţii „monstrului”. „Erau pneuri speciale, fără cameră, care trebuiau să ţină cel puţin unul-doi ani de rulaj pe drumuri de carieră. Un astfel de cauciuc n-avea voie să se spargă decât dacă vreun buldoexcavator intra accidental cu cupa în el”. Umflatul unei singure roţi de 3,2 metri în diametru dura o jumătate de oră cu o instalaţie de debit mare, presiunea aerului din interiorul pneului era de aproape 10 atmosfere.

     IATĂ AICI CUM ARATĂ SUPERCAMIONUL LUI CEAUŞESCU

  • Artă pe fundul mării

    Cei care vor să admire ultima expoziţie semnată de artistul Doug Aitken au nevoie de echipament adecvat pentru scufundare, Underwater Pavilions aflându-se sub apă în apropiere de insula Catalina, în largul coastei californiene, scrie Financial Times.

    Sculpturile subacvatice din expoziţie sunt uşor accesibile publicului care nu trebuie să fie expert în scufundări şi se prezintă sub forma a trei dodecaedre construite din panouri pentagonale prevăzute, la exterior sau interior, cu oglinzi în care se reflectă cei care ajung până la ele, determinându-i să se gândească la impactul pe care îl au oamenii asupra mărilor şi oceanelor, aşa cum şi-a dorit artistul.

  • A creat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume. În două luni a lansat 24 de gadget-uri

    UPQ, start-up din Tokyo fondat în iunie 2015, a dezvăluit nu mai puţin de 24 de produse în şapte categorii: fie că e vorba de un smartphone fără cartelă SIM, o cameră asemnănătoare GoPro sau un display de 50 de inci cu o rezoluţie 4k, toate produsele au ajuns de la stadiul de idee în producţie în două luni.

    “Cred că am avut 100 de idei, însă ne-am limitat la 24”, a spus Yuko Nakazawa, fondatorul şi CEO-ul UPQ.

    Drumul ei spre antreprenoriat nu a fost unul clasic. Şi-a început cariera în cadrul Casio ca product planner, unde era responsabilă pentru telefoane, smartphone-uri şi camere compacte. În 2010, Casio şi divizia de telefoane mobile Hitachi s-au unit sub o nouă umbrelă, numită NEC. Nu a fost chiar mulţumită de angajatorul ei, aşa că Nakazawa a demisionat în 2012.

    Nu s-a angajat la altă firmă, ci a decis, cu ce economii avea, să-şi deschidă o cafenea. În octombrie 2014 a văzut o reclamă pentru un hackathon de hardware. “Nici măcar nu ştiam ce este un hackathon, aşa că am căutat pe Google.”, a spus ea.
    Lui Nakazawa i-a plăcut ideea de a sta o noapte întreagă şi de a încerca să facă un produs. Deşi nu avea cunoştiinţe de inginerie sau de design, a aplicat şi a fost acceptată în hackathon. Echipa ei a creat o cutie (lunch box) denumită X Ben conectată la internet. Produsul a fost un succes, iar echipa a fost invitată la Frontier Makers, un fel de accelerator, în cadrul căruia echipelor li se oferă 8.000 de dolari pentru a produce un prototip, dar şi ajutor la lansarea în piaţă.

    “Plănuiam să mă întorc la cafenea, dar mi-am dat seama că pot să creez ceva interesant şi fără să lucrez la o companie mare. Nici nu ştiam ce este un start-up atunci, dar tot timpul am vrut să construiesc produse de la zero”, a declarat Nakazawa.

    În cadrul unui târg de electronice de la Austin, Texas, Nakazawa i-a cunoscut pe cei de la Cerevo, care sunt recunoscuţi pentru produsele lor smart şi accesori pentru smartphone-uri. Astfel, după Austin, a fost angajată în aprilie în cadrul Cerevo pe poziţia de product manager. Două luni mai târziu şi-a fondat propria companie, UPQ, însă nu a rupt legăturile cu Cerevo deoarece start-up-ul, UPQ, se bazează pe serviciile Cerevo pentru inginerie, design şi controlul calităţii.

    Produsul de vârf al UPQ este smartphone-ul A01. Telefon care rulează un procesor quad-core, android 5.1 şi are un display de 4.5 inci. Pe lângă asta, este dual SIM, o raritate în Japonia.
    Specificaţiile telefonului nu sunt incredibile comparativ cu Galaxy sau Iphone, însă este foarte ieftin (116 dolari).
    “Smartphone-urile sunt foarte complicate datorită componentelor sale foarte variante. Dacă poţi construi un smartphone poţi face aproape orice”, este de părere Nakazawa.

    UPQ mai are în ofertă un monitor de 50 de inci cu o rezoluţie 4K la 600 de dolari, o cameră de full-HD de 14 MP pentru 124 de dolari, un stabilizator de imagine pentru telefoane mobile, un gemantan de voiaj cu baterie şi porturi pentru încărcare pentru 233 de dolari. Însă au în ofertă şi diferite căşti wireless, becuri, boxe bluetooth şi chiar un scaun vintage, inspirat din anii 60.

    UPQ a strâns o sumă importantă de la investitori, însă Nakazawa nu a dezvăluit exact cât. O sursă din piaţă susţine că UPQ a obţinut o finanţare de aproape 1 milion de dolari. “Companiile de tehnologie din Japonia sunt în pericol. Vreau să schimb modul cum japonezii se raportează la produse noi”, a spus ea.

    Următorul pas? “Mă gândesc la maşinile electrice”. 

  • Cea mai mare maşină din istoria România, construită de Ceauşescu

    După zece ani de proiectare, în ’88 era omologat monstrul „DAC 120 DE” cu diametrul roţilor de 3,2 metri, lat cât şoseaua, ce cântărea 90 tone cu bena goală şi a cărui înălţime de 5,4 metri ajungea până la demarcaţia dintre etajele unu şi doi ale unui bloc.

     IATĂ AICI CUM ARATĂ SUPERCAMIONUL LUI CEAUŞESCU

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 13 februarie 2017

    COVER STORY: Ţară de test 2.0

    Cele 18 milioane de locuitori ai României şi apetitul lor pentru noutăţi sunt un motiv solid pentru ca inovaţii din cele mai variate domenii să fie testate pe plan local, fie ele iaurturi, modele de magazine, ţigări electronice, modele de management sau inovaţii de producţie.

    STRATEGIE: Miza francezilor pe Micul Paris

    ANTREPRENORIAT: Tradiţie maramureşeană, Brexit şi antreprenori englezi

    LIFESTYLE: Paşii din demisol spre Hollywood

    SPECIAL: Bătălia pentru Uber

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Oraşul din România care a devenit cel mai nou pol de interes pentru investitori

    Braşovul a devenit un nou pol de interes pentru dezvoltatorii de retail care vor să construiască malluri noi în oraşul de la poalele Tâmpei. Până acum doi mari in­ves­titori – AFI Europe şi Im­mofinanz – şi-au anunţat planurile de a pă­trunde cu malluri în oraş, ei urmând să intre în luptă cu centrul comercial Coresi, dezvoltat de Immochan şi care funcţionează deja de aproape doi ani.

    „Am demarat procedura de obţinere a autorizaţiilor necesare pen­tru construcţia viitorului nostru pro­iect Stop Shop din Braşov, procesul fiind în prezent în desfăşurare. Estimăm că lucrările de construcţie vor fi finalizate anul acesta. Viitorul parc de retail va fi situat pe fosta platformă IUS Braşov şi va reprezenta prima unitate Stop Shop dezvoltată de Immofinanz“, spune Sorin Vişoianu, country ma­na­ger operations pentru România în ca­drul com­paniei de investiţii imo­biliare Immofinanz.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oraşul din România care a devenit cel mai nou pol de interes pentru investitori

    Braşovul a devenit un nou pol de interes pentru dezvoltatorii de retail care vor să construiască malluri noi în oraşul de la poalele Tâmpei. Până acum doi mari in­ves­titori – AFI Europe şi Im­mofinanz – şi-au anunţat planurile de a pă­trunde cu malluri în oraş, ei urmând să intre în luptă cu centrul comercial Coresi, dezvoltat de Immochan şi care funcţionează deja de aproape doi ani.

    „Am demarat procedura de obţinere a autorizaţiilor necesare pen­tru construcţia viitorului nostru pro­iect Stop Shop din Braşov, procesul fiind în prezent în desfăşurare. Estimăm că lucrările de construcţie vor fi finalizate anul acesta. Viitorul parc de retail va fi situat pe fosta platformă IUS Braşov şi va reprezenta prima unitate Stop Shop dezvoltată de Immofinanz“, spune Sorin Vişoianu, country ma­na­ger operations pentru România în ca­drul com­paniei de investiţii imo­biliare Immofinanz.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce mijloc de transport va înlocui, în viitor, maşina

    Lifturile au avut o influenţă importantă asupra peisajului urban de la intrarea în exploatare în urmă cu circa o sută cincizeci de ani, permiţând construirea unor clădiri mai înalte şi ducând la mutarea locuinţelor de lux de la parter la ultimele niveluri, departe de agitaţia străzii.

    Cum în marile oraşe ale lumii se construiesc clădiri din ce în ce mai înalte şi mai apropiate unele de altele, oamenii vor ajunge să se deplaseze cu lifturile în interiorul acestora şi între ele, susţin producătorii de ascensoare.

    Numărul de lifturi în exploatare a crescut foarte mult în ultimii ani şi au început să apară modele inteligente, care pot fi chemate cu ajutorul unei aplicaţii de pe telefon, ca Otis Gen2 Life, lifturi cu panouri solare de la Schindler sau fără cabluri, pe bază de propulsie magnetică, de la ThyssenKrupp, ori ascensoare cu etaj. Nu peste multă vreme lifturile se vor deplasa şi pe orizontală, vor renunţa la butoane şi vor deveni parte din internetul lucrurilor, adunând informaţii despre componente şi utilizatori, cum ar fi timpul petrecut de aceştia din urmă în cabină. În acel moment, chiar şi cei cărora nu prea le place să meargă cu ascensorul vor fi nevoiţi să le accepte, pentru că dacă s-ar construi clădiri cu puţine etaje, oraşele ar fi mult prea întinse şi greu de străbătut.

    Pentru aceştia, designerii de lifturi încearcă să creeze modele care să facă deplasarea cât mai plăcută şi să nu le dea pasagerilor sentimentul de claustrofobie. Totodată, susţin producătorii, creşte cererea de lifturi elegante, fie ele complet albe ori din cele retro, cum se întâlneau la clădirile de început de secol XX.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 6 februarie 2017

    COVER STORY: Electricele prind viteză

    Creşterea cu 100% a numărului de maşini electrice înmatriculate sau dublarea numărului de staţii de încărcare din România sunt statistici ce par să descrie o piaţă efervescentă, care şi-a descoperit potenţialul şi se află într-un amplu proces de extindere. Însă dimensiunea actuală a pieţei limitează exact această efervescenţă. Maşinile electrice au devenit un trend la nivel global, iar România urmează această direcţie – dar cu anumite rezerve. Care sunt motivele pentru care unii clienţi aleg noile tehnologii, dar majoritatea preferă încă varianta tradiţională şi ce se poate face în acest sens?

     

    TEHNOLOGIE: Pepiniera de jocuri

     

    IDEI DE AFACERI: Banca de pe telefon

     

    LIFESTYLE: Sezonul Wine barurilor

     

    INTERNATIONAL: Cum spamul a ajutat Airbnb să ajungă o afacere de miliarde

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ghinea: PSD nu a prevăzut în buget “nici măcar” cofinanţarea pentru cele trei spitale regionale

    Deputatul USR Cristian Ghinea a pecizat, vineri, că PSD nu a prevăzut în proiectul de buget pe anul 2017 “nici măcar” suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care există fonduri europene, deşi în campanie a promis că va construi opt spitale regionale.

    “Colegii mei mai pregătesc amendamente pe sănătate. De pildă, PSD s-a lăudat în campania electorală că va construi opt spitale regionale dar nu a prevăzut în buget nici măcar suma de cofinanţare pentru cele trei spitale regionale pentru care avem fonduri europene: Craiova, Iaşi şi Cluj Napoca”, a spus Ghinea.

    El a mai arătat că infrastructura, capitol bugetar important, nu conţine şi detalii privind studiile de fezabilitate care vor fi finanţate, şi a arătat că parlamentarii USR vor întreba în comisia de specialitate pentru ce astfel de studii de fezabilitate s-au preconizat bani.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro