BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Criza datoriilor europene i-a lovit şi pe birocraţii UE

    Dincolo de problema cu administraţia, Berlinul vrea şi ca noile angajamente bugetare să fie limitate la 1% din venitul naţional brut agregat al UE, faţă de planul CE de 1,05%, iar Londra a ameninţat să blocheze total bugetul dacă se aprobă orice fel de creştere care depăşeşte inflaţia. Lucrurile urmează să fie tranşate la summitul din 22-23 noiembrie, care s-ar putea prelungi până duminică, 25 noiembrie, în estimarea preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, dacă nu se ajunge în timp util la un compromis.

    În acelaşi timp, Grecia pare să fi obţinut tacit de la “troica” creditorilor (UE, FMI, BCE) o relaxare a austerităţii, judecând după cifrele bugetului pentru 2013 prezentat în parlament de premierul de dreapta Antonis Samaras. El propune o reducere a deficitului fiscal la 5,2% din PIB în loc de 4,2%, cât prevedea prima formă a bugetului; ponderea datoriei publice în PIB creşte de la 179,3% la 189,1%, iar estimarea de scădere a PIB s-a schimbat de la 3,8% la 4,5%. Negocierile cu “troica” pentru suplimentarea cu 30 mld. euro a actualului acord de finanţare se încheie la 12 noiembrie.

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care sunt cele cinci ministere care câştigă de pe urma ei

    Suma respectivă este formată, pe sold, din 908,2 milioane lei, sume încasate din închirierea benzilor de frecvenţă pentru telefonia mobilă, reprezentând echivalentul a 204,1 milioane euro, şi 450 milioane lei, sume rezultate din mecanismul specific pentru reducerea arieratelor la autorităţile locale.

    Pe cheltuielile bugetului general consolidat, suma de 1,354 miliarde de lei alocată suplimentar este destinată, în principal, pentru: 628,8 milioane lei către bugetele locale pentru plată de arierate şi a altor cheltuieli ale acestui buget, 450 milioane lei alocate bugetelor locale în scopul achitării plăţilor restante ale unor unităţi administrativ-teritoriale şi instituţii publice finanţate integral din bugetele locale, din subordinea acestora, şi 400 milioane lei alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru combaterea efectelor secetei din acest an şi acordarea de avansuri aferente plăţilor naţionale directe complementare în sectorul vegetal.

    Veniturile bugetului de stat pe anul 2012 au fost reduse pe sold cu 1,104 miliarde lei, iar cheltuielile au fost majorate cu 343,9 milioane lei. Bugetul fondurilor provenite din credite externe se diminuează cu 46,7 milioane lei.

    Pentru bugetele locale se suplimentează sumele defalcate din TVA cu 1,07 miliarde lei, pentru: finanţarea programului Cornul şi Laptele, finanţarea şcolilor pentru clasa pregătitoare, finanţarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi grave şi ale asistenţilor lor, achitarea obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de energie termică pentru populaţie, avansuri pentru stocurile de cărbune, păcură şi de combustibil lichid uşor pentru sezonul rece, achitarea arieratelor.

    Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2012 se majorează atât la venituri, cât şi la cheltuieli cu suma de 136,4 milioane lei. Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se suplimentează 150 milioane lei care se utilizează pentru plata obligaţiilor restante, reprezentând bunuri şi servicii achiziţionate, cu termen de plată mai vechi de 90 de zile, ale unităţilor sanitare publice cu paturi, indiferent de reţeaua sanitară din care fac parte, cu prioritate ale spitalelor din reţeaua regională de spitale de urgenţă.

    Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se diminuează pe total cu 4,8 milioane lei, ca urmare a diminuării CASS cu 180,4 milioane lei şi a majorării subvenţiei acordate din bugetul de stat cu 175,6 milioane lei. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat se majorează pe total cu 70 milioane lei, ca urmare a majorării cheltuielilor aferente sistemului public de pensii cu 69,1 milioane lei.

    Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 205 milioane lei, ca urmare a diminuării subvenţiei acordate din bugetul de stat. Ca urmare, bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se diminuează, pe sold, cu suma de 65,7 milioane lei, diminuare determinată de reducerea transferurilor acordate din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj. Cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj se diminuează pe total cu 201 milioane lei.

    Pe ansamblu, atât veniturile totale ale bugetului general consolidat, cât şi cheltuielile cresc cu 0,3% din PIB, deficitul bugetului general consolidat rămânând la nivelul de 2,2% din PIB, convenit cu instituţiile financiare internaţionale. “Pe primele nouă luni am avut un deficit de 1,18% din PIB, deci de 7,17 miliarde de lei: faţă de anul trecut am cheltuit mai puţin cu 6,7 miliarde de lei, adică un miliard şi jumătate de euro. Ne încadrăm şi ne vom încadra până la sfârşitul anului în cea mai mare scădere procentuală a deficitului unei ţări din UE. Practic am înjumătăţit deficitul de la 4,4% în 2011, la 2,2% în 2012. În toate discuţiile pe care le am cu prim-miniştrii din UE, această înjumătăţire a deficitului stârneşte uimire, ca să nu spun altfel. Însă erau necesare aceste măsuri, foarte dificil de aplicat atunci când eşti la guvernare”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Principalele ministere care au beneficiat de majorări ale alocaţiilor bugetare sunt:

    – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 400 de milioane de lei pentru acordarea unor ajutoare agricultorilor afectaţi de secetă şi pentru susţinerea crescătorilor de animale;

    – Ministerul Administraţiei şi Internelor – 152,5 milioane de lei pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor; plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012; cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, respectiv a expertizelor medico-legale, carburanţilor, utilităţilor, etc; alocaţii pentru Programul Schengen.

    – Ministerul Justiţiei (în principiu, pentru aplicarea codurilor juridice) – 45,844 milioane de lei pentru cheltuieli de personal; bunuri şi servicii pentru achiziţionarea mobilierului pentru personalul nou încadrat în funcţionarea instanţelor; subvenţii pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor; credite externe rambursabile prin Proiectul “Reforma sistemului judiciar”; cheltuieli de capital pentru instanţe;

    – Ministerul Afacerilor Externe – 11 milioane de lei pentru contribuţii şi cotizaţii la organismele internaţionale; cheltuieli de personal;

    – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – 10 milioane de lei pentru investiţii.

  • Banii pentru şomeri, peste trei sferturi din cheltuielile cu politicile pe piaţa muncii, în 2011

    Sprijinul acordat şomerilor a totalizat 1,28 miliarde lei în 2011, deţinând o pondere de 95,5% în totalul cheltuielilor cu suporturile financiare (măsuri pasive), de 1,37 miliarde lei. Cheltuielile implicate de suporturile financiare au reprezentat, la rândul lor, 83,8% în totalul cheltuielilor cu politicile privind piaţa muncii, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Persoanele vulnerabile pe piaţa muncii au fost sprijinite să se reintegreze prin măsuri active care au totalizat mai puţin de o zecime (7,1%) din totalul cheltuielilor cu intervenţiile publice pe piaţa muncii. Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost anul trecut de 2.569 lei pentru un salariat, în creştere cu 3,7% faţă de anul precedent.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Costul final al noului sediu al Băncii Centrale Europene ar putea atinge cifra de un miliard de euro

    Cheltuielile vor fi cu circa 200 de milioane de euro mai mari faţă de bugetul iniţial de 850 de milioane de euro, a spus Asmussen la ceremonia care a marcat încheierea lucrărilor la structura clădirii, informează portalul EUobserver.Astfel, construcţia clădirii ar urma să aibă un cost final de 1 miliard de euro. Până în prezent fonduruile cheltuite se ridică la aproximativ 530 de milioane de euro, a spus el. Lucrările la cele două turnuri, de 43 şi 45 de etaje, cu o înălţime maximă de 185 de metri, au început în 2010.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    336.830 lei
    donaţiile primite de preşedintele Traian Băsescu în perioada campaniei pentru referendum, din care a cheltuit în total 336.705 lei

    11,8%
    cu atât au crescut sosirile în structurile de primire turistică în luna iunie, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în timp ce înnoptările au înregistrat o creştere cu 7,2%

    0,4 mld. euro
    excedentul comercial al UE din comerţul cu bunuri în iunie 2012, comparativ cu un deficit de 15,3 mld. euro în iunie 2011, în timp ce excedentul comercial al zonei euro a fost de 14,9 mld. euro, raportat la un excedent de 0,2 mld. euro în iunie 2011

    24,1%
    ponderea companiilor care au oferit formare profesională continuă (FPC) angajaţilor în anul 2010, faţă de numărul total de companii incluse în cercetarea INSSE (46.000)

    3.856
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna iulie 2012, în scădere cu 1,8% faţă de luna precedentă şi cu 0,7% faţă de iulie 2011

  • Când vor avea loc şi cât vor costa alegerile parlamentare. Cum vom vota

    Alegerile nu vor avea loc pe bază de carte de alegător. Prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern au fost prorogate termenele de aplicare a dispoziţiilor legale privind cărţile de alegător şi registrul electoral din cauza faptului că până în prezent nu tuturor cetăţenilor români cu drept de vot le-au fost eliberate cărţi de alegător şi, din cauza subfinanţării, registrul electoral nu e operaţional. Prin urmare, prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2012 se va certifica prin aplicarea ştampilei cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului sau a unui timbru autocolant cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului pe actul de identitate.

    A fost adoptată şi hotărârea care stabileşte bugetul şi cheltuielile alegerilor parlamentare. Bugetul total aprobat este de 199 de milioane de lei, defalcat după cum urmează: 176,01 milioane lei către Ministerul Administraţiei şi Internelor, 4,55 milioane lei către Institutul Naţional de Statistică prin Secretariatul General al Guvernului, 11,2 milioane lei către Autoritatea Electorală Permanentă, 5,25 milioane lei către Ministerul Afacerilor Externe şi 1,99 milioane lei către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

    Hotărârea de Guvern mai prevede înfiinţarea în perioada electorală a unei comisii de transparenţă compusă din câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, din doi reprezentanţi ai Clubului Român de Presă şi un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente – această comisie va avea rolul de a supraveghea modul în care se vor efectua cheltuielile pentru organizarea alegerilor. Totodată, vor fi înfiinţate la nivel central şi judeţean comisii tehnice pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în legislaţia în vigoare în domeniul alegerilor.

    Au fost aprobate, de asemenea, modelul timbrului autocolant şi condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, modelele pentru copia de pe lista electorală permanentă, lista electorală suplimentară, extrasul de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare şi ale altor tipizate ce vor fi folosite pentru alegeri. S-au aprobat şi modelele buletinelor de vot şi ale ştampilelor de vot.

  • Cheltuieli nejustificate la companii de stat: bijuterii de lux de zeci de mii de euro şi vinuri de colecţie la Oil Terminal

    El a anunţat totodată anularea unei licitaţii “cu dedicaţie”. Chiţoiu a prezentat concluziile unui audit privind activitatea ministerului şi a companiilor din subordine în perioada 2009-2011.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Instituţii şi firme de stat au cheltuit în 2009-2012 peste 33 de milioane de euro pentru avocaţi

    Concluzia relevă dintr-un raport al Corpului de Control al primului-ministru, obţinut de MEDIAFAX, privind situaţia contractelor de asistenţă, consiliere şi reprezentare juridică încheiate între entităţi publice şi case de avocatură. La începutul lunii iunie, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care a interzis instituţiilor publice, regiilor autonome şi companiilor naţionale să mai contracteze servicii de consultanţă şi asistenţă juridică dacă dispun deja de personal propriu de specialitate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Consumul în 2011: mai puţin şi mai scump

    de Ioana Mihai

    Segmentul produselor alimentare a crescut cu 12% în valoare, influenţat în special de creşterea preţurilor. Se observă un trend ascendent şi în cazul produselor de îngrijire personală şi al produselor de intreţinere a locuinţei, cu o creştere de 7%, respectiv 6% faţă de anul precedent.

    Contrar tendinţei generale, cheltuielile pentru băuturi (sucuri, cafea, bere, apă) au fost mai mici cu 2% faţă de anul precedent. Chiar dacă gospodăriile achiziţionează aceste produse cu o frecvenţă mai mare (în special apa minerală), valoarea medie pe act de cumpărare este mai mică cu aproximativ 6%.

    “Dacă în 2010 consumatorii ocazionali renunţau să mai cumpere anumite produse, anul 2011 a adus puţină relaxare care s-a reflectat în creşterea numărului de cumpărători pentru majoritatea categoriilor de bunuri de larg consum”, declară Raluca Răschip, consumer goods director GfK România.

    Dintre alimente, băuturile răcoritoare carbogazoase se numără printre categoriile cu cele mai mari scăderi în volum (-9%), urmate de ciocolata tablete (-8%) şi cafeaua măcinată (-6%). Iaurtul îşi menţine în continuare o rată de creştere ridicată (4-6%), însă doar produsele pentru îngrijirea locuinţei ne mai “răsfaţă” cu creşteri de două cifre (10% pentru produse universale pentru curăţenie, 13% pentru produse pentru spălat geamuri).

    În ceea ce priveşte mărcile private, ele urmează un trend ascendent, acoperind 9% din piaţă în valoare în 2011, faţă de 7% în 2010. 95% din gospodăriile din România au cumpărat cel puţin o dată o marcă privată anul trecut. Aceasta arată potenţialul mare de dezvoltare, cu atât mai mult cu cât ponderea acestora în totalul cheltuielilor de bunuri de larg consum este mai mică decât în Europa de Est (aproximativ 20%).
    Categoriile cu cea mai mare pondere a mărcilor private rămân în continuare uleiul pentru gătit şi produsele din hârtie: prosoape de bucătărie, serveţele, batiste.
    Un fenomen interesant îl constituie prezenţa mărcilor private în comerţul tradiţional – peste 60% din gospodăriile care şi-au făcut cumpărăturile în acest tip de format în 2011 au cumpărat cel puţin o dată şi un produs marcă privată.

    La nivelul întregii ţări, comerţul modern câştigă teren în dauna celui tradiţional, fiind responsabil pentru 48% din cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum (faţă de 45% în 2010). Cele mai dinamice tipuri de magazine în 2011 sunt hipermarketurile şi supermarketurile care au înregistrat creşteri de 16%, respectiv 14% în valoare, în special datorită atragerii unui număr mai mare de cumpărători.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori a GfK România, pe un eşantion de 2.200 gospodării, reprezentativ la nivel naţional.

  • “Misiune imposibilă” pentru Spania – să anunţe noi reduceri de cheltuieli de 40 miliarde euro

    Rajoy a fost forţat recent de ceilalţi lideri europeni să adopte o ţintă de deficit bugetar de 5,3% pentru acest an, după ce Spania şi-a stabilit unilateral ca obiectiv un deficit mai ridicat, de 5,8%, potrivit cotidianului The Guardian. Unii lideri europeni şi pieţele financiare au semnalat deja situaţia din Spania ca cea mai importantă ameninţare în acest moment pentru stabilitatea zonei euro. Comisarul UE pentru afaceri monetare, Olli Rehn, a învinuit tentativele Spaniei, a patra mare economie a zonei euro, de a relaxa măsurile de reducere a cheltuielilor pentru noile presiuni asupra datoriei suverane.

    Mai multe pe mediafax.ro