BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Republicanii americani se declară gata de război cu Iranul

    Doi dintre aspiranţii la nominalizarea partidului pentru candidatura la preşedinţia SUA, Mitt Romney şi New Gingrich, au evocat subiectul războiului la o dezbatere electorală din Carolina de Sud, relatează agenţiile de presă.

    Dacă programul de sancţiuni economice contra Iranului şi alte strategii eşuează, acţiunea militară rămâne o alternativă, pentru că “este inacceptabil ca Iranul să devină o putere nucleară”, a declarat Mitt Romney. El a susţinut că dacă Barack Obama va fi reales, Iranul va dezvolta arma nucleară. Newt Gingrich a fost de acord, afirmând că dacă operaţiunile sub acoperire şi alte strategii dau greş, “nu va fi altă opţiune” decât folosirea forţei.

    Conform sondajelor de opinie, Romney este considerat cel mai potrivit să conducă forţele armate ale SUA, cu 26% dintre opţiunile electoratului republican, urmat de Gingrich, cu 21%.

    Dintre ceilalţi participanţi la dezbatere, Ron Paul şi Herman Cain s-au opus ideii de atacare a Iranului. Paul a spus că orice acţiune militară ar trebui mai întâi supusă dezbaterii Congresului, iar Cain a recomandat ca soluţii înăsprirea sancţiunilor, descurajarea militară prin desfăşurarea de rachete balistice în zonă şi ajutorul acordat opoziţiei iraniene.

    În ultimele săptămâni, alţi doi candidaţi la nominalizarea republicană au promovat atacarea Iranului. Rick Perry, guvernatorul de Texas, a declarat pentru CNN că SUA ar trebui să susţină eforturile Israelului de a împiedica programul iranian nuclear, “până la şi incluzând o acţiune militară”. Rick Santorum, fost senator de Pennsylvania, a descris Iranul drept “inamic” la o întâlnire cu activiştii republicani din Des Moines şi a declarat că el va susţine Israelul “umăr la umăr” dacă acesta va lansa un atac preventiv contra Iranului şi, de asemenea, că susţine o acţiune militară directă a SUA dacă aceasta va fi cerută de Israel.

    Apariţia raportului AIEA s-a corelat în mod nefericit cu acutizarea conflictului verbal între Tel Aviv şi Teheran. Oficialii israelieni au reînceput aluziile la o posibilă acţiune armată contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, pe motiv că acesta dezvoltă arma atomică, iar Ahmadinejad a replicat cu aceleaşi declaraţii belicoase, menite să descurajeze Israelul şi aliaţii lui.

    Dacă SUA, Franţa şi Marea Britanie cer noi sancţiuni contra Iranului, Rusia a făcut apel la evitarea folosirii forţei şi s-a pronunţat, alături de China, împotriva unor noi sancţiuni, pe motiv că raportul AIEA nu aduce nimic “fundamental nou” în privinţa programului nuclear iranian.

  • Afişele partidului lui Vladimir Putin, identice cu afişele oficiale care îndeamnă populaţia la vot

    Sute de panouri au fost instalate de curând în oraşul Moscova, din ordinul Comisiei Electorale Municipale, pentru a încuraja alegătorii să meargă să voteze la 4 decembrie în aceste alegeri legislative, considerate o etapă către alegerile prezidenţiale din martie 2012, la care Putin şi-a anunţat candidatura. Afişele Comisiei, imprimate în albastru, roşu şi alb, culorile steagului naţional, înfăţişează siluete de copii, adulţi şi bătrâni, împreună cu inscripţia “Veniţi şi votaţi!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce nu trec legile în Parlament

    Opoziţia, prin Victor Ponta, a dezavuat în continuare legile cerute, afirmând că legea asistenţei sociale va avea efecte negative asupra populaţiei cu venituri reduse, iar modificarea procedurii de numire a magistraţilor Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, dorită de Băsescu, nu e o cerinţă a UE, aşa cum susţine preşedintele, ci reflectă doar intenţia Cotrocenilor de a promova la ÎCCJ procurori de la DNA, pentru a continua şi în 2012 campania “dosarelor politice”.

    Problema nu e însă numai, sau atât la opoziţie, cât la parlamentarii puterii, care au dovedit că nu doresc din motive electorale legea asistenţei sociale şi nu doresc din motive mai personale să-i dea mai multă putere braţului deocamdată cam scurt al justiţiei. O concluzie provizorie i-ar aparţine ex-ministrului Sebastian Lăzăroiu, care reflecta la B1TV că Traian Băsescu deţine în continuare controlul în PDL, unde “foarte mulţi oameni îl ascultă, dar nu mai e ca altă dată. Ca popularitate s-a mai erodat, e normal”.

  • Grecia evită pe ultima sută de metri alegerile anticipate. Ce a obţinut Papandreou arătând pisica referendumului

    “Ultimul lucru de care îmi pasă e postul meu. Nu mă interesează dacă nu sunt reales. A venit vremea pentru un nou efort… Nu am văzut niciodată politica drept o profesie”, a declarat Giorgios Papandreou, citat de Reuters, sugerând că e gata să renunţe la funcţia de prim-ministru dacă aceasta va garanta un guvern de coaliţie mai solid. 153 de parlamentari şi-au acordat votul de încredere, iar 145 au votat împotrivă.

    Noul guvern de coaliţie – din care probabil nu va face parte Noua Democraţie, partidul conservator de opoziţie condus de Antonis Samaras, care a cerut până în ultima clipă demisia lui Papandreou şi convocarea de alegeri anticipate – va trebui să asigure aprobarea noului pachet de susţinere pentru Grecia din partea UE şi a FMI şi toate măsurile de austeritate aferente.

    Premierul Papandreou a stârnit un scandal uriaş în ultima săptămână, în zona euro şi în afara ei, cu anunţul că va cere un vot de încredere parlamentului şi va convoca un referendum asupra viitoarei linii de credit UE-FMI pentru Grecia, în valoare de 130 de miliarde de euro. Pentru Papandreou, să ameninţe partidele cu referendumul era ultima carte pe care putea s-o joace în favoarea programului cu UE, după ce a pierdut treptat sprijinul parlamentarilor, atât al celor din opoziţia mobilizată de adversarul său Antonis Samaras, extrem de dornic să provoace alegeri anticipate şi să preia el guvernarea, cât şi al unora dintre socialişti, iar din stradă era ameninţat zilnic cu revolte şi greve.

    Noua linie de credit UE-FMI este condiţionată de un plan de reducere a datoriei Greciei de la 160% la 120% din PIB până în 2020, plan bazat pe un pilon intern (măsuri drastice de austeritate şi privatizări consistente) şi unul extern (creditorii privaţi acceptă o pierdere de 50% din valoarea nominală a obligaţiunilor elene deţinute). Planul de reducere a datoriei se va derula sub supravegherea “Grupului operativ de asistenţă tehnică”, condus de neamţul Horst Reichenbach şi format din experţi străini care vor asista guvernul la privatizări şi colectarea veniturilor.

    Aceste condiţii dure, percepute de mulţi politicieni drept o încălcare a suveranităţii Greciei, explică de ce Papandreou n-a mai găsit aceeaşi susţinere politică de la rundele precedente de măsuri de austeritate trecute prin parlament din mai 2010 încoace, adică de când a fost aprobat actualul pachet de susţinere de la UE-FMI, în valoare de 110 miliarde de euro.

    Dar nu e prima dată când premierul a vrut un referendum fiindcă s-a împiedicat de partide: la începutul lui iunie a afirmat că e nevoie de un referendum pentru revizuirea constituţiei, cu scopul de a limita numărul de mandate parlamentare şi a face mai uşoară urmarirea penală a oficialilor guvernamentali pentru erori de management şi corupţie. Ideea n-a mers însă mai departe: parlamentul a aprobat atunci o nouă rundă de măsuri de austeritate, eveniment eclipsat de violenţele de stradă care au culminat la 29 iunie.

  • Preda: Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare şi fundamentalişti religioşi

    “Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare, y compris pentru fundamentalişti religioşi. Mă tem că acest loc nu reprezintă azi mai mult de 3-4 procente, adică mai puţin decât actualul prag electoral”, afirmă Preda, referindu-se la proiectul formaţiunii Noua Republică, condusă de teologul Mihail Neamţu şi susţinut de fostul ministru Sebastian Lăzăroiu, caracterizat de Preda drept “un sociolog din ce în ce mai angajat, dar fără de partid”.

    Ca să evite pierderea de viteză electorală de pe urma căreia ar câştiga formaţiuni situate şi mai la dreapta PDL, aşa cum este Noua Republică, PDL trebuie să-şi asume însă “o parte esenţială a dreptei, cea care a fost abandonată de PNL atunci când acest partid a ales să se arunce în braţele stângii”, consideră Preda.

    În opinia lui, cele cinci idei liberale sunt următoarele: politicienii slujesc cetăţeanul, nu statul; sectorul privat şi cel public au o demnitate egală; scopul ultim al politicilor trebuie să fie creşterea economică, nu diminuarea deficitului public; funcţia esenţială a statului este protecţia vieţii, bunurilor şi libertăţilor individuale; moderaţia, capacitatea de a discuta cu ceilalţi parteneri politici, e soluţia ieşirii din izolare.

    “Statul trebuie să producă protecţie, de la previzibilitatea de care au nevoie actorii economici la compasiunea pentru actorii neeconomici lipsiţi de resurse. Doar ignoranţii pot crede că, în faţa crizei, statul trebuie să demisioneze. Lumea modernă e strâns legată de rafinarea modalităţilor protecţiei”, afirmă Preda.

  • Cota unică de impozit, acum şi în SUA

    Magnatul media Steve Forbes, care a insistat pe cota unică şi în propriile sale campanii pentru nominalizare la candidatura republicană, din 1996 şi 2000, s-a raliat cu toate forţele variantei lui Rick Perry, numind-o “cel mai interesant plan de la Reagan încoace”.

    Herman Cain, fostul CEO al companiei Godfather’s Pizza, a propus un impozit unic pe venit de 9%, o taxă unică de 9% pe vânzările pe piaţa internă şi un impozit unic de 9% pe profitul companiilor. Reforma lui fiscală ar însemna o reducere masivă de impozite pentru americanii cu venituri mari, adică exact opusul a ceea ce vor democraţii.

    Atât Cain, cât şi Perry au promis însă măsuri de protejare a familiilor cu venituri mici, care ar plăti sume mai mari la fisc în varianta cotei unice; coroborat cu faptul că americanii bogaţi sunt din start avantajaţi de o cotă unică, povara fiscală cea mai mare ar cădea tot pe clasa medie, lucru neconvenabil pentru o categorie importantă a electoratului vizat de republicani.

  • Adrian Năstase: Ideile stângii sunt cele care vor scoate lumea din criză

    “Faptul că Germania şi Franţa se gândesc la ideea de a introduce impozite speciale pentru speculaţiile bancare, faptul că dreapta britanică lansează planuri pentru crearea de locuri de muncă legitimează mesajul stângii europene, care susţine un stat mai activ, mai implicat, mai responsabil”, argumentează Năstase, în discursul pregătit pentru Consiliul Naţional al PSD.

    Europenii “au început să sesizeze inconsistenţa politicilor neoconservatoare”, precum şi ineficienţa măsurilor de austeritate, iar reacţia lor a început să se vadă, continuă Năstase, exemplificând cu rezultatul alegerilor dintr-o serie de state: “Stânga a obţinut, pentru prima dată în istorie, majoritatea absolută în Senatul francez, după ce s-au câştigat alegerile locale, social-democraţii danezi au câştigat alegerile şi au dat premierul, în Germania social-democraţii câştigă land după land, iar în alegerile locale din Italia, stânga a spulberat dreapta lui Berlusconi”.

    În acest context, el a criticat faptul că “Guvernul condus de la Cotroceni” continuă “politica falimentară a austerităţii, deşi chiar marile guverne din UE, conduse de neoconservatori, au început să accepte mesajul stângii”. În opinia lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu “se găseşte acolo unde s-a aflat permanent de-a lungul carierei sale politice: împotriva curentului. A fost socialist când credea că poziţionarea la stânga va da bine, a trecut la dreapta când criza era pe punctul de a începe şi acum continuă să insiste pe aceleaşi idei demonstrate politic drept falimentare”.

  • SUA: De ce are succes Herman Cain, “candidatul 9-9-9” al republicanilor (VIDEO)

    Cain, în vârstă de 65 de ani, fostul CEO al companiei Godfather’s Pizza, a devenit preferatul Tea Party, graţie soluţiei “9-9-9” propuse pentru relansarea economiei (9% impozit unic pe venit, 9% taxă unică pe vânzările pe piaţa internă, 9% impozit unic pe profitul companiilor), dar şi preferatul bogaţilor, având în vedere că reforma lui fiscală ar însemna o reducere masivă de impozite pentru ei, adică exact opusul a ceea ce vor democraţii.

    În plus, Cain este de culoare, ceea ce ar înlătura din start acuzaţiile democraţilor că republicanii vor ca în alegerile de la anul să reinstaureze supremaţia albilor în administraţia americană.

    Cei care îl critică aduc în discuţie îndeosebi poziţia sa total dezimplicată în privinţa politicii externe, pe care Cain nu o consideră prioritară atâta timp cât problemele interne, economice, ale Americii nu sunt rezolvate. Există în acest sens un interviu deja celebru, în care Cain maimuţăreşte numele Uzbekistanului, vrând să ilustreze ce puţin ar trebui să le pese americanilor de ceea ce se întâmplă în alte zone ale lumii. Dar s-ar putea ca însăşi această atitudine să-i aducă puncte în rândul electoratului său.

  • UDMR: Ţinem mai bine harta în cui

    El susţine că luarea unei decizii pe această temă ar trebui să aibă loc abia la începutul următorului ciclu electoral, după 2012, şi că dacă s-ar face mai devreme, atunci “se va face fără UDMR”. După Kelemen, motivul atragerii fondurilor UE nu justifică reorganizarea teritoriului, întrucât grăbirea procesului de doar ca să prindă alegerile ar aduce “haos administrativ” .

    Preşedintele Traian Băsescu declarase, la emisiunea “După 20 de ani” de la ProTV, că amânarea alegerilor locale spre a coincide cu cele generale ar fi justificată doar de reorganizarea administrativă, menţionând că în lipsa acestei justificări el tratatează subiectul ca pe o problemă a coaliţiei, pe care nu şi-o asumă.

  • Cine câştigă alegerile de duminică din Polonia

    Sondajele de opinie au arătat o îngustare progresivă a distanţei dintre cele două formaţiuni, cu o ascensiune a opoziţiei până la un raport de 31-21 în preferinţele electoratului. Polonia, a şaptea economie a UE, a avut o creştere medie a PIB de 4,4% din 2007 până în 2010, iar salariul mediu s-a majorat cu circa 18% în ultimii patru ani, de când Donald Tusk conduce guvernul.

    Acum însă, încetinirea economiei din zona euro ameninţă veniturile din exporturi ale Poloniei, deficitul bugetar şi datoria au crescut, iar prognozele băncilor străine vorbesc de o creştere economică de numai 1,9% pentru anul viitor (Citigroup), raportat la prognoza de 4% a guvernului, ceea ce a influenţat negativ opiniile unei părţi a electoratului faţă de guvern.