BusinessMagazin

Tag: actiuni

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • Cum vor arabii să pună mâna pe una dintre cele mai mari bănci din Europa

    Erori strategice, amenzi masive şi atacuri din partea speculatorilor au dus la o criză majoră pentru cea mai importantă bancă a Germaniei. Acum, investitori din Qatar care deţin deja în jur de 10% din Deutsche Bank se gândesc să preia controlul.

    În mai 2014, atunci când ocupa funcţia de co-CEO al Deutsche Bank, Anshu Jain a luat legătura cu şeicul Hamad bin Jassim bin Jabor al-Thani (cunoscut şi ca HBJ), fost prim-ministrul al Qatarului şi unul dintre cei mai influenţi oameni din Golf. HBJ era de multă vreme client al băncii germane, aşa că a fost de acord să investească 1,75 miliarde de euro; şeicul a devenit, astfel, unul dintre principalii acţionari ai băncii.

    Toată lumea a sărbătorit: părea că banca are un partener puternic, care spre mulţumirea lui Jain susţinea demersurile acestuia. Chiar şi guvernul german a susţinut tranzacţia. Doi ani şi jumătate mai târziu însă, Deutsche Bank se află pe marginea prăpastiei. Anshu Jain a fost înlăturat de la conducere din pricina rolului pe care l-a avut pe perioada crizei financiare şi din cauza rezultatelor slabe; succesorul său, John Cryan, nu a reuşit să propună o strategie coerentă, iar capitalul băncii pare insuficient. Acţionarii şi clienţii sunt din ce în ce mai neliniştiţi. Pe 15 septembrie, anul acesta, Departamentul de Justiţie din Statele Unite ale Americii a ordonat Deutsche Bank să achite o amendă în valoare de 14 miliarde de dolari, ca urmare a acuzaţiilor de fraudă în domeniul creditelor ipotecare. Speculatorii şi politicienii s-au aflat într-o oarecare stare de panică la momentul anunţului, alimentată şi de zvonurile unei posibile intervenţii a statului german. O atmosferă de frustrare şi depresie se regăseşte la tot pasul, iar Cryan încearcă să o combată prin diverse mesaje motivaţionale.

    Pentru o vreme, valoarea de piaţă a Deutsche Banik a scăzut sub 15 miliarde de euro, faţă de 35 de miliarde cât era valoarea cu 12 luni în urmă. Investitorii puternici precum HBJ şi vărul său, şeicul Hamad bin Khalifa al-Thani (fost emir al Qatarului) au pierdut, cel puţin pe hârtie, peste 10 miliarde de euro. În această vară, cei doi şi-au mărit pachetul de acţiuni până la 10%, dar valoarea a continuat să scadă.

    Pe 1 octombrie, 10 fonduri de investiţii au început să îşi reducă expunerea financiară pe Deutsche Bank, în condiţiile îngrijorărilor că banca germană legate de capacitatea instituţiei de a rezista penalităţilor legale cu care se confruntă.

    Fondurile, o mică parte din cei 800 de clienţi pe care îi are banca în businessul de investiţii, şi-au mutat parte din derivatele listate către alte firme, potrivit unui document intern al Deutsche Bank. Printre fonduri se numără şi Millennium Partners, în valoare de 34 de miliarde de dolari, Rokos Capital Management, în valoare de 4 miliarde de dolari şi Capula Investment Management, de 14 miliarde de dolari, potrivit unor surse citate de Bloomberg.

    „În orice săptămână, avem câştiguri şi pierderi“, a spus Barry Bausano, şeful diviziei de hedge funding a băncii. „Săptămâna aceasta nu este cu nimic diferită, asta se întâmplă mereu“, a adăugat el încercând să liniştească părţile implicate.

    În urma anunţului, acţiunile băncii au scăzut cu până la 8% în Frankfurt, un minim record pentru Deutsche Bank. Cu toate acestea, pare că preţul scăzut îi încurajează pe şeici să investească tot mai mult în Deutsche Bank. Informaţii obţinute de publicaţia germană Spiegel indică faptul că cei doi veri se gândesc să mai cumpere un bloc de 25% din acţiuni. Însă publicaţia mai prezintă şi o ipoteză delicată: şeicii ar fi de acord să investească doar dacă ar putea avea un cuvând de spus în ceea ce priveşte deciziile de viitor; cei doi ar fi extrem de nemulţumiţi că banca nu a reuşit să iasă din situaţia actuală şi nu sunt de acord cu strategia adoptată de John Cryan.

    Astfel, putem presupune că o eventuală achiziţie a unui pachet mare de acţiuni va duce şi la schimbarea conducerii Deutsche Bank. În termeni de strategie bancară, este foarte probabil ca şeicii să împingă Deutsche Bank către o mai mare implicare în investiţiile globale. Doar acolo, sunt de părere cei doi, mai poate banca genera venituri importante.

    Până acum, nici reprezentanţii băncii şi nici şeicii nu au făcut comentarii pe marginea acestui subiect.

    Calea de urmat pare totuşi a fi clară: supervizorii de la Banca Centrală Europeană nu par a avea rezerve faţă de scenariul achiziţiei, în vreme ce guvernul german nu arată niciun fel de probleme în a da OK‑ul pe tranzacţie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble nu are obiecţii faţă de o investiţie masivă a celor din Qatar în Deutsche Bank: „Nu avem nicio problemă cu un astfel de investitor“, a declarat celor de la Spiegel o sursă apropiată ministrului. Nu există nicio indicaţie că investitorii din Golf ar avea alte planuri, mai crede ministrul, fiind cel mai probabil vorba de investitori strategici care vor să obţină rezultate financiare pozitive.

  • Are 51 de ani şi a devenit cel mai bogat om din Rusia, depăşindu-l pe Vladimir Potanin

    Industriaşul Alexey Mordashov a devenit cel mai bogat om din Rusia, depăşindu-l pe miliardarul Vladimir Potanin. Averea lui Mordashov a crescut cu 126 de milioane de dolari la 15,7 miliarde ieri depăşindu-l pe Potanin cu 200 de milioane de dolari, potrivit indexului Bloomberg.

    Majoritatea averii sale provine de la Severstal PJSC, al patrulea cel mai mare producător de oţel din Rusia în 2015, al căror acţiuni au crescut cu 18% în ultimul an, în timp ce GMK NOrilsk Nickel PJSC, deţinut de Potanin, a scăzut cu 3%.

    Mordashov şi-a început cariera ca economist în 1988 la fabrica metalurgică Cherepovetskiy, iar după ce a fost privatizată a fost directorul financiar al acesteia. A fost sfătuit să cumpere acţiuni la fabrică şi astfel a creat două fonduri de investiţii prin care a achiziţionat acţiunile fabrici. În 1996 a fost numit CEO al fabrici, iar apoi a construit conglomeratul de azi numit Severstal.  

  • Fondul Emerging Europe Accession Fund a semnat cu PPG un contract de vânzare de acţiuni

    Axxess Capital, consultantul investitional al Emerging Europe Accession Fund (“EEAF”), anunta astazi vanzarea pachetului de actiuni detinut in Deutek S.A., companie de top ce opereaza pe piata de vopseluri decorative.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are 51 de ani şi a devenit cel mai bogat om din Rusia, depăşindu-l pe Vladimir Potanin

    Industriaşul Alexey Mordashov a devenit cel mai bogat om din Rusia, depăşindu-l pe miliardarul Vladimir Potanin. Averea lui Mordashov a crescut cu 126 de milioane de dolari la 15,7 miliarde ieri depăşindu-l pe Potanin cu 200 de milioane de dolari, potrivit indexului Bloomberg.

    Majoritatea averii sale provine de la Severstal PJSC, al patrulea cel mai mare producător de oţel din Rusia în 2015, al căror acţiuni au crescut cu 18% în ultimul an, în timp ce GMK NOrilsk Nickel PJSC, deţinut de Potanin, a scăzut cu 3%.

    Mordashov şi-a început cariera ca economist în 1988 la fabrica metalurgică Cherepovetskiy, iar după ce a fost privatizată a fost directorul financiar al acesteia. A fost sfătuit să cumpere acţiuni la fabrică şi astfel a creat două fonduri de investiţii prin care a achiziţionat acţiunile fabrici. În 1996 a fost numit CEO al fabrici, iar apoi a construit conglomeratul de azi numit Severstal.  

  • Câţi bani câştigă un angajat Facebook

    Antonio Garcia Martinez s-a alăturat Facebook pe poziţia de product manager în 2011 chiar înainte ca Facebook să fie listată la bursă. A lucrat la produsele de publicitate ale companiei, iar în 2013 a plecat şi a publicat cartea “Chaos Monkeys”, despre cum este să lucrezi alături de Mark Zuckerberg. Unul dintre lucrurile dezvăluite în carte este faptul că angajaţii ce lucrează în tehnologie sunt foarte bine plătiţi.

    “Oferta originală a Facebook includea 75.000 de acţiuni plus un salariu anual de 175.000 de dolari. Am reuşit să obţin bani cash, echivalentul a 5000 de acşiuni, pentru a-mi plăti datoriile, pentru o nouă maşină şi o un vas “, a scris Martinez.

    Astfel, Business Insider a calculat că, la momentul listării, salariul lui Martinez ajungea la 971,500 de dolari pe an (acţiuni + bonusuri), înainte de taxe. După, suma ce a intrat în buzunarul americanului a fost de 550.000 de dolari. Dar asta nu este tot, un apartament, o casă modestă se vinde cu 1-3 milioane de dolari. Aşa că şi atunci când câştigi aproape 1 milion de dolari pe an nu te simţi foarte bogat, a mărturisit Martinez în cartea sa.

    Martinez este doar un exemplu, dar sunt mulţi angajaţi Facebook care s-au alăturat companiei de la început, iar la momentul listării au devenit multi-milionari.

  • Câţi bani câştigă un angajat Facebook

    Antonio Garcia Martinez s-a alăturat Facebook pe poziţia de product manager în 2011 chiar înainte ca Facebook să fie listată la bursă. A lucrat la produsele de publicitate ale companiei, iar în 2013 a plecat şi a publicat cartea “Chaos Monkeys”, despre cum este să lucrezi alături de Mark Zuckerberg. Unul dintre lucrurile dezvăluite în carte este faptul că angajaţii ce lucrează în tehnologie sunt foarte bine plătiţi.

    “Oferta originală a Facebook includea 75.000 de acţiuni plus un salariu anual de 175.000 de dolari. Am reuşit să obţin bani cash, echivalentul a 5000 de acşiuni, pentru a-mi plăti datoriile, pentru o nouă maşină şi o un vas “, a scris Martinez.

    Astfel, Business Insider a calculat că, la momentul listării, salariul lui Martinez ajungea la 971,500 de dolari pe an (acţiuni + bonusuri), înainte de taxe. După, suma ce a intrat în buzunarul americanului a fost de 550.000 de dolari. Dar asta nu este tot, un apartament, o casă modestă se vinde cu 1-3 milioane de dolari. Aşa că şi atunci când câştigi aproape 1 milion de dolari pe an nu te simţi foarte bogat, a mărturisit Martinez în cartea sa.

    Martinez este doar un exemplu, dar sunt mulţi angajaţi Facebook care s-au alăturat companiei de la început, iar la momentul listării au devenit multi-milionari.

  • Un român a vrut să depună 1.000 de lei la bancă. Când a văzut ce dobândă primeşte, s-a hotărât să facă altceva cu banii. În numai un an a reuşit să câştige de 10 ori mai mult! Care e secretul

    O sumă de 10.000 de lei depusă în octombrie 2015 la bancă ar fi adus maximum 70 de lei, în condiţiile în care pe acest palier de investiţii câştigurile sunt sigure, dar erodate masiv de comisioanelor băncilor.

    Pe de altă parte, o sumă de 10.000 de lei investită în octombrie 2015 în fondul de acţiuni BT Maxim, al celor de la BT Asset Management, ar fi adus în 12 luni o sumă totală de mult mai mare.

     

    Un român a vrut să depună 1.000 de lei la bancă. Când a văzut ce dobândă primeşte, s-a hotărât să facă altceva cu banii. În numai un an a reuşit să câştige de 10 ori mai mult! Care e secretul 

  • Cum vrea acest tânăr să distrugă o companie gigant evaluată la 69 de miliarde de dolari

    “Cred că Uber este cu adevărat o companie rea”, este de părere Talmon Marco.

    Talmon Marco l-a cunoscut pe Travis Kalanick,  CEO-ul Uber, în anul 2000 când au vrut să se unească împotriva lui Napster, fiecare având propriul serviciu de file sharing. Parteneriatul nu s-a materializat şi acum amândoi deţin companii ce activează în acelaşi domeniu.

    Mulţi oameni critică Uber, dar puţini au destui bani să facă ceva în această privinţă. Talmon Marco ar putea fi unul dintre oamenii de afaceri care ar putea avea un cuvânt de spus în această dispută. În 2014 Marco a vândut Viber, aplicaţie de mesagerie, pentru 900 de milioane de dolari. S-a mutat la New York şi s-a gândit să înfrunte Uber pornindu-şi propria companie de ride-sharing.

    Marco a înfiinţat Juno care funcţionează pe aceleaşi principii ca Uber, dar cu o singură diferenţă – promite să-şi trateze angajaţii mai bine decât compania înfiinţată de Travis Kalaick.

    Juno va lua un comsion mai mic de la şoferi (10% comision dintr-o cursă, cu 15% mai puţin decât Uber) şi le va oferi şi acţiuni în cadrul companiei. Compania se află la început şi acţionează deocamdată doar în New York. Din februarie până acum Juno a ajuns la 8300 de şoferi care au realizat 105,000 de curse. Pe de altă parte, Uber a crescut la fel de repede: aproape 35,000 de şoferi au realizat câte o cursă fiecare în ultima săptămână din August.  

    Marco nu-şi angajează şoferii full timp, iar asta este un avantaj deoarece nu este obligat să le ofere salarii minime şi nici beneficii.

    Lyft şi Uber au cheltuit miliarde de dolari luptându-se pentru a atrage şoferi de parte lor. În timp ce Uber este proftabil în New York, compania a pierdut peste 100 de milioane de dolari în Statele Unite în alte doilea trimestru din 2016. Iar dacă Juno vrea să atragă şoferi prin tăierea comisioanelor, chiar şi într-un singur oraş, va muri înaintea lui Uber, spun jurnaliştii de la Bloomberg. Comisionul de 10% este o măsură temporară deoarece compania va revizita cât va lua comision pe 1 aprilie 2018, presupunând că atunci compania va migra către comsioane apropiate cu cele oferite şi de alţi competitori.

    Provocarea lui Juno este să construiască un model economic alternativ care este sustenabil, dar şi atractiv şoferilor. O alternativă este să le ofere şoferilor acţiuni, iar alta ar fi să le ofere contracte de muncă pe termen nederminat celor care doresc asta. Însă acţiunile cu pricina pot fi tranzacţionate doar după ce, dacă compania se va lista la bursă sau dacă va fi achiziţionată în următorii şapte ani.

    Biroul lui Juno se află chiar în centrul “Big Apple” în clădirea One World Trade Center. “Pot să-ţi zic clar că pierdem bani acum. Este uşor să-ţi dai seama”, a spus Talmond Marco. 

    Juno şi-a construit afacerea direct pe spatele competiţiei şi folosesc sistemul de rating al Uber sau Lyft pentru a decide dacă un şofer este îndeajuns de bun pentru a fi angajat. Acest sistem este rar întâlnit în alte industrii, este de părere Melissa Schilling, profesor de management la New York University, care spune că “Uber cheltuieşte mulţi bani recrutând şoferi, educând piaţa, drept urmare, alţi jucători mai mici pot intra mai uşor pe piaţă.”

     

     

  • Câţi bani a reuşit să facă un tânăr de 38 de ani cu un banal joc pentru telefon

    Naruatsu Baba este un miliardar în vârstă de 38 de ani care distruge mitul japonezului modest. Fondatorul şi dezvoltatorul jocului de smarthphone Colopl Inc., are mare  succes şi nu se jenează să îl expună, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg.

    „Din punct de vedere profesional, eu nu am făcut greşeli”, a declarat Baba într-un interviu. „Nu contează cât de mică a fost solicitarea, am livrat întotdeauna ceva decent, indiferent de termenul limită sau circumstanţe”, declară acesta. Cuvintele sale sunt susţinute de evaluarea companiei la 1,9 miliarde de dolari la Bursa de Valori de la Tokyo. Baba deţine jumătate din acţiunile Colpol, el fiind cel care a realizat majoritatea codului jocului, inclusiv pentru precursorul Pokemon Go, un joc în care participanţii trebuiau să adune puncte deplasându-se cu telefonul.

    Baba consideră că succesul vine mai ales din noroc, dar detectarea oportunităţilor atunci când se ivesc este o abilitate certificată de experienţă. Una dintre „loviturile” sale a fost introducerea jocurilor concepute pentru ecranele tactile. În prezent, acesta se orientează spre ceea ce înseamnă realitatea virtuală, fiind unul dintre marii investitori în tehnologie. Fundaţia Virtual Reality Colopl deţine un buget de 50 de milioane de dolari, achiziţionând acţiuni în aproximativ 30 de startupuri anul acesta. Miliardarul spune că cea mai importantă caracteristică a realităţii virtuale este capacitatea de a păcăli utilizatorii că alţii pot fi prezenţi în mod fizic. „Te face să crezi că te afli faţă-n faţă cu persoana respectivă. Cam despre asta este realitatea virtuală”, spune Baba.

    Totuşi, mai există un drum lung de parcurs până când realitatea  poate oferi o experienţă de acest fel. Cu toate acestea, miliardarul spune că e doar o chestiune de timp până când aceste obstacole vor fi eliminate. Fundaţia sa a achiziţionat recent acţiuni la companii precum Fove Inc, care luna viitoare va lansa primul set de căşti de realitate virtuală din lume. Întrebat în legătură cu şansele de succes ale lui Colopl pentru realitatea virtuală, Baba este la fel de încrezător ca de obicei: „Nu sunt genul care face greşeli la locul de muncă. Dacă nu aş fi considerat că reuşesc, nu aş fi investit atât în asta”.