BusinessMagazin

Tag: intrare

  • O nouă intrare postcriză pe piaţa mobilei de lux

    Se construiesc şi se amenajează case continuu, dar există multe locuinţe mobilate cu compromisuri şi acum clienţii, după ce au trăit o perioadă în ele, descoperă plăcerea de a le amenaja aşa cum şi-au dorit. Se maturizează şi, totodată, creşte şi nivelul investiţiei pe care sunt dispuşi să o direcţioneze în amenajare“, descrie Roxana Alexandrescu, managing partner al showroomului Collezioni, motivul pentru care deschiderea unui magazin dedicat produselor de lux pentru casă în această perioadă este oportună.

    I-a venit ideea proiectului odată cu lansarea liniei de gresie şi faianţă Roberto Cavalli, în urmă cu patru ani, dar planurile sale de business au început să se concretizeze în urmă cu şapte luni. Rezultatul unei investiţii de aproximativ 400.000 de euro (în amenajare, stocuri şi cheltuieli operaţionale), showroomul se întinde pe o suprafaţă de 230 de metri pătraţi din apropierea Pieţei Floreasca şi este structurat în două zone: prima, destinată reamenajării locuinţei, iar cea de-a doua, cumpărăturilor din impuls. Produsele, din colecţiile Luxury Tableware (ceşti din porţelan, pahare de cristal etc.), Linen (cuverturi, perne decorative ş.a.) şi Luxury Tiles (gresie şi faianţă) ale mărcii Roberto Cavalli Home, dar şi ale mărcilor Gaia Mobili, Galassia (obiecte sanitare) şi Cristallo Collezioni (corpuri de iluminat), precum şi ale mărcii româneşti Gabriela Seres, au preţuri cuprinse între 48 de euro (pentru, spre exemplu, un prosop ori o ceaşcă) şi 12.000 de euro, pentru un set complet de mobilă de baie.

    În cadrul showroomului sunt disponibile şi servicii de consiliere specializată, de livrare a produselor, precum şi servicii dedicate segmentului de evenimente private, de genul listelor de căsătorie. Alexandrescu este optimistă în ce priveşte interesul clienţilor pentru astfel de produse şi apreciază că va recupera investiţia în cel mult doi ani. „Piaţa produselor de lux din România este în continuă creştere. Dacă la un moment dat s-a putut observa o stagnare, în acest moment interesul românilor pentru produsele exclusiviste este din ce în ce mai mare“, explică Alexandrescu. Ea vorbeşte cu pasiune atât despre marca Roberto Cavalli, designer pe care l-a descoperit dincolo de imprimeul animal print care l-a consacrat, cât şi despre obiectele din magazinul său – dintre care preferatele sale sunt o cadă galbenă şi ceştile cu imprimeuri florale.

    Managing partnerul Collezioni a observat evoluţia pieţei luxului încă de la începuturile acesteia pe piaţa locală, când şi-a început prima afacere, tot pe segmentul amenajărilor interioare. Studiile sale de bază sunt economice, însă Alexandrescu crede că cele mai multe lucruri le-a descoperit odată cu plecarea din ţară. „Anul ’89 m-a prins la vârsta la care credeam că putem să facem orice, generaţia mea a vrut să vadă cât mai multe şi să înţeleagă cât mai mult din mersul lumii. Veneam dintr-o lume închisă, iar în momentul în care am putut să vedem, să înţelegem şi să învăţăm din alte părţi, ni s-a părut extrem de important.“ Prima ţară pe care a vizitat-o a fost Italia – unde a intrat în contact cu persoane din industrie la curent cu ultimele tendinţe în amenajare. „Veneam dintr-o lume a mobilei pe sub mână şi ne-am dus într-o lume în care oamenii se întreceau să facă lucruri frumoase pe care să le vândă.

    Cred că această ruptură a fost pentru generaţia mea un punct de cotitură – de aceea suntem mulţi din această generaţie antreprenori în businessul de decoraţiuni interioare, am fost atât de fericiţi să vedem lucruri frumoase, încât am vrut să le aducem şi aici.“ În jurul anului 2000 a pus bazele primei sale afaceri, Casa Nouă Design Store, specializată pe decoraţiuni interioare, mobilier şi băi şi care, potrivit informaţiilor publicate pe site‑ul Ministerului de Finanţe, a ajuns la venituri de peste 1 milion de lei, dar la care a fost fost nevoită să renunţe din motive independente de business. „În 2000 România nu era încă o piaţă pregătită pentru lux, însă în 2004-2005 apetenţa pentru lux a crescut, ajungând la maximum în 2007 şi scăzând puternic în perioada crizei.“

     

  • Restaurantele SaladBox au ajuns la 14 mil. euro şi vizează extinderea în Anglia, Japonia sau Algeria

     „Avem discuţii avansate pentru a intra în Anglia, ţările Scandinave, iar colegul meu Radu Lupaş (COO al companiei) va pleca săptămâna viitoare în Algeria şi eu voi merge în Japonia pentru a discuta intrarea SaladBox pe aceste pieţe”, a spus Dan Isai, CEO al companiei şi unul dintre acţionarii.

    El spune că în prezent compania pe care o conduce are discuţii cu o companie din industria alimentară din Marea Britanie pentru a deschide mai multe locaţii acolo, iar primele magazine vor fi deschise în Londra. Antreprenorul explică faptul că restaurantele din străinătate sunt mai profitabile decât cele locale, deşi numărul de clienţi este de cele mai multe ori mai redus

    „Marja de profit a restaurantelor din România este de 10%, iar la cele din celelalte ţări este de 15-20%. O salată costă 4-5 euro în România, iar în străinătate este de 9-10 euro”, spune Dan Isai.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cel mai mare venit obţinut de o persoană cu profesie liberă: 4,4 milioane de euro

    Aproape 620.000 de persoane fizice au obţinut în 2014 peste 8,2 miliarde lei sub formă de venituri din profesii libere, venituri comerciale, drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), scrie ZF.

    Cel mai mare venit obţinut de o persoană fizică în 2014 a fost de 19,97 milioane de lei brut (circa 1,6 milioane de lei brut pe lună), obţinut în Bucureşti de o persoană cu profesie liberă, categorie în care intră avocaţii, auditorii financiari, consultanţii fiscali, contabilii, farmaciştii, medicii, notarii sau traducătorii.

    „Ca o persoană fizică să obţină 20 de milioane de lei, adică 4,4 milioane de euro, este foarte mult, există firme de avocatură care fac mai puţin de 250.000 de euro pe an. Orice PFA cu venituri de peste 100.000 de euro este automat plătitor de TVA, deci sigur persoanele fizice aflate în topul veniturilor din 2014 sunt mari plătitoare de taxe“, a explicat Valentina Saygo, Managing Partner în cadrul companiei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    Pe locul doi în topul celor mai mari venituri în 2014 se află un liber-profesionist din Timiş care a încasat 16,8 milioane de lei în 2014, urmat de o persoană fizică din Teleorman, care a încasat 15 milioane de lei din venituri comerciale.

    De altfel, 13 dintre cele mai mari 20 de venituri obţinute de persoane fizice în 2014 sunt venituri comerciale, în această categorie intrând veniturile din comerţ şi din prestări de servicii, altele decât cele din profesii libere.

    Şi veniturile persoanelor fizice autorizate din sectorul IT sunt venituri din activităţi independente care se încadrează în categoria veniturilor comerciale.

    „Este greu de spus ce tip de activităţi a desfăşurat persoana fizică ce a obţinut venituri de 20 de milioane de lei. Poate fi, de exemplu, un avocat sau un notar implicat în tranzacţii uriaşe, cum sunt cele de preluare a unui portofoliu de credite neperformante şi care au negociat un procent din valoarea tranzacţiei“, a explicat Andrei Caramitru, senior partner în cadrul firmei de consultanţă în management McKinsey.

    În total, dintre cele 620.000 de persoane fizice care au obţinut venituri non-salariale în 2014, cele mai multe au avut activităţi comerciale (peste 278.000 de contribuabili depunând la Fisc declaraţia 200 pentru categoria “venituri comerciale”).

    De asemenea, aproape 189.000 de contribuabili au avut venituri din drepturi de proprietate intelectuală (categorie în care intră veniturile din brevete de invenţii, drepturi de autor etc.), venituri din profesii libere (unde s-au înregistrat peste 111.000 de contribuabili) şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor (peste 41.000 de persoane fizice).

     

  • Un magazin cu idei de branding

    Liviu Dumitru este din Bucureşti, are 31 de ani şi spune că a fost întotdeauna pasionat de calculatoare. Faptul că a trait în capitală l-a ajutat să fie la curent cu cele mai noi tendinţe din lumea tehnologiei, aşa cum era ea la jumătatea anilor ‘90. „Am intrat în lumea biţilor la vârsta de opt ani şi a fost dragoste la prima vedere. Din secunda în care am atins prima dată tasta Enter, am ştiut că asta este menirea mea. Primul calculator la noi în casă a fost un 486, în anul 1992, la care nu aveam acces decât după ce îmi terminam temele sau pe ascuns, aşa că îl foloseam la capacitate maximă. Îmi aduc aminte că, atunci când îl deschideam, mi se părea că sunt într-o altă lume. O lume virtuală pe care o exploram din colţ în colţ, deşi, pe atunci, lumea virtuală încă avea bariere.“

    Mirajul internetului l-a acaparat încă de la început, iar nopţile pierdute pe reţelele de socializare ale vremii stau ca dovadă.  „Când am aflat de internet, m-am îndrăgostit pur şi simplu. Atunci nu vedeam oportunitatea de business, îmi plăcea pentru că era un mediu în care se puteau face lucruri frumoase. Am fost printre primii care făceau site-uri pentru prieteni şi canale de MIRC“, spune Dumitru. „Accesam internetul prin dial-up seara şi petreceam ore întregi navigând, conectându-mă cu persoane din toate colţurile lumii, aflând informaţii de toate felurile la care până atunci nu am avut acces. Eram ca un burete care absoarbe totul până la saturaţie.  Apoi am început să mă interesez de unde provine toată informaţia şi cine sunt cei care o creează şi îi dau o formă pentru a o urca online. Am intrat imediat în comunităţi de web developeri şi am învăţat singur cum se dezvoltă un site de la zero. Primele site-uri le-am făcut pentru prieteni de familie, singur. Am facut mulţi oameni fericiţi cu pasiunea mea, în acea vreme. Între teme şi referate, tot timpul găseam timp să mă perfecţionez şi să învăţ ceva nou.“

    În 2002 a colaborat ca freelancer cu o firmă cu acţionariat american, căreia i-a realizat site-ul şi logo-ul. Clientul a fost încântat de rezultate, aşa că i-a propus să înfiinţeze o firmă şi să lucreze exclusiv pentru SUA. A acceptat fără ezitare. „Partenerul american avea un comportament terorist cu cei din firmă, dar pentru mine a fost un exemplu şi am luat părţile care mi-au plăcut de la el.  Vedea oportunităţi de afaceri oriunde, în orice situaţie, şi deschidea canale de comunicare cu oricine. Mi s-a întâmplat să merg cu el cu maşina şi la semafor să lase geamul în jos şi să se împrietenească cu persoana din maşina vecină, şi să încheie o afacere în mai puţin de un minut“, îşi aminteşte Liviu Dumitru. „Patronul american a văzut practic oportunitatea de a face afaceri în România, unde mâna de lucru era mult mai accesibilă, iar oamenii erau foarte dotaţi şi dornici să se afirme în acest domeniu, încă nu foarte cunoscut la noi.“ În 2008 a renunţat la colaborarea cu partenerii americani, proiectele fiind tot mai puţine, şi s-a hotărât să pornească propria sa firmă de design şi programare. De-a lungul anilor a lucrat pentru clienţi ca Uncle Ben’s, Credit Europe, Skoda sau Anchor Group. Proiectul care l-a provocat cel mai mult, spune el, a fost cel al Anchor Group, pentru că a gândit şi a dezvoltat o strategie de marketing pe toate planurile, de la conceptul unui card de fidelitate până la implementare şi realizarea materialelor aferente.

    Ideea proiectului The Brands a venit ca o nevoie percepută de-a lungul anilor petrecuţi în lumea digitală. Procesul de branding este unul lung şi costisitor, iar antreprenorul crede că a găsit o soluţie care îi va scăpa de multe bătăi de cap pe cei la început de drum. „M-am gândit cum aş putea să o iau de la rădăcini: în general, creaţia pleacă de la un logo, de la o identitate vizuală. Cele mai mari companii o au, îşi mai fac doar un rebranding din când un când ca să dea utilizatorilor impresia că sunt în trend. Dar sunt şi mulţi care nu au şi trebuie să construiască aceste imagini. Clar, totul pleacă de la brand; şi am zis «ce-ar fi să existe un marketplace pentru branduri, de unde poţi să le iei la cheie?»“, povesteşte el.

     

  • Vitaminizat de BNR, leul iese din iarnă mai puternic, cu un câştig de 1,4%, în schimb, Bursa a intrat într-o carantină prelungită, (minus 13%) din care nu va ieşi prea repede

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Cu dobânzi pozitive pe toate palierele, începând de la piaţa interbancară, depozite, BNR şi titluri de stat, România pare să fie cel puţin pentru câteva zile, o Elveţie a Estului, unde poţi să îţi ţii banii fără griji.

    Luni, pe 8 februarie, un val masiv de intrări de capital a coborât cursul cu un procent de aproape 1% într-o singură zi.

    Probabil că BNR a cumpărat valută cu amândouă mâinile pentru a împiedica o scădere şi mai rapidă a cursului.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine face legea pe piaţa de modă din România şi cu ce vin “newcomerii”

    „Ai auzit de Boggi?“ mă întreba acum câteva luni un executiv din industria luxului. „O să vină şi în România şi cred că va schimba piaţa locală a modei masculine, aşa cum a făcut Zara pe segmentul feminin. Boggi este acum brandul de modă bărbătească care are o evoluţie la fel de fulminantă în Europa cum a avut Zara acum câţiva ani“, a adăugat el.

    Boggi a apărut în Italia acum mai bine de 75 de ani, însă numele lui nu spune multe în afară ţării-mamă. Expansiunea a fost prudentă, adică 134 de magazine în circa 25 de ţări. Aventura însă abia acum începe, iar România devine un nou punct pe harta mărcii care a găsit o nişă pentru costumul bărbătesc. „Se poziţionează între lux şi mass market şi are preţuri ce încep de la 450 de euro. Media este însă pe la 650 de euro“, spune Sachin Arora, cel care con-duce businessul local şi este totodată şi unul dintre acţionarii gru-pului Peeraj, cel mai puternic grup de francize de modă din România. După CCC, Swarovski, Pimkie şi Armani Jeans, Boggi este cel mai nou nume din portofoliul grupului. Primul magazin Boggi va fi deschis în Băneasa Shopping City, unul dintre cele mai performante centre comerciale din România, poziţionat în zona de nord a Capitalei, o zonă unde locuiesc persoanele cu venituri peste medie. Aceştia sunt de altfel clienţii ţintă ai Boggi dar şi ai altor nume, precum Michael Kors, Armani Jeans sau Max & Co, toate mărci care şi-au găsit „casa“ în mallul controlat de antreprenorii Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Decizia Peeraj de a aduce un brand destinat exclusiv bărbaţilor vine în contextul în care piaţa locală de modă se dezvoltă, iar bărbaţii încep să cheltuiască mai mult pe haine. De altfel, şi liderii H&M şi Zara au deschis în ultimii ani magazine destinate bărbaţilor. Bărbaţii din România cheltuie anual pe haine circa 2,8-3 miliarde de lei (650-670 milioane de euro), principalii jucători de pe piaţa de modă masculină fiind H&M, Zara şi C&A, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe segmentul pe care se poziţionează însă Boggi numărul competitorilor este mic, cei mai mulţi jucători alegând fie segmentul mass market, fie lux. Totuşi, există loc pentru toată lumea, cred jucătorii din piaţă.

    „Românii sunt pa-sionaţi de modă şi, spre deosebire de cehi şi de po-lo-nezi sunt mai dispuşi să chel-tuiască bani pe haine“, spunea recent Ralf Wein, care conduce ope-ra-ţiunile H&M în Europa Centrală şi de Est. Cifrele H&M în România o dovedesc, astfel că la nici cinci ani de la intrarea pe piaţă suedezii au ajuns la vânzări de aproape 200 de milioane de euro cu o reţea de circa 40 de magazine. H&M a intrat în România în primăvara lui 2011 după mai mulţi ani de tatonări. De altfel, retailerul a fost ultimul nume mare intrat în contextul în care Inditex, proprietarul Zara, a venit în 2004 în franciză şi trei ani mai târziu şi-au făcut intrarea direct. La momentul venirii H&M pe piaţă erau deja activi şi C&A şi New Yorker. Potrivit calculelor Ziarului Financiar, încă de la început România s-a numărat printre pieţele cu cele mai bune rezultate, în regiune fiind campioană, cu vânzări medii per magazin cu 50% mai mari decât în Cehia spre exemplu. Deşi salariul mediu în România este de doar 400 de euro net, de două ori mai mic decât în Polonia sau în Cehia vânzările magazinelor H&M sunt mai mari, susţinute de apetitul pentru modă al consumatorilor locali.

    Comportamentul de consum al românilor şi rezultatele brandului fanion i-au convins pe suedezi să aducă pe piaţa locală şi un al doilea nume. Puţini sunt cei care ştiu că H&M are şi alte branduri surori mai puţin cunoscute, însă sub umbrela Hennes & Mauritz se găsesc mai multe nume precum COS, Monki, Weekday, Cheap Monday, & Other Stories şi H&M Home.

     

  • ASF dă undă verde la străini pe RCA. A aprobat modificările care vizează înlesnirea intrării în piaţa de RCA a asigurătorilor străini

    Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a aprobat ieri proiectul de normă care prevede reducerea barierelor de intrare a companiilor străine pe piaţa asigurărilor auto obligatorii (RCA), această modificare legislativă dorindu-se a acţiona ca un stimul pentru sporirea competiţiei. Astfel, ASF a eliminat prevederea potrivit căreia asigurătorii străini sunt obligaţi să deţină un sediu central şi unităţi teritoriale în România.

    Pe de altă parte, ASF le cere companiilor străine care vor să intre în piaţă să efectueze constatarea pagubelor în maximum cinci zile lucrătoare. Decizia ASF de a înlesni accesul jucătorilor străini este justificată de nevoia sporirii ofertei, mai ales în condiţiile în care cei mai mari jucători din piaţa poliţelor auto obligatorii se confruntă în prezent cu probleme financiare sau sunt deja în proces de dizolvare, aşa cum se întâmplă în cazul Astra Asigurări.

  • O nouă taxă va intra în vigoare anul acesta: Va fi impozitat şi terenul de sub casă

    Pe lângă taxele pe clădiri şi maşini, urmează cea pentru pământul de sub casă. Impozitul de care românii erau scutiţi până acum se aplică de anul acesta şi aduce majorarea cu aproape 10 procente a impozitului pentru locuinţă, estimează consultanţii, scrie Digi24.

    De exemplu, pentru un apartament cu o suprafaţă de 50 metri pătraţi, într-un bloc cu peste patru etaje, proprietarul va plăti un impozit pe teren cuprins între 10 şi 26 de lei, în funcţie de cartierul în care este situat imobilul.

    În cazul apartamentelor vechi va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi grădina de lângă, ce aparţine primăriei. Situaţia este diferită la ansamblurile rezidenţiale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Drama crizei continuă. Cele mai mari insolvenţe în 2015: primele 20 de companii au avut afaceri de 5 miliarde de lei

    Anul trecut au intrat în insolvenţă 10.000 de companii, la jumătate faţă de anul anterior, acestea având în total 82.000 de angajaţi.

    Cele mai mari 20 de com­pa­nii intrate în in­sol­venţă anul trecut au afa­ceri de aproape 5 mi­liar­de de lei, primii cinci ju­cători aflaţi în procedură de reor­ganizare judiciară realizând aproape 60% din business, conform unei analize a ZF pe baza datelor ONRC.

    Anul trecut numărul firmelor in­trate în insolvenţă s-a redus la jumătate, însă ponderea companiilor mari intrate în reorganizare s-a accentuat.

    „Efectul de contagiune şi pro­pa­gare a unor şocuri negative este mult mai rapid în prezent, iar incidenţa insol­ven­ţelor în rândul companiilor mari, cu cifră de afaceri de peste un milion de euro, rămâne ridicată“, spune Iancu Guda, services director „n cadrul Coface România, companie care oferă şi servicii de management al creanţelor comerciale.

    El explică faptul că, pe fondul restricţiilor de finanţare din ultimii ani, companiile mari au jucat un rol din ce în ce mai mare de „bănci comerciale“ pentru IMM-uri. Acest lucru s-a trans­for­mat într-un dezavantaj pentru jucă­torii de talie mare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Măsură fără precedent: Fiscul va publica numele tuturor românilor cu datorii la stat de peste 100 de lei. Ce scrie în ordinul şefului ANAF

     ANAF va publica numele persoanelor fizice care au obligaţii fiscale de plată restante de peste 100 de lei. Pe lista neagră a Fiscului vor apărea numele şi prenumele datornicului, restanţa exactă şi localitatea domiciliului fiscal. Toate acestea intră în vigoare o dată cu publicarea joi în Monitorul Oficial a unui ordin al şefului ANAF care vine să pună în aplicare prevederile noului Cod de procedură ficală, intrat în vigoare la 1 ianuarie. Un raport al Curţii de Conturi pe 2014 arată că persoanele fizice reprezintă o parte infimă, de doar 3,5% din totalul arieratelor înregistrate la ANAF şi că activitatea de recuperare a Fiscului ar trebui să se concentreze pe marii contribuabili datornici la stat.

    “Probabil că listele sunt deja făcute şi urmează numai să fie publicate. Este pentru prima dată când fiscul decide ca datoriile persoanelor fizice să fie date publicităţii. Din ce se înţelege din proiectul de ordin, este vorba despre orice datorie restantă a persoanelor fizice la bugetul de stat, spre exemplu impozitul pe venit, contribuţii sociale sau de sănătate survenite pe baza veniturilor din profesii liberale, activităţi independente şi alte tipuri de activităţi. De asemenea şi datoriile PFA, din ce se înţelege, vor fi incluse”, a declarat consultantul fiscal Adrian Benta, citat de ZF.

    Surse din ANAF au explicat că ordinul preşedintelui ANAF a fost dat pentru a publica datoriile persoanelor fizice cu mari averi, care au restanţe la bugetul statului. Primele date vor fi publicate în luna aprilie şi vor consemna datoriile persoanelor fizice la sfârşitul lunii martie.

    Ordinul semnat de Gelu Diaconu, şeful ANAF, a fost publicat miercuri în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare. El vine să completeze cu norme prevederile noului Cod de procedură fiscală, intrat în vigoare la 1 ianuarie, şi care prevede că publicarea restanţelor la buget se publică de către ANAF şi în cazul persoanelor fizice. Până acum, prevederea era valabilă doar pentru persoanele juridice.

    Prevederile Codului Fiscal privind secretul fiscal nu sunt încălcate prin această măsură, contrar aparenţelor. Deşi legea spune că datele privind contribuabilii constituie un secret pe care inspectorii fiscali sunt obligaţi să-l păstreze, acestea pot fi divulgate în mai multe situaţii specifice. Ultima pe listă: „în alte cazuri prevăzute de lege”. Astfel, cum noua lege prevede această obligaţie, secretul fiscal nu se mai aplică.

    Cititi mai multe pe wwwgandul.info