BusinessMagazin

Tag: banca

  • Dezastru pentru o mare bancă prezentă şi în România: face concedieri masive. 14.000 de oameni vor fi daţi afară

    Bancat a anunţat marţi că doreşte să lanseze o emisiune de 13 miliarde de euro, o curăţare masivă a bilanţului şi o restructurare de mii de joburi, ca parte a unui plan de reorganizare menit să crească baza de capital, scrie WSJ.

    Una dintre cele mai mari bănci după active a plănuit că doreşte să taie 17,7 miliarde de euro de credite nepeformante grupându-le şi urmând să le vândă investitorilor.

    De asemenea, banca a adăugat că doreşte să îşi aloce un cost de risc de 12,2 miliarde de euro pentru T4 al acestui an, pregătindu-se pentru curăţirea bilanţului. Din această sumă, 8,1 miliarde de euro vor fi provizionaţi pentru acoperirea creditelor neperformante.

  • BNR: Legea dării în plată şi Legea conversiei, riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară

    „Curtea Constituţională a stabilit că Legea dării în plată şi Legea conversiei nu vor afecta activitatea bancară, astfel că acestea reprezintă riscuri mai mici pentru stabilitatea financiară. Sunt, în continuare, riscuri, dar sunt în scădere faţă de 2015”, a spus Liviu Voinea. El a prezentat, marţi, Raportul BNR asupra Stabilităţii Financiare pe anul 2016.

    În ediţia pe 2015 a acestui Raport, legile privind darea în plată şi conversia creditelor reprezentau riscuri de intensitate maximă.

    Un alt risc pentru stabilitatea financiară, dar fără a avea o intensitate extremă, este dat de „incertitudinea construcţiei bugetare”, în contextul schimbărilor politice din aceste zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De 100 de ani Tezaurul României este în Rusia. ”Le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă”

    Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917.

    Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române.

    Vezi aici cum le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă şi ce s-a întâmplat recent cu ele

  • BCR, o nouă opţiune de a ridica bani prin MoneyGram

    Banca Comercială Română (BCR) a lansat un canal adiţional pentru a facilita transferurile venite din străinătate prin intermediul MoneyGram, furnizor global de servicii  inovatoare pentru transferuri de bani. Astfel, clienţii au opţiunea să-şi transfere banii trimişi de peste hotare prin MoneyGram, direct în contul lor BCR. 

    Destinatarul banilor poate suna la Contact Center-ul băncii pentru a-şi direcţiona banii în contul BCR. Preluarea unui transfer din străinătate nu mai depinde, în acest mod, de programul bancar, în condiţiile în care Contact Centerul BCR este disponibil non-stop, 24/7. Singura condiţie pentru beneficiar este să dispună de un cont curent la BCR.

    „Clienţii care folosesc serviciile MoneyGram pentru a primi bani din străinătate îşi pot transfera banii în contul deschis la BCR printr-un simplu apel la Contact Center şi apoi îi pot folosi imediat. Pentru a beneficia de această funcţionalitate, clienţii MoneyGram îşi pot deschide conturi curente la BCR cu costuri zero, atât în ceea ce priveşte administrarea, cât şi retragerea de numerar de la ATM-urile BCR. ”, a declarat Marian Ignat, Director Executiv Digital Banking în cadrul BCR.

    Conform Băncii Mondiale, aproximativ 3,2 miliarde de dolari au fost trimise către România în 2015, prin intermediul transferurilor de bani, echivalentul a 1,7% din PIB-ul României. Peste 930 milioane au fost trimise din Italia, 740 milioane din Spania şi 422 milioane din Germania. Valoarea medie a unui transfer din străinătate este de 330 de dolari. 

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • ADEVĂRUL din spatele celei mai mari întrebări de la Banca Transilvania a ieşit la suprafaţă. Cine sunt cei care au făcut asta?

    Capitalizarea bu­r­sieră a Băncii Transilvania (TLV) a crescut cu aproximativ 20% în ultimul an, până la 8,714 miliarde lei (1,95 miliarde euro). Banca a raportat un profit de 657 mil. lei după primele nouă luni şi active de aproximativ 48 miliarde lei, un avans de 1,7%. BT, a treia bancă din sistemul românesc, a raportat venituri din dobânzi de 1,26 miliarde lei, în creştere cu 53%. 
     
    Totuşi, acesta a fost un an extrrem de important şi plin de schimbări pentru Banca Transilvania. 
     

  • Previziunile şefului CEC Bank. Ce se întâmplă cu dobânzile. Ce trebuie să ştiţi dacă aveţi credite

    Riscurile legislative pentru sectorul bancar s-au diminuat, iar cererea de credite va con­tinua  să crească anul viitor, atât din partea companiilor, cât şi pe palierul populaţiei, având în vedere şi majorările de salarii din sectorul bugetar, iar revenirea dobânzilor pe creştere va fi „domoală“, apreciază Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank,  singura bancă de top 10 rămasă în portofoliul statului, a acordat credite noi în acest an de aproximativ 5 mld. lei, peste nivelul de anul trecut şi peste valoarea prognozată pentru 2016, potrivit lui Gheţea.

    La nivelul întregului sistem bancar stocul creditelor acordate sectorului privat înregistra în octombrie o creştere de 2% an la an, până la 218,7 mld. lei (49,1 mld. euro), dublu faţă de ritmul de creştere înregistrat în lunile anterioare, potrivit datelor Băncii Naţionale. 

    Faţă de luna septembrie, stocul de creditele acordate populaţiei şi companiilor s-a majorat cu 1,9 mld. de lei (0,9%). Ascensiunea creditării private este susţinutăexclusiv de finanţările în lei, care înregistrează an la an o creştere de două cifre, graţie scăderii dobânzilor la minime istorice.

    La finalul lunii octombrie băncile aveau un stoc de împrumuturi în lei în valoare de 123,4 miliarde de lei (27,7 mld. euro), în creştere cu 13,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. 

    „Există premise ca atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice juridice să poată să-şi permită să acceseze credite anul viitor. Mă refer chiar şi la majorările salariale la bugetari“, a declarat Gheţea la seminarul EU Cofile, organizat la Sinaia de Banca Naţională a României, Asociaţia Română  a Băncilor şi Alpha Bank la sfârşitul săptămânii trecute.

    În ceea ce priveşte evoluţia dobânzilor, Gheţea crede că nu vor mai staţiona foarte mult la minimele istorice din prezent şi anticipează creşterea acestora, dar pe o pantă „domoală“.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BNR: Rezerva valutară a crescut uşor în noiembrie, dar valoarea rezervei totale a scăzut

    „La 30 noiembrie 2016, rezervele valutare se situau la nivelul de 34,38 miliarde de euro, faţă de 34,34 miliarde de euro la 31 octombrie 2016”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Banca Naţională a României (BNR). Însă valoarea rezervei totale a scăzut, pe fondul deprercierii aurului.

    În cursul lunii au avut loc „intrări de 804 milioane de euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”. Tot în noiembrie, au avut loc „ieşiri de 764 de milioane de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”, arată BNR.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar în condiţiile evoluţiei preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,73 miliarde de euro.

    Potrivit BNR, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 30 noiembrie 2016 au fost de 38,12 miliarde de euro, faţă de 38,22 miliarde de euro la 31 octombrie 2016.

    Plăţile scadente în luna decembrie 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 130 de milioane de euro.

  • ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii

    Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

    „În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.

    OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.

    În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii

    Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

    „În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.

    OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.

    În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro