Ponta a spus că media celor 41 de sondaje realizate de PSD şi PNL în fiecare judeţ dă un scor politic în dreptul USL de 60%, calculat după intenţia de vot politic exprimată pentru Consiliile Judeţene. El a precizat că, potrivit aceluiaşi calcul al mediei sondajelor judeţene, scorul naţional al PDL ar fi de 20%.
Tag: alegeri
-
Emil Boc: Legal este posibilă organizarea de alegeri locale şi generale simultan în noiembrie 2012
“Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.
Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.
Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”
Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.
În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.
“România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.
Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.
Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.
-
Noul favorit al Kremlinului pentru alegerile din Transnistria
Deputatul rus Maksim Misenko a exprimat clar această idee. Candidatura lui Anatoli Kaminski la alegerile prezidenţiale din decembrie a fost înaintată de partidul Obnovlenie la un congres la care au participat doi reprezentanţi ai partidului Rusia Unită, Valeri Bogomolov şi Ghenadi Bukaev, care au aprobat candidatura.
Născut în 1950 în regiunea Chita din Federaţia Rusă, fost inginer în industria alimentară, Anatoli Kaminski este începând din 2000 vicepreşedinte al Sovietului Suprem al Transnistriei. El s-a declarat mândru că a fost propus pentru această funcţie, mai ales că are deja acordul Moscovei ca în campania electorală să folosească imaginea premierului rus, Vladimir Putin.
-
Ce şanse au contracandidaţii lui Oprescu la Primărie
Dintre cei trei, Silviu Prigoană este creditat cu cele mai multe şanse, având în vedere atât notorietatea sa, cât şi capacitatea de a face faţă cheltuielilor unei campanii electorale. După primele ieşiri publice de la anunţarea intrării în cursă, a devenit evident că Paleologu mizează, ca şi la congresul partidului, pe carisma sa şi pe capacitatea de a atrage voturile nemulţumiţilor, însă şansele sale sunt teoretice, pentru că PDL nu-şi permite să lanseze împotriva lui Sorin Oprescu un contracandidat insolit.
Europarlamentarul Cristian Preda notează pe blogul său, referindu-se la Prigoană, că “are avantajul de a fi fost, în recenta Convenţie a PDL, cel mai simpatizat dintre vicepreşedinţi”, în timp ce Paleologu are avantajul de a fi “singurul deputat PDL din Bucureşti care a fost ales cu majoritatea voturilor dintr-un colegiu, şi nu prin distribuirea proporţională”.
“Alternativa la Oprescu nu poate veni din altă parte, de vreme ce USL nu vrea să rişte o înfrângere şi probabil nu va prezenta pe nimeni”, apreciază Preda.
-
Paleologu se vrea primar PDL la Bucuresti: sloganul meu -“Un primar cu nume de stradă”
Theodor Paleologu a spus că el ar fi un primar care merge cu autobuzul, tramvaiul, metroul sau bicicleta, că îl recomandă pentru această funcţie onestitatea, faptul că nu face afaceri cu statul, notorietatea, că are capacitatea de a vorbi pe limba oamenilor şi că nu este un intelectual închis în turnul său de fildeş.
“Aş fi un primar care merge cu autobuzul, care merge cu tramvaiul, care merge cu metroul, care merge cu bicicleta şi cunoaşte realitatea străzii pentru că eu sunt un om al Bucureştiului. Unii ar spune un aristrocrat al Bucureştiului, dar în niciun caz un împostat al Bucureştiului”, a arătat Paleologu. El a mai spus că este “o ruşine pentru o capitală europeană” ca o treime din votul din Bucureşti, în unele situaţii, să fie cumpărat, precizând că, dacă va fi candidatul PDL la Primăria Capitalei, îşi propune să îi reprezinte pe “oamenii de treabă” care nu merg la vot.
-
Cum va scapa America de faliment
Cu doua saptamani inainte de data prevazuta pentru intrarea
statului federal in incapacitate de plata (2 august), discutiile
despre ridicarea plafonului de indatorare sunt inca in toi. Ca la
orice congres de pace post-conflict la care victimele beligerante
sunt la mana delegatilor in ce priveste viitorul lor, si acum
discutiile au fost duse de politicieni, interesati mai mult sa-si
maximizeze capitalul electoral decat sa rezolve problemele
structurale ale economiei americane.Cum propunerea de crestere a plafonului se ia cu majoritate in
ambele camere ale Congresului, controlate de democrati (Senat) si
de republicani (Camera Reprezentantilor), evident ca personajele
implicate in negocieri au fost multe si cu idei care de care mai
nastrusnice. Varianta de compromis cea mai recent vehiculata in
ultimele zile a fost cea a obtinerii de catre administratia
democrata a cartonasului verde pentru cresterea plafonului, ajuns
acum la 14.300 de miliarde de dolari, in schimbul unor reduceri de
cheltuieli de circa 3.000 de miliarde de dolari si cu amanarea pana
anul viitor a oricaror decizii cu privire la introducerea de noi
taxe.La razboi, ca la razboi, s-ar putea conchide dupa analiza
infruntarii dintre republicani si democrati in numele
responsabilitatii fiscale: nici republicanii nu au obtinut chiar
tot ce si-au dorit – adica legarea prin amendament constitutional a
oricaror cresteri ale plafonului de indatorare de reduceri de
cheltuieli in suma egala – si cu atat mai putin democratii, care
prin vocea presedintelui Obama avertizau ca nu vor accepta reduceri
de cheltuieli fara cresteri de taxe.Scuza perfecta a administratiei Obama este ca oricum toata
filozofia fiscal-bugetara va fi rediscutata in viitorul apropiat (a
se citi: cat mai aproape de anul electoral 2012) si atunci sa
vedeti revansa si cresteri de taxe, in special pentru cei bogati si
corporatii. Adevarul este ca presedintele Obama chiar nu putea sa
obtina un rezultat mai bun in conditiile date (pericolul real era
sa obtina mult mai putin), cu tot talentul de negociator pe care
democratii incearca sa si-l faca blazon.De la distanta, sedintele interminabile de negociere dintre cele
doua parti au parut ca fotografia unei infruntari pe tatami intre
doi judoka experimentati, inclestati de brate in pozitii simetrice;
imaginati-va insa ca in fapt, unul dintre acestia, reprezentand
administratia democrata, era cu calcaiul pe marginea prapastiei.
Daca republicanii ar reusi sa respinga propunerea de crestere a
plafonului de indatorare, statul american ar deveni dupa 2 august
un soi de fantoma in picioare, incapabil sa-si mai onoreze
obligatii, de la rambursarea de datorii scadente pana la plata
pensiilor.Ce-i drept, nici acum Trezoreria americana nu functioneaza cu
motoarele turate la maximum, pentru ca, dupa ce a fost deja atins
pragul de indatorare stabilit de Congres mai devreme in primavara,
s-a ocupat mai mult cu scheme ingenioase de mutare a banilor
dintr-un buzunar in altul si amanarea unor plati, tocmai in
nadejdea ca va putea contracta datorie noua incepand de luna
viitoare pentru a o rascumpara pe cea veche.
Sistemul aparent complicat de organizare a bugetului american
fereste – teoretic – soliditatea financiara a statului de excesele
administratiilor vremelnice, intrucat negocierile care trebuie
purtate cu Congresul tempereaza din elanul cheltuitor firesc al
celor aflati la putere. Insa acum, dupa aproape 100 de ani de
crestere succesiva a plafonului de indatorare, unii analisti spun
ca America a ajuns ca un drumet la ceas de seara inghesuit in
coltul unei strazi de o haita de caini maraind, cu zgarzi
inscriptionate cat mai fioros: “Eliminarea deducerilor de la
impozitul global”, “Restrangerea accesului la servicii medicale
pentru cei cu venituri sub medie” sau, in fine, pentru liderul
haitei, “Austeritate prelungita”.Intr-adevar, o privire rapida asupra cifrelor pare sa confirme
scenariul de mai sus: de la un prag initial de 43 de miliarde de
dolari fixat de Congres in 1919 s-a ajuns acum la 14.300 de
miliarde, iar cerintele functionarii normale a statului ar urma
sa-l duca in curand peste pragul de 15.000 de miliarde. De
asemenea, desi nu o data administratia aflata la putere, fie ea
democrata sau mai ales republicana, s-a prezentat in fata
parlamentarilor pentru a le cere cresterea plafonului si s-a
angajat sa nu-l mai depaseasca, ci sa-l reduca, rezultatul a fost
doar o tendinta neobosita de crestere exponentiala fata de pragul
anterior.Trebuie totusi spus ca odata cu cresterea plafonului a crescut si
economia, adica produsul intern brut, deoarece banii au fost in cea
mai mare parte a cazurilor multiplicati in economia reala. Aici
insa, viziunile bugetare se despart: uliii bugetari cer austeritate
pentru temperarea cheltuielilor publice, care aduc doar datorie in
plus, iar neokeynesienii (a caror voce se aude acum parca ceva mai
stins) cer stimularea PIB prin indatorare, pentru a depasi perioada
de recesiune si a nu cadea intr-o evolutie in W a economiei.Pietele, dupa cum s-a vazut, sunt foarte sensibile in ultima
perioada la orice anunt de afundare in datorii a oricaror state,
fie ca vorbim de Grecia, Irlanda, Spania, Italia sau Statele Unite.
Insa in spatele cifrelor mari cu care opereaza americanii se afla o
corelatie cu mult mai putin infricosatoare: raportata la produsul
intern brut, cresterea datoriei nete s-a mentinut cam la aceleasi
niveluri o buna bucata de vreme si abia in ultimii ani, cei ai
recesiunii, a inceput sa decoleze sensibil peste pragul de 60% din
PIB – spre deosebire de tari europene ca Grecia, care in aceeasi
perioada de aproape doua decenii a dublat ponderea in PIB a
nivelului datoriei, cu urmarile catastrofale cunoscute.
Insa nu toate statisticile sunt chiar atat de roz pentru economia
americana: comparand evolutia PIB per capita si a PIB din care sunt
excluse datoriile contractate de stat, rezulta ca de vreo 15 ani,
economia americana a cam batut pasul pe loc, fiind impulsionata
doar de deficitele acumulate la nivel guvernamental. -
Recolta buna si pastrarea subventiilor la caldura vor mentine inflatia anuala sub 5% – ING Bank
Nicolaie-Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al bancii, a
explicat ca prognoza ING privind inflatia anuala a fost redusa
puternic, de la 6,1% la 4,7%, pornind de la previziunea ca in
agricultura vor fi rezultate posibil mai bune decat asteptarile,
precum si de la decizia autoritatilor de a nu majora in acest an
pretul gazelor, in urma acordului cu FMI. Prognoza BNR pentru
inflatia la finele anului este 5,1%.Pentru luna iulie, ING se asteapta la o inflatie anuala de 5,2%, in
conditiile unei stagnari a preturilor de consum in iulie fata de
iunie si ale efectului de baza statistic (disparitia din calcule a
raportarilor la preturi care nu inglobau TVA majorata din iulie
2010).In iunie, ultima luna pentru care inflatia anuala s-a calculat
raportat la preturile din urma cu un an fara TVA majorata,
cresterea anuala a preturilor de consum a fost de 7,93%, in
conditiile in care preturile alimentelor, care pana atunci
impinsesera constant in sus inflatia, au scazut cu 1,3%.In conditiile unei recolte foarte bune in agricultura, in special
la legume, precum si ale efectului de baza, “ne asteptam ca
inflatia anuala sa ajunga la 3,3% in martie 2012, dar ulterior sa
creasca spre 4,8% la finele anului”, afirma Chidesciuc. Explicatia
tendintei de crestere a inflatiei pe termen lung se leaga de
calendarul de liberalizare a preturilor administrate, care in ciuda
amanarilor de pana acum va trebui totusi onorat in cele din urma,
asa cum o cer FMI, UE si investitorii straini din sectorul de
utilitati.Avand in vedere ca 2012 este an electoral, “credem ca multe
ajustari ale preturilor reglementate vor fi amanate pentru 2013”,
adauga Chidesciuc. Ca atare, inflatia in 2013 “ar putea fi sensibil
mai mare si decat in 2011, si decat in 2012, chiar peste 6% la
nivelul lunii decembrie 2013”.Inflatia anuala cea mai scazuta in Romania a fost consemnata in
martie 2007 – 3,7%, gratie unei recolte agricole foarte bune si
aprecierii leului fata de euro. Pentru 2012, analistii ING Bank
prevad o apreciere a leului fata de euro de circa 2%. -
Comunistii de la Chisinau nu accepta ca au pierdut alegerile
In replica, alianta de guvernare pregateste un proiect de lege
ce prevede suspendarea mandatelor deputatilor care boicoteaza
sedintele Parlamentului. Liderul comunist Vladimir Voronin a spus
ca alegerile au fost fraudate si a invocat o hotarare a Comisiei
Electorale Centrale prin care s-a dispus scoaterea draperiilor de
la cabinele de vot.Comunistii sustin ca decizia a afectat caracterul secret al
votului si au cerut repetarea turului al doilea al alegerilor in
Chisinau – alegeri pierdute de comunistul Igor Dodon la diferenta
de numai 1% fata de Dorin Chirtoaca.