BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Aceşti cercetători AU REUŞIT IMPOSIBILUL: au transformat deşertul în teren fertil

    Mai mult, aceştia au reuşit să crească culturi în zone cu condiţii mai puţin ideale pentru agricultură cauzate de lipsa ploilor şi de temperaturile ridicate, scrie NEXTSHARK.

    Realizarea a fost prezentată la United Nations Convention to Combat Desertification (UNCCD) pe 15 septembrie, care a avut ca tematică oprirea deşertificării la nivel global şi la care au participat 100 de ţări. Locul ales de specialişti a fost oraşul chinez Ordos care se află în Deşertul Gobi, în Mongolia Interioară, situată în nordul Chinei.

    Tehnologia din spatele inovaţiei a fost dezvoltată de Universitatea Chongqing Jiaotong. Savanţii au creat o pastă dintr-o substanţă găsită în membranele celulare vegetale, care amestecată cu nisip este capabilă să reţină apa, nutrienţii şi oxigenul.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Care sunt ţările cu cei mai productivi angajaţi?

    Productivitatea angajaţilor este calculată împărţind PIB-ul per capita la orele lucrate ceea ce rezultă productivitatea pe oră. Astfel un cetăţean din Luxemburg produce 68,4 dolari pe oră, un norvegian 52,5 dolari, un elveţian 50 de dolari, un danez 38,1 dolari, iar un islandez 36,5 dolari. Pentru a calcula aceste sume au fost folosite datele FMI şi OECD.

    Studiul arată că există o corelaţie directă între rata mare de productivitate şi orele lucrate. Ţările în care angajaţii lucrează mai puţin sunt mai productive, iar ţările unde aceştia lucrează mai mult sunt mai puţin productive.

    O altă caracteristică a studiului este faptul că ţările din vestul Europei sunt printre cele mai productive din lume. De fapt, doar 6 din prime 36 de ţări nu sunt din vestul Europei.

    Ţările cu cea mai mică productivitate sunt Mexic (3,6 dolari pe ora per angajat) şi Costa Rica (5,5 dolari). România nu a fost inclusă în studiu.

  • Vor fi puţine persoane care vor avea locuri de muncă stabile în viitor, dar nu toată lumea este pregătită se se recalifice. De ce tehnologia nu va putea înlocui niciodată mintea umană

    Circa trei sferturi (74%) dintre persoanele chestionate de PwC sunt pregătite să înveţe noi abilităţi şi cunoştinţe sau să se recalifice pentru a-şi menţine şansele de angajare, văzând acest lucru ca pe o responsabilitate proprie, nu a angajatorilor.

    Raportul “Workforce of the future: the competing forces shaping 2030”, realizat pe baza unui sondaj la care au participat 10.000 de persoane din Marea Britanie, Germania, India şi Statele Unite arată schimbarea de paradigmă în ceea ce priveşte formarea forţei de muncă şi trecerea la un sistem bazat pe învăţare continuă în perioada angajării, pentru ca lucrătorii să poată ţine pasul cu impactul tehnologiei asupra pieţei muncii.

    Raportul analizează patru scenarii posibile ale muncii în 2030, pentru a arăta cum factorii concurenţiali, inclusiv automatizarea, conturează viitorul forţei de muncă. Fiecare scenariu luat în calcul are consecinţe profunde pentru piaţa muncii, care nu pot fi ignorate de guverne, organizaţii sau indivizi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pericolul din spatele tehnologiei. De ce îi luăm copilului un telefon mobil?

    ,,Tehnologia apare în viaţa copiilor noştri din două motive, ambele incorecte. În primul rând, foarte mulţi părinţi nu au timp pentru propriul copil, aşa că încearcă să îşi suplinească absenţa oferindu-i o  tabletă, un telefon sau un calculator. Acest obicei îi poate accenta copilului stările anxioase sau depresive.

    În a doilea rând, gadgeturile sunt acele recompense prin care părinţii încearcă să certifice iubirea ce le-o poartă urmaşilor sau să îşi demonstreze rangul social. Ambele motive pot cauza copilului tulburări grave de dezvoltare, cum ar fi tulburarea de personalitate schizoidă sau paranoidă, ADHD, sindrom depresiv, sindrom anxios, sindromul Asperger, tulburări din spectrul autist’’, afirmă psihoterapeutul Constantin Cornea pentru CSID.

    De asemenea, copilul se poate confrunta cu perturbări grave ale somnului, coşmaruri, insomnie, probleme alimentare,cum ar fi mâncatul obsesiv-compulsiv, sociale, lipsa dorinţei de socializare, ticuri, dezvoltarea limbajului sub vârsta biologică.

    ,,Trebuie să înţelegem că un gadget nu poate înlocui afecţiunea unui părinte sau jocul împreună cu acesta, care contribuie la dezvoltarea anumitor abilităţi ce ţin de comunicare, reflex, talent (desen, pictură, musică, poezie). Jocul este o formă de învăţare pentru copil. Prin ceea ce se întâmplă în mediul virtual, copilul îşi poate dezvolta capacitatea de reacţie sau gândirea logică, dar, pe lângă astea, se poate confrunta cu o seamă întreagă de stări negative.

    Poveştile Internetului sunt departe de ceea ce se întâmplă în lumea reală. Acolo poţi deveni campion mondial la auto doar stând pe scaun, fără să ştii să conduci, sau poţi ucide sute de soldaţi fără să păţeşti ceva’’, adaugă psihoteraputul. Această abordare creează o realitate paralelă, necaracteristică realităţii obiective, iar aşteptările sunt în consecinţă”, mai spune psihoterapeutul.

    Cititi mai multe pe www.CSID.ro

  • Lucrătorii vor fi nevoiţi să se recalifice complet pentru a se adapta la impactul tehnologiei asupra pieţei muncii

    Majoritatea respondenţilor (65%) sunt de părere că tehnologia va îmbunătăţi perspectivele de angajare, chiar dacă angajaţii din Statele Unite (73%) si India (88%) sunt mult mai încrezători în impactul benefic al tehnologiei în comparaţie cu cei din Marea Britanie (40%) şi Germania (48%). În general, aproape trei sferturi dintre respondenţi sunt de părere că tehnologia nu va fi capabilă să înlocuiască în întregime mintea umană (73%) şi majoritatea (86%) spun că abilităţile umane vor fi întotdeauna căutate pe piaţa muncii.

    Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului PwC “Workforce of the future: the competing forces shaping 2030”, realizat pe baza unui sondaj la care au participat 10.000 de persoane din Marea Britanie, Germania, India şi Statele Unite.

    În timp ce respondenţii la sondaj sunt optimişti în legătură cu impactul tehnologiei, 37% dintre aceştia fiind chiar entuziasmaţi de viitoarea lume a muncii ca fiind una plină de posibilităţi, aceştia sunt îngrijoraţi că automatizarea va pune anumite locuri de muncă în pericol. Tot 37% dintre respondenţi sunt de părere că automatizarea le pune locurile de muncă în pericol, în creştere faţă de nivelul de 33% înregistrat în 2014. Peste 56% sunt de părere ca guvernele ar trebui să ia măsuri pentru a proteja locurile de muncă de impactul automatizării.

    In jur de jumătate dintre respondenţi (54%) sunt de părere că au toate abilităţile necesare pentru a-şi continua cariera. Încrederea în propriile abilităţi este mai scăzuta decât media globală în Marea Britanie (35%) şi Germania (45%), şi mai ridicată în SUA (60%), India (67%) şi China (59%).
     

  • Cum reuşeşte o firmă de IT din Bucureşti să angajeze peste 800 de specialişti în doar patru ani

    ”Nu cred că o să avem probleme în a atinge ţinta de angajări. Găsim oameni pe piaţa românească şi pe altele europene. Nu cred că avem o criză de IT-işti, ci, mai degrabă, o criză de oportunitate, în sensul că IT-ul este foarte flexibil şi este cel mai transportabil serviciu care există“, spune Marian Popa, managerul centrului DB Global Technology de pe piaţa locală. El continuă şi explică faptul că dacă un client cere 150 de programatori pentru o aplicaţie, dar în România are doar 50, restul îi găseşte în alte ţări precum Bulgaria sau Pakistan.

    Şeful centrului IT DB Global Technology recunoaşte însă că pe piaţa locală există un deficit de personal şi că nu poate da vina pe sistemul de învăţământ sau pe Ministerul Muncii, ”ci este o problemă generală a societăţii şi ar trebui să existe nişte eforturi consolidate între autorităţi şi companii pentru a rezolva această problemă“. El oferă ca posibilă soluţie pentru creşterea numărului de specialişti IT şcolarizarea oamenilor de zecile de mii de întreprinderi IT din România.

    Centrul DB din Bucureşti s-a deschis în 2014, iar în doar trei ani a ajuns la peste 800 de angajaţi. Ţinta pentru acest final de an este de 1.000 de persoane. Totul a început în 2013, când Deutsche Bank a primit aprobare de la Ministerul de Finanţe pentru un ajutor de stat de 15,7 mili-oane euro pentru dezvoltarea unui proiect evaluat la 40 milioane de euro. Compania s-a angajat astfel să creeze 500 de locuri noi de muncă.

    Istoria Deutsche Bank pe piaţa locală este mai îndelungată de atât, compania fiind prezentă pe piaţa din România din anul 1998, când a început să ofere produse şi soluţii personalizate de corporate, investment şi transaction banking, pentru clienţi corporativi şi instituţionali, precum şi servicii de private wealth management pentru clienţii persoane fizice. în prezent, la centrul din Bucureşti se dezvoltă soluţii software pentru operaţiunile globale ale Deutsche Bank; aceasta reprezintă o platformă pentru ingineri software cu nivel înalt de pregătire, potrivit lui Popa. Românii creează aici aplicaţii şi programe software pentru cele mai dezvoltate pieţe financiare din lume: Londra, Frankfurt şi New York. Pentru piaţa locală, livrează ”produse standard, nimic sofisticat“.

    Clienţii sunt foarte exigenţi, iar ”time is money“, ceea ce înseamnă că românii trebuie să înţeleagă cerinţele şi nevoile persoanelor care lucrează în cele mai mari centre financiare ale lumii. ”Clientul de pe Wall Street are pretenţia ca tu să ştii la fel de multă bancă ca şi el, iar asta este o provocare foarte mare“, spune Popa. De altfel, el spune că centrul din Bucureşti a evoluat, iar oamenii de aici nu scriu doar cod, ci fac o muncă cu valoare adăugată, aceea de la începutul activităţii informatice – când se face conceptul, arhitectura unei aplicaţii. Marian Popa recunoaşte că nivelul de complexitate al dezvoltării programelor în centrul din Bucureşti este unul mediu, dar ”noi tindem spre vârf“. ”Ne-am dus în partea de sus a complexităţii programelor dezvoltate şi ne-am luat palme, în sensul bun al cuvântului, pentru că domeniul este foarte complicat, iar aplicaţiile pe care le facem vehiculează sume enorme“, explică Popa, care apoi dă exemplu faptul că Deutsche Bank procesează zilnic PIB-ul Italiei (1.600 de mii de miliarde), iar orice disfuncţie, chiar şi de zece secunde, poate avea consecinţe grave. ”Şi presiunea este foarte mare, dar şi satisfacţiile sunt foarte mari.“

    Dezvoltarea accelerată a centrului din România are loc în contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank. ”Există un plan de reaşezare a modului în care băncile, în general, inclusiv Deutsche Bank, îşi plasează din ce în ce mai mult activitatea în interior. Din această cauză era nevoie de dezvoltarea unor centre interne“, explică Popa creşterea accelerată a numărului de angajaţi.

    Centrul din Bucureşti este al patrulea al Deutsche Bank la nivel global, după cele din India, SUA şi Rusia. Cel mai mare centru este în India, unde lucrează în jur de 2.500 de oameni; acesta este urmat de cele din SUA şi Rusia, cu aproximativ 980 de oameni, iar dacă obiectivul pentru România va fi atins, atunci la sfârşitul anului centrul din Capitală ar deveni al doilea ca mărime. ”în orizontul 2020-2021 vom umple această clădire (în acest moment DB Global Technology ocupă cinci din cele şapte etaje ale unei clădiri de birouri din Pipera, n.red.), iar atunci vom fi undeva la 2.000 de persoane. Este aproximativ limita pe care poate o duce Bucureştiul, la nivel calitativ. Suntem foarte exigenţi“, spune Popa.

    Dacă dezvoltarea centrului va continua şi se va cere angajarea de persoane noi, Marian Popa spune că trebuie să se orienteze către alt oraş din România, însă nu către cele consacrate, precum Cluj, Timişoara sau Iaşi. ”Oradea, Târgu-Mureş, Braşov devin interesante pentru extindere“, recunoaşte Popa. El punctează şi caracteristicile principale pe care un oraş trebuie să le aibă pentru a fi atrăgător pentru companiile IT: existenţa unui centru universitar, a unui aeroport şi a unor clădiri de birouri clasa A. Totuşi, managerul DB Global Technology spune că ar dori să încetinească puţin procesul de angajare pentru ca angajaţii să se integreze mai uşor. ”Lucrurile se întâmplă prea repede – este exact ca acelaşi efect ca şi cum ţi-ai băga un hamburger întreg în gură. Nu este suficient să umpli clădirile cu oameni şi apoi să te întrebi de ce nu merge.“

     

  • Roland Berger: Industria auto şi procesele de asamblare parcurg schimbări istorice

    37% din consumatorii globali deja consideră autoturismele electrice că o alternativă atractivă. Analiza realizată de Roland Berger înregistrează sistematic procesele de transformare în industria auto şi este bazată pe un studiu de caz cu peste 10.000 consumatori din peste 10 ţări
    Autovehiculele electrice devin din ce în ce mai prezente pe piaţă. Nu în ultimul rând, introducerea facilităţilor de asistenţă la condus şi succesul tehnologiei autonome implementate până în prezent prefigurează o penetrare rapidă a pieţei de către autoturismele autonome.

    În viziunea clienţilor, viitorul va aparţine autovehiculelor cu propulsie electrică şi a celor care se conduc singure. Până la 46% din consumatorii globali nu ar mai cumpără unautoturism dacă ar avea acces la taxiuri ce se conduc singure, cunoscute şi ca robotaxiuri. De asemenea, 37% din consumatori deja iau în considerare că următorul autoturism achiziţionat să fie unul electric.

    Acestea sunt concluziile studiului Automotive Disruption Radar, publicaţie Roland Berger ce monitorizează constant evoluţia şi impactul principalelor tendinţe disruptive, precum noile concepte de mobilitate, tehnologia autonomă, interconectivitatea şi serviciile digitale sau sistemele de propulsie electrică. Analiză surprinde prin intermediul a 25 de indicatori situaţia curentă şi principalele evoluţii în cinci arii relevante: reglementare, tehnologie, infrastructură, activitate industrială şi interes al clienţilor.

    Pentru a evalua opinia consumatorilor, sunt incluse, de exemplu, punctele de vedere a peste 10.000 de consumatori din 10 ţări: China, Franţa, Germania, India, Japonia, Olanda, Singapore, Coreea de Sud, Marea Britanie şi SUA.
    “Industria auto se confruntă cu numeroase tendinţe disruptive pe care trebuie să le gestioneze simultan şi această transformare radicală va avea consecinţe importante asupra întregului sector”, spune Marcus Berret, partener în cadrul centrului global de competenţe auto Roland Berger.

    “Lanţurile valorice complete vor suferi modificări şi vor apărea noi modele de afaceri – producătorii de echipamente originale (OEM) şi furnizorii de echipamente vor trebui să se adapteze la noul peisaj competiţional.”

    Pe plan internaţional, clienţii din Singapore şi China exprimă cel mai puternic interes pentru noile concepte de mobilitate. 84% dintre participanţii la studiu în Singapore şi 83% în China au menţionat cel puţin o persoană care nu a mai dorit achiziţionarea unui autoturism personal.
    Modelele car sharing şi rîde sharing au avut parte de un răspuns mai puţin favorabil în alte ţări dezvoltate economic, cum ar fi Marea Britanie (37%), Franţa (34%) şi Japonia (29%). Statele Unite s-a situat pe ultimul loc cu 22%.

    “Atitudinea consumatorilor s-a schimbat, influenţată în special de tendinţele economiei de tip sharing”, a declarat Codruţ Pascu, partener în cadrul biroului Roland Berger Bucureşti. “Astfel, noile modele de afaceri sunt intr-o evoluţie ascendentă. În măsură în care robotaxiurile vor deveni o alternativă economic viabilă faţă de a deţine un autoturism, ponderea acestora se va accentua semnificativ în următorii ani”.
    Consumatorii din ţările cu o densitate mare a populaţiei, precum Olanda (59%), Japonia (56%) şi Singapore (51%) îşi pot imagina utilizarea robotaxiurilor în detrimentul autoturismului personal. Germania nu este departe cu aproape 47%. Pe de altă parte, clienţii din ţările mari, cum ar fi SUA (35%), India (33%) şi China (27%), sunt mai puţin deschişi la această idee.

    “Vehiculele electrice autonome sunt aşteptate să fie pregătite pentru comercializare până în anul 2021”, explică Berret. “Toţi producătorii mari lucrează intens cu furnizorii şi cu jucători din afară industriei auto, cum ar fi firmele IT, pentru a deveni competitivi în acest domeniu. La nivel global, aproximativ 40.000 de angajaţi lucrează la noi servicii de mobilitate şi conducere autonomă”.

    Autovehiculele electrice sunt foarte populare în China. Electromobilitatea este un alt domeniu în care industria auto evidenţiază variaţii regionale semnificative. Clienţii din China exprimă o atitudine pozitivă faţă de vehiculele electrice – 60% din aceştia au în vedere un autoturism electric pentru următoarea achiziţie. În Coreea de Sud mai mult de jumătate dintre cei întrebaţi ar consideră un autoturism electric.

    Clienţii menţionează preţurile ridicate drept principala barieră în calea achiziţionării unui astfel de vehicul. “Vehiculele electrice reprezintă încă o parte restrânsă a pieţei – însă ponderea modelelor electrice în producţia totală a cunoscut o creştere semnificativă în 2016”, explică Codruţ Pascu.
    “Progresul în tehnologia bateriilor oferă vehiculelor o autonomie mai mare şi, în consecinţă, o accesibilitate mai ridicată. În plus, costurile au scăzut semnificativ: costul bateriilor pentru vehiculele electrice este estimat la aproximativ 120 de euro per kilowatt în 2020, semnificativ mai mic faţă de costul iniţial de producere a primelor modele.”

    “Aceste evoluţii arată că întreagă industrie auto se apropie de sfârşitul unei ere. Iar noile tendinţe ale pieţei sunt determinate de o schimbare a aşteptărilor clienţilor”, spune Codruţ Pascu.

    Deşi înregistrând o rată de penetrare încă foarte mică pe piaţă locală, ultimele 12 luni au marcat o creştere semnificativă a ofertei comerciale de autoturisme hibride şi complet electrice. De asemenea, efervescenţă electrică a cuprins şi jucători din alte sectoare care au demarat proiecte de infrastructură de încărcare (în special retail, inclusiv vânzare carburanţi şi utilităţi). “Ne aşteptăm la o creştere accelerată a numărului de autoturisme
    cu propulsie electrică, atât hibride, cât şi complet electrice” susţine Szabolcs Nemeş, principal în cadrul biroului Roland Berger Bucureşti.
    “Noile subvenţii vor contribui la această tendinţa, atenuând preţurile de achiziţie mai mari în comparaţie cu modelele ce beneficiază de motoare cu combustie internă”.

    În ceea ce priveşte tehnologia de conducere autonomă, Szabolcs Nemeş consideră că trebuie subliniat avansul semnificativ deja existent: “Deşi sistemele complet autonome sunt încă în stadiul de testare şi calibrare, stadii incipiente de autonomie sunt deja prezente pe multe autoturisme sub formă echipamentelor de asistenţă sau a celor de conducere autonomă parţială, precum asistenţă la parcare, asistenţă pentru menţinerea/
    schimbarea benzii de circulaţie, asistenţă la frânare, etc”.

    După cum demonstrează exemplele internaţionale, rată de acceptanţă a acestor soluţii poate lua amploare foarte rapid. Cadrul de reglementare are un cuvânt foarte important, însă tendinţa este clară spre un viitor electric, cu facilităţi extinse de către tehnologia autonomă.

  • În iulie, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2391 lei, cu 11 lei mai mult decât în iunie

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (6009 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1418 de lei), conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,1%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 113,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro