Tag: lectura

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 29 februarie 2016

    COVER STORY: Să angajez sau să nu angajez CEO?

    O treime dintre cele mai mari 20 de afaceri antreprenoriale din românia sunt conduse de manageri de carieră, iar fondatorii au făcut pasul în lateral, ocupându-se de strategie sau hobby-uri. Cei mai mulţi însă preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Antreprenorul Marcel Bărbuţ a reluat conducerea grupului Adeplast după numai un an, perioadă în care îl numise ca CEO pe Bogdan Pîrvu. nu este însă un caz singular şi poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.
     
     
     

    TENDINŢE: Antreprenoriat în lemn

     


    ACTUALITATE: Cum a prins Adrian Ghenie drum liber în lumea artei


    TEHNOLOGIE: Va muşca FBI din Apple?

     


     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 februarie 2016

    COVER STORY: Videoantreprenorii

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube şi care este modelul de business prin care un hobby poate deveni o sursă constantă de venit?
     

    STRATEGIE: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat


    SOFTWARE: Jocul cu care se antrenează trupele speciale ruseşti


    MARKETING: Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu nuanţe de roz


    ANTREPRENORIAT: Cum dezvolţi un start-up în consultanţa în construcţii?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 februarie 2016

    COVER STORY: Videoantreprenorii

    Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube şi care este modelul de business prin care un hobby poate deveni o sursă constantă de venit?
     

    STRATEGIE: Planul afacerii şi succesul în antreprenoriat


    SOFTWARE: Jocul cu care se antrenează trupele speciale ruseşti


    MARKETING: Ziua îndrăgostiţilor este o pisică roşie, cu nuanţe de roz


    ANTREPRENORIAT: Cum dezvolţi un start-up în consultanţa în construcţii?

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 15 februarie 2016

    COVER STORY: Munca, conjugarea pe care am uitat-o 

    În legătură cu munca există, în spaţiul cultural şi social românesc, un mare gol mărginit de fapte doar la extreme. La un capăt stă Dorel, personajul creat de publicitari care a ajuns să fie portdrapelul unui întreg segment; la capătul opus lui Dorel sunt angajaţii care s-au îmbolnăvit sau care s-au prăpădit din cauza epuizării la locul de muncă.
     

    MACROECONOMIE: Epopeea supraîndatorării

     


    ANTREPRENORIAT: Spune-mi cum te îmbraci ca să-ţi spun cine eşti

     


    AFACERI: Efervescenţă pe piaţa mobilei de lux


    CINEMATOGRAFIE: Criza economică din 2008, unul dintre cele mai apreciate subiecte de film

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Clienţii magazinelor din Băneasa Shopping City au lăsat mai mulţi bani la casă în 2015

    Magazinele de bijuterii, acce­sorii, produse cosmetice şi încălţăminte sunt chiriaşii care înre­­gistrează cele mai mari vânzări în Băneasa Shopping City, centrul comercial din nordul Capitalei, spun reprezentanţii mallului.
     
    Din totalul celor 271 de chi­riaşi, la care se adaugă şi com­plexul Carrefour Feeria, mai bine de jumătate (58%) sunt magazine din segmentul de modă.
     
    Repre­zentanţii Băneasa Shopping City nu au oferit detalii privind chiriaşii cu cele mai mari vânzări, însă potrivit datelor ZF aceştia sunt retailerii Zara şi H&M, cu vânzări anuale de peste 10 mil. euro. Vânzările sunt însă proporţionale cu suprafaţa, cei doi fiind printre cei mai extinşi retaileri.
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro
  • Câti bani fac Apple, Google sau Facebook în fiecare secundă

    Giganţii secolului XXI produc într-o secundă mai mulţi bani decât ar putea cineva să consume într-o lună, indiferent unde s-ar afla în lume, scrie Mediafax, potrivit Daily Mail.

    Apple, Alphabet, Microsoft şi Facebook generează mai mult de 2.000 de dolari la profituri combinate în fiecare secundă, şi 140.000 de dolari în fiecare minut. Prin urmare, este nevoie de doar o secundă pentru aceste companii ca să îţi garanteze lunar un trai decent.

    De departe câştigătorul este Apple, care deţine 50 la sută din acest profit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toţi umblă desculţi!

    Personal nu poate decât să mă bucure o asemenea asociere şi văd în această alianţă, dintre banii unei companii româneşti şi creatorul de conţinut, un semnal cât se poate de important pentru viitorul industriei media din lume, la fel de importantă, zic, păstrând, desigur, proporţiile, precum semnalul pe care l-a dat Jeff Bezos atunci când a cumpărat Washington Post, pentru care a dat 1% din averea sa (dacă vi se pare puţin, căutaţi valoarea averii amazonului-şef şi calculaţi cât înseamnă). Personal, vreau să cred că gestul lui Iulian Stanciu conţine mai puţin marketing decât ar crede unii sau am putea fi tentaţi să-i atribuim (asta deşi am citit că mişcarea i-a fost sugerată şefului eMag de compania de comunicare cu care colaborează) şi că asocierea va continua pe termen lung şi foarte lung.

    Am totuşi câteva observaţii. Să privim cifrele. La televiziune, criticul izbutea să adune între 200.000 şi 400.000 de telespectatori, un public destul de citit, cu studii, două treimi dintre aceştia având între 35 şi peste 65 de ani şi aproape jumătate între 45 şi peste 65 de ani.
    În momentul în care scriu acest text, joi, 4 februarie, pagina de Facebook a „Cărţii de la ora 5“ adună 7.306 like-uri, iar cele trei episoade ale emisiunii au 33.000, 11.000 şi 6.100 de vizionări (cu observaţia că nu toate înseamnă vizionări complete, unele sunt treceri peste fereasta videoului şi pornirea acestuia, fie chiar şi o secundă). Pe site, înregistrările sunt postate pe YouTube şi au 12.440 de vizionări, 2.547 de vizionări şi 1.012 vizionări. Ca să rezum, cel mai bun episod, prezentarea romanului Solenoid de Mircea Cărtărescu, a strâns sub 50.000 de vizionări în trei zile, cu mult sub cifrele unei singure emisiuni de la televiziune.

    Nu sunt un specialist, dar cred că diferenţa ar trebui să dea de gândit oricui investeşte în media digitală şi mai cred că vine în principal din diferenţele de vârstă ale publicului de televiziune în comparaţie cu cel din online, dar şi din modul diferit în care generaţia tânără, publicul predilect online, apreciază şi recepţionează ceea ce se cheamă acum (şi mă enervează pe mine rău de tot că i se spune aşa) conţinut.
    Veţi fi ştiind bancul acela cu vânzătorii de pantofi care merg în Africa. Ajuns, primul telegrafiază la sediu, îngrozit: „…nenorocire, nu pot face nimic, aici toţi umblă desculţi!“. Al doilea trimite şi el: „oportunitate uriaşă aici, toată lumea umblă desculţă!“. Privind cifrele din cele trei zile şi pe cele de audienţă la televiziune, exclam ca al doilea vânzător: „este aici o oportunitate uriaşă, toţi umblă desculţi, există un public întreg de cucerit!“.

    Să facem o convenţie: să admitem că sintagma conţinut de calitate include şi zona de print rămasă relativ neafectată de entuziasmul, eufemistic vorbind, al conţinutului de tip nou (ştiţi la ce mă refer!), dar şi zona de new media – bloguri, site-uri, proiecte. Moartea presei a fost prorocită, pe rând, în secolul XIX, când s-a trecut de la articolul cuminte la relatarea senzaţională, apoi la începutul secolului XX, când a erupt radioul, ceva mai târziu, când s-a răspândit televiziunea comercială, şi mai târziu, atunci când lumea a decoperit activismul ecologic şi s-au înmulţit iubitorii de natură şi copaci din care se face hârtie, şi şi mai târziu, când a apărut internetul; ba, cu totul spre zilele noastre, în epoca social media şi web 2.0. Cu toate acestea zone din print şi conţinutul de calitate au rezistat şi cred că vor rezista, indiferent ce spun vestitorii decesului sistemului.

    Totul este ca şi unii – companii, investitori, finanţatori, lideri de companii -, şi alţii – oameni de media, tehnicieni, scriitori sau creatori – să intuiască direcţia corectă, să facă alianţele potrivite, să aibă răbdarea necesară şi să işte conţinutul potrivit. Până una alta, toţi umblă desculţi!

    „Portretul doamnei X“ de John Singer Sargent, o bună ilustrare a ceea ce se cheamă conţinut de calitate.

     

  • Invizibilii

    Uite întradevăr o temă, mi-am zis, după ce am citit introducerea cărţii lui David Zweig „Invizibilii“ – grupul profesioniştilor necunoscuţi pe a căror muncă se bazează gloria unuia sau altuia. Poate fi inginerul de sunet al celor de la Led Zeppelin, care a contribuit la sunetul special al grupului, sau poate documentariştii care se ocupă de verificarea articolelor din prestigioasa publicaţie The New Yorker. Gloria chirurgului cu mână sigură, care face minuni cu bisturiul, nu ar fi posibilă fără sprijinul anestezistului sau al tehnicienilor din sala de operaţie, dar cine să se gândească la ei?!

    A făcut-o Zweig, scriitor, conferenţiar şi muzician cu două albume deja lansate, iar munca sa mi se pare esenţială într-o epocă intoxicată de faimă şi celebritate, populată de fiinţe precum Kim Kardashian. Nu este tocmai o noutate, pentru că economistul şi sociologul Thorstein Veblen privea în mod ironic, încă din 1899, consumul ostentativ, nevoia de a-ţi afişa bunăstarea şi statutul social, în volumul „Teoria clasei de lux“; în opinia lui Veblen motoarele progresului economic, social şi ştiinţific sunt meşteşugarii, inginerii şi tehnicienii care au îndemânare şi simt un imbold nestăvilit spre cunoaştere. Păcat că în graba ei societatea umană îi ignoră, de cele mai multe ori, lăsându‑se orbită de sclipiciul vedetelor.

    Autorul nu teoretizează, ci povesteşte istoriile câtorva invizibili: de exemplu un domn care se ocupă cu orientarea urbană – sună pretenţios, dar nu este, omul se ocupă cu amplasarea indicatoarelor într-un aeroport, ajutând oamenii să nu se rătăcească. Un altul este parfumier, un artizan cu ale cărui creaţii s-au mândrit Calvin Klein, Hugo Boss, Elizabeth Arden sau Tom Ford. Şi mai sunt şi alţii – un translator de la Naţiunile Unite, un acordor de piane şi un tehnician de chitară, pe care îi veţi descoperi şi singuri, personalităţi interesante, creative, modeste, dedicate. De exemplu, unui constructor, implicat în ridicarea a trei din cinci cele mai înalte construcţii din lume, nu-i place să vorbească despre propria persoană; preferă să spună „noi“, evitând „eu“-ul care l-ar evidenţia. La baza cărţii lui Zweig stă un articol din revista Atlantic, dar şi experienţa sa de documentarist, timp de cinci ani, în presă, ocazie cu care a venit în contact, din plin, cu ceea ce el numeşte „cultura zgomotului“ care caracterizează lumea de astăzi.

    O cultură susţinută de mult mai multe cărţi decât „Invizibilii“, cărţi care îţi promit cheia spre like-uri, followers, virale, marketing, branduri şi altele asemenea. Nu că toate acestea ar fi rele, dacă sunt susţinute de o construcţie, de competenţă, talent şi o echipă bună de invizibili – cazul mai sus-pomeniţilor de la Led Zeppelin. Problema este să nu uităm că oricând poate apărea cineva cu duşul rece, care să strige „împăratul e gol!“. Musai de citit!

  • Piaţa de asigurări a crescut cu 8% anul trecut şi a a ajuns la 8,7 mld. lei

    In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa de asigurări a crescut cu 8% anul trecut şi a a ajuns la 8,7 mld. lei

    In aceste condiţii asigurările locale au marcat primul an de creştere după criza financiară şi au raportat un plus al vânzărilor atât pe segmentul poliţelor generale, cât şi pe cel al poliţelor de viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro