BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Controalele, respectarea noilor norme şi legea antifumat schimbă piaţa restaurantelor

    Acum este o piaţă excepţională pentru investitorii în HoReCa“, sintetizează Dragoş Petrescu, proprietarul grupului City Grill, oportunităţile pe care le oferă acum piaţa ospitalităţii. Restaurantele, cafenelele şi barurile din Bucureşti au trecut cu bine peste criza economică, dar multe nu au reuşit să treacă de anul 2015, când costurile administrative în creştere au dus la închiderea multor afaceri din domeniu. Estimările HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România) spun că anul trecut s-au închis cu 20% mai multe restaurante decât s-au deschis.

    Schimbările au început cu trecerea la casele de marcat cu rolă electronică, la care au recurs toţi operatorii din domeniu începând cu februarie 2015 şi terminând cu noiembrie 2015, şi au culminat cu tragedia din toamna lui 2015, când incendiul de la Colectiv a atras atenţia asupra nerespectării normelor ISU de către mulţi agenţi economici din domeniu, care au închis imediat afacerile. Dragoş Petrescu admite că problemele legate de respectarea normelor ISU sunt o situaţie generalizată în piaţă şi că a alocat în ultimele două luni din 2015 peste 400.000 de euro pentru a face toate modificările solicitate de normele ISU la nivelul reţelei City Grill. Reţeaua controlată de Dragoş Petrescu are acum 16 localuri, dintre care trei sunt City Grill, trei sunt City Cafe, cinci sunt Trattoria Buongiorno, două sunt Hanu’ Berarilor şi câte un restaurant se află sub brandul Caru’ cu Bere, Pescăruş şi Hanul lui Manuc.

    Regularizarea pieţei are mai multe părţi bune, după cum spune Dragoş Petrescu, care se ocupă în prezent şi de conducerea Asociaţiei Patronatelor din industria HoReCa (HORA). Una dintre ele este regularizarea în sine, iar HORA a cerut de la autorităţi un termen de graţie de şase luni pentru ca toate unităţile să poată aduce la zi investiţiile aferente. Dragoş Petrescu estimează că un restaurant de dimensiuni medii a derulat investiţii de 20.000 euro numai pentru a se alinia cu normele solicitate pentru obţinerea avizului ISU. O altă parte bună este reaşezarea pieţei pe principii corecte: „Faptul că toate unităţile de alimentaţie publică vor respecta normele referitoare la fiscalizare sau siguranţă va curăţa piaţa de concurenţa neloială şi ne vom putea raporta la cifrele adevărate din această piaţă, aşa cum este corect pentru toată lumea“. În consecinţă, o altă parte bună este „curăţarea pieţei“: „Cei care nu aveau intenţii serioase în HoReCa au închis primii şi s-au retras, astfel că cei care am rămas avem gânduri mari“.

    De aici derivă însă şi faptul că nu toate restaurantele cu intenţii bune mai au şi forţa să reziste pe piaţă, iar multe dintre reţelele mici existente au ieşit deja la vânzare, ceea ce creează o zonă de oportunitate pentru reţelele mai mari sau pentru potenţialii investitori instituţionali.
    Peste toate solicitările cu care s-a confruntat piaţa anul trecut, 2016 începe cu o nouă schimbare importantă: intrarea în vigoare a legii antifumat. Dragoş Petrescu estimează că vânzările din restaurante, cafenele şi baruri vor scădea cu 10% în primele trei luni de la intrarea în vigoare a legii antifumat şi vor reveni în trimestrele III şi IV ale anului. „Va fi un şoc pentru piaţă, dar nu atât de mare încât lumea să nu mai iasă să mănânce în oraş. Este adevărat că, pe lângă că nu se mai fuma, toată regularizarea pieţei se va regăsi în preţul mesei la restaurant, dar, în timp, clienţii vor înţelege că odată ce intră în restaurant siguranţa lor depinde de agentul economic şi vor accepta mai uşor schimbările“, crede Dragoş Petrescu, care se bucură însă că aceste schimbări ale pieţei au venit cumva simultan: „Faptul că în restaurante nu se va mai fuma, că totul va fi fiscalizat, că sunt controale susţinute şi că trebuie respectate nrome va ridica bariera de intrare în HoReCa şi vor intra în piaţă numai jucătorii interesaţi de business. Este cu atât mai bine, deoarece în acest moment avem o piaţă cu cerere în creştere (pe fondul scăderii TVA) şi cu ofertă în scădere“. Cea mai bună parte este însă, după cum concluzionează Dragoş Petrescu, că restaurantele sale vor avea o concurenţă loială.

    În contextul în care se uită la achiziţii, Dragoş Petrescu nu a bugetat multe deschideri pentru acest an. Doar două: vrea să deschidă un nou restaurant Buongiorno în Centrul Vechi, în locul celui închis imediat după incendiul de la Colectiv, şi, de asemenea, a bugetat şi deschiderea unui restaurant City Grill în zona Pipera sau Barbu Văcărescu. Se mai uită şi la Piaţa Cosmonauţilor-Amzei (care a preluat mult business din închiderea Centrului Vechi), dar încă nu a planificat nimic în acea zonă. Nu ştie încă unde va mai deschide, dar ştie ce anume vrea neapărat să deschidă: prima berărie Pilsner Urquell, aflată în portofoliul gigantului SABMiller. Pilsner Urquell este singura bere din lume care se produce în acelaşi loc, la Plzen, în Republica Cehă, din 1842 – loc care a dat şi numele celui mai băut tip de bere din lume, pilsner.

    De la Plzen berea se transportă proaspătă, în containere, la toate berăriile Pilsner Urquell din lume şi are un termen de garanţie de două săptămâni. „Este un business un pic riscant, cu costuri cam mari, dar care va aduce o experienţă cu totul diferită iubitorilor de bere, iar pentru mine este un proiect de suflet“, spune Dragoş Petrescu. Crede că piaţa va accepta modelul, mai ales modul cum vrea să îl marketeze – ca un muzeu al berii.
     

  • De la containere pline cu peşte proaspăt la gastronomie fină în casa lui Caragiale

    După Casa Caragiale, Andamo, La Union – Octopus Contemporary Mediterranean Restaurant este, de anul trecut, noul chiriaş al casei de patrimoniu de pe strada I.L. Caragiale a artistului cu acelaşi nume. Designul contemporan, dominat de tapiţerii vernil şi picturi murale ce reproduc acvarii, este completat de un aspect de casă păstrat de sobele din perioada artistului, cât şi de scara interioară din lemn, ce scârţâie la fiecare pas. Iar sinceritatea cu care Jeni Păun, antreprenoarea din spatele proiectului, spune că „Nu sfătuiesc pe nimeni să înceapă o astfel de afacere“, pare să vină tot din lumea lui Caragiale.

    „La un moment dat am ajuns să nu mai pot mânca dacă farfuria nu arăta într-un anume fel, astfel că de la plăcerea de a mânca altfel şi de la încurajarea primită din partea a foarte mulţi prieteni şi clienţi am hotărât să deschidem restaurantul“, descrie Jeni Păun gândurile care au determinat-o să ia în calcul deschiderea unui restaurant cu specific mediteranean-pescăresc, la începutul anului trecut. Familia ei, aflată la a doua generaţie de antreprenori, activează în domeniul importului, distribuţiei şi producţiei de produse din peşte şi fructe de mare de circa 25 de ani.

    Jeni Păun împreună cu Irina Cernat şi Florentina Tutuian au preluat afacerea Peştişorul de Argint de la părinţi. Prin intermediul acesteia, livrează marilor reţele de hipermarketuri peşte şi fructe de mare aduse atât din ţară, cât şi din ţări mari producătoare de produse piscicole precum Norvegia, Danemarca, Spania, Italia, Grecia. Parte din materia primă achiziţionată este transformată în semipreparate – afumate, marinate, salate, congelate sub brandul Peştişorul de Aur şi livrată ulterior tot hipermarketurilor. Selgros este principalul client, urmat de Auchan, Cora – dar antreprenorii livrează şi celorlalte reţele prezente pe piaţă. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri de aproximativ şase milioane de euro şi la aproximativ 100 de angajaţi (în ambele firme), potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Deşi nu a fost sprijinită de la început în proiectul deschiderii unui restaurant de ceilalţi membri ai familiei, spune că treptat aceştia au acceptat ideea, iar acum consideră că marca este reprezentativă pentru afacere şi pentru produsele comercializate. Chiar şi fiica de 13 ani este implicată în proiect – ea fiind cea care a a avut cea mai bună idee de nume pentru acesta. Alegerea casei lui Caragiale a venit întâmplător, datorită dimensiunii acesteia. „Având în vedere că sunt la început de drum în businessul acesta, mi-am dorit un loc mai mic pe care să pot să-l gestionez. Aşa arăta locul pe care îl visam eu pentru businessul acesta, o casă micuţă“, descrie ea casa, în care a putut amenaja un restaurant cu 60 de locuri, pe două niveluri.

    Totuşi, meniul mediteranean cu specific contemporan vine în antiteza Popeştilor şi Ioneştilor care mergeau la Nea Iancu. „Este o casă de patrimoniu, dar este greu să ne legăm de faptul că a fost casa lui Caragiale, ne legăm de acest aspect doar din punct de vedere arhitectural, este o mândrie, simţi în vibraţia casei istoria, dar meniul este diferit, este alt specific.“ Construit cu ajutorul chef-ului Nico Lontras, meniul are la bază conceptul de gastronomie fină, în care se regăsesc produse precum – carpaccio dome de caracatiţă sau fileu de barbun pe pat de pudră de cartofi mov. Cu un venit mediu per client cuprins între 65 şi 75 de lei, antreprenoarea caracterizează poziţionarea de preţ drept una corectă: „Nu suntem nici cei mai ieftini, nici cei mai scumpi“. Astfel, se axează pe clienţii cu vârsta de peste 30 de ani, care lucrează deja într-un loc de muncă sigur şi au venituri medii spre mari, dar care au ajuns la nivelul la care le place să experimenteze şi să îşi educe gusturile.

  • Taxele au fost reduse, dar România intră într-o nouă eră a consumului pe datorie

    Reducerile de taxe vor conduce la scăderea veniturilor fiscale de la 28% din PIB în 2015 la 25,7% din PIB în 2017, susţine raportul de ţară al Comisiei Europene publicat la finele săptămânii trecute. Rezultatul va fi majorarea deficitului bugetar la 3,8% din PIB în 2017 şi creşterea datoriei publice până la peste 60% din PIB în 2026.

    „Impactul deplin al măsurilor de relaxare fiscală se va vedea abia în 2017. Anul acesta fiind an electoral, lucrurile vor părea aşezate. În 2017 bugetul va avea probleme pentru că deficitul se va adânci la peste 3% din PIB şi există şi un vârf de plată al datoriei. Aşa cum vedem pe internet că spune dl Ponta (fostul premier – n. red.) – anume că vom avea creştere economică şi că putem acoperi toate reducerile de taxe –, aşa am putea spune şi noi: dar asta ar însemna să vindem blana ursului din pădure. Realitatea este că nu am învăţat nimic din povestea lui 2008 şi repetăm acelaşi scenariu. Atunci spuneam la fel: va exista creştere, suntem acoperiţi. Dar cum a venit un moment dificil, am cedat. Asta a fost diferenţa dintre România şi Polonia în criză. România nu a fost pregătită, Polonia a fost. Repetăm aproape identic situaţia de dinainte de criză. Am redus taxe, încă cer unii ca ele să fie din nou reduse. Pericolul este ca veniturile statului să nu acopere promisiunile făcute, care pot fi respectate doar prin majorarea deficitului având ca efect intrarea într-o permanentă majorare a datoriei“, comentează economistul Aurelian Dochia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Grupul APS se extinde cu o nouă companie: Noah Watches

    Anteprenorul Cătălin Chiş, care deţine grupul clujean de companii APS, şi-a făcut recent intrarea într-un nou business, accesând un domeniu pe care nu îl avea până acum în portofoliu – piaţa de lux – şi, în acelaşi timp, o zonă de business neabordată anterior – producţia.
    Astfel, în 2016 acesta a preluat un pachet de acţiuni în cadrul companiei NOAH Watches, start-up românesc de design şi producţie de ceasuri de lux, lansat în urmă cu un an de către Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, doi tineri antreprenori suceveni.

    Alături de Cătălin Chis, un alt pachet de acţiuni a fost preluat de către Erik Barna, care ocupă o poziţie de top în cadrul managementului Grupului de companii APS.
    “Interesul comun este ca, folosind experienţa noastră de business, să accelerăm dezvoltarea NOAH, afacere cu mare potenţial de scalabilitate la nivel internaţional în următorii ani”, spune omul de afaceri clujean.

    Prin companiile pe care acesta le deţine (Grupul APS), Cătălin Chiş derulează deja operaţiuni pe pieţe externe, cu recunoaştere internaţională a performanţelor sale de business şi a competitivităţii produselor dezvoltate.

    Activă în industria fashion de produse de lux, compania NOAH Watches este un business 100% românesc, cu o componentă importantă de inovaţie la nivel de design şi producţie. Ceasurile de lux produse sub acest brand sunt realizate din lemn, în model unic, adaptat integral viziunii şi dorinţelor fiecărui client, fiecare model fiind executat manual. Povestea Noah Watches o puteţi aici

  • De ce se duc de fapt românii la mall

    Peste jumătate din românii care intră în malluri o fac doar ca să mănânce, arată un studiu al companiei de consultanţă imo­biliară CBRE, ale cărui rezultate au fost publicate la sfârşitul anului trecut.

    Cercetarea a fost făcută pe o piaţă care cuprinde Europa, Africa de Sud şi Orientul Mijlociu, iar la nivelul întregii regiuni rezultatele arată că o treime din vizitatorii mallurilor intră doar ca să bea sau ca să mănânce. În plus, peste 65% din românii care iniţial intenţionau să meargă doar la restaurant aleg să facă şi cumpărături după ce iau masa, subliniază acelaşi raport.

    „Cumpărătorii din Emiratele Arabe Unite, Africa de Sud, Turcia, România şi Spania aso­ciază centrele comerciale cu destinaţia lor favorită pentru a lua masa“, scriu reprezentanţii CBRE.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Liderul pe piaţa tichetelor de masă a intrat în acţionariatul companiei româneşti Benefit Seven. Ce beneficii vor primi de acum o parte din angajaţi

    Sodexo, lider pe piaţa tichetelor de masă, a tichetelor cadou şi soluţiilor de incentivare, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine furnizorul de abonamente de sport şi wellnes pentru angajaţii din România, 7card.Tranzacţia între Sodexo şi Benefit Seven a fost finalizată în februarie 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    În 2015, Benefit Seven a înregistrat o cifră de afaceri de 1.8 milioane de euro, aproape dublu faţă de anul precedent. 7card este un abonament lunar care permite în acest moment accesul la 230 de săli cu multiple activităţi sportive, de la fitness, aerobic, înot, la dans sportiv, arte marţiale, yoga şi squash, în opt oraşe din ţară: Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara. „Cardul pentru sport vine în completarea ofertei salariale ca un beneficiu atractiv, care sporeşte satisfacţia angajaţilor la locul de muncă, încurajându-i să adopte un stil de viaţă sănătos şi are impact direct în gradul de loialitate şi retenţie al acestora” declară Andrei Creţu, cofondator Benefit Seven.

    În prezent, 7card are 10.000 de abonaţi activi, angajaţi ai companiilor din domenii precum IT&C, telecomunicaţii, pharma şi healthcare, retail, sistemul financiar-bancar şi asigurări, FMCG. „Parteneriatul cu Sodexo ne oferă oportunitatea de a accesa cea mai mare bază de companii interesate să le ofere angajaţilor lor soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii”, declară Iulian Cîrciumaru, cofondator Benefit Seven.

    Până la finalul anului în curs, Benefit Seven îşi propune, prin intermediul cardului pentru sport, să ofere acces la o reţea de 250 de săli de sport şi wellness din 10 oraşe şi, în acelasi timp, să ajungă la 20.000 de abonaţi activi.Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu. Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

  • Portrete incredibile ale „strănepoţilor lui Dracula” realizate de un fotograf român – GALERIE FOTO

    Fotograful român Alex Robciuc a realizat o serie incredibilă de fotografii într-un sat izolat din Transilvania. Fotografiile sale surprind viaţa sătenilor neatinsă de tehnologie şi obiceiurile acestora.

    Pentru a vedea şi alte fotografii realizate de Robciuc puteţi intra aici sau pe pagina sa de Facebook.

    Foto: Alex Robciuc

    Vezi şi: Cele mai frumoase fotografii înscrise la concursul „Sony World Photography Awards 2016”. Pe lista scurtă se află patru români – GALERIE FOTO

  • Cine câştigă şi cine ce pierde din cauza migraţiei mondiale

    Poveştile despre emigranţi au invadat spaţiul media pe parcursul ultimilor luni, dar fenomenul nu este o noutate, ci dimpotrivă, este monitorizat şi măsurat de decenii bune de diferite instituţii din întreaga lume. La fel de adevărat este că tot mai mulţi oameni aleg, din diferite motive, să plece din ţările natale, iar mişcarea lor produce tot soiul de efecte, atât în zonele pe care le părăsesc, cât şi în cele către care se îndreaptă.

    Trimiterile de bani, la nivel mondial, au crescut de mai bine de patru ori, între anul 2000, când reprezentau 0,4% din PIB global, adică 127 de miliarde de dolari şi 2010, când ajunseseră la 457 de miliarde de dolari, respectiv 0,7% din PIB global, conform Băncii Mondiale. Pe parcursul ultimilor cinci ani, trimiterile băneşti ale imigranţilor spre ţările de origine au continuat să crească, ajungând în 2015 la 0,8% din PIB global, adică 586 miliarde de dolari. Respectivele sume au ajuns să joace un rol tot mai important în economia acestor pieţe, reprezentând procente importante din PIB, arată un studiu realizat de Citi Research. De pildă, în China reprezintă 3,5% din PIB, iar în ţările care au aderat la UE după 2004 înseamnă, în medie, 1,9% din PIB – cu variaţii destul de mari de la caz la caz.

    Fluxurile de capital merg din ţările mai bogate către cele mai sărace; aproape trei sferturi (73%) dintre remiteri ajung în ţări cu PIB per capita mai mic decât 20% din PIB-ul pe capita din SUA. În plus, mai bine de jumătate (54%) din fluxurile de capital pleacă din ţări care au un venit per capita de cel puţin 80% din cel înregistrat în Statele Unite. În ţările din Africa Subsahariană şi cele din Orientul Mijlociu sumele de bani trimise „acasă“ de către cei care lucrează peste hotare au ajuns să depăşească investiţiile străine directe. În plus, aceste fluxuri de bani sunt mult mai stabile şi predictibile decât investiţiile străine.

    Pentru cele mai multe ţări bogate, imigranţii au devenit un veritabil motor de sporire a populaţiei şi a forţei de muncă şi, de aceea, reprezintă un factor major de creştere economică. În cazul SUA, 48% din creşterea forţei de muncă înregistrată în intervalul 2007-2015 se datorează celor care au ajuns în această ţară, iar procentul este chiar mai mare (69%) în cazul celor 15 ţări din zona euro. Iar în două treimi din ţările membre ale UE, cei născuţi peste hotare reprezintă mai bine de jumătate din creşterea forţei de muncă. Materialul realizat de Citi Research mai arată că deşi majoritatea migranţilor se îndreaptă către ţări în care veniturile sunt mai mari, cei mai mulţi dintre aceştia au educaţie similară cu media celor din destinaţiile alese. De pildă, în cazul Uniunii Europene şi al SUA, ponderea migranţilor cu studii superioare (29% şi, respectiv, 31%) este asemănătoare cu cea a nativilor din aceste regiuni (26% în UE şi 32% în SUA). Sunt însă şi ţări către care se îndreaptă un număr şi mare de absolvenţi de universitate – fie Marea Britanie, Estonia, Irlanda, Luxemburg sau Polonia – ponderea celor licenţiaţi fiind de peste 40% din totalul imigranţilor.

     

  • Viena este oraşul unde se trăieşte cel mai bine. Pe ce loc se află Bucureştiul

    Viena este oraşul unde există cele mai bune condiţii de muncă şi de trai, în Bagdad se trăieşte cel mai rău, iar Londra Paris şi New York nu intră în top 35, potrivit unui studiu realizat de Mercer, informează The Guardian.

    Bucureştiu se află pe locul 109, sub oraşe precum Budapesta, Tel Aviv, dar peste Sofia, Istanbul sau Belgrad.

    Capitala Austriei este urmată în clasament de Zurich (Elveţia), Auckland (Noua Zeelanda), Munchen (Germania), Vancouver (Canada), Dusseldorf (Germania), Frankfurt (Germania), Geneva (Elveţia), Copenhaga (Danemarca) şi Sydney (Australia).

    Parisul a coborât 10 locuri până pe 37, datorită vulnerabilităţii oraşului la atacuri teroriste, Londra ocupă locul 39, în special din cauza nivelului ridicat al poluări şi traficului, iar New York se clasează pe locul 44 din cauza nivelului ridicat de criminalitate.

    Pe ultimele locuri în top se afla capitala statului Haiti, Port-au-Prince (221), capitala Republicii Centrafricane, Bangui (222) şi capitala Irakului, Bagdad (223).

  • Restaurantul în care bancherii nu sunt primiţi:”Accept animale, dar intrarea bancherilor este interzisă”

     Alexandre Callet, în vârstă de 30 de ani, care deţine un restaurant în Hauts-de-Seine în regiunea Parisului, a postat în faţa uşii restaurantului lui un anunţ în care a scris: „Accept animale, dar intrarea interzisă bancherilor, cu excepţia cazului în care plătesc 70.000 de euro”, informează cotidianul parizian „Le Figaro”.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro