Tag: bnr

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 16-22 iunie

    16.06
    CE lansează raportul anual “Taxation Trends”

    17.06
    Eurostat publică indicele costului muncii în primul trimestru pentru UE şi zona euro

    17-20.06
    Conferinţa Europeană pentru Turism Industrial (Ferrol, Spania)

    17-18.06
    Şedinţa de politică monetară a Comitetului Rezervei Federale a SUA

    19.06
    Concert Tori Amos (foto) (Arenele Romane, Bucureşti)

    19.06
    Reuniunea Eurogroup (Luxembourg)

    19-22.06
    Electric Castle Festival 2014 (Castelul Banffy, Bonţida, Cluj-Napoca)

    20.06
    BNR publică indicatorii de risc bancar pentru luna mai

    20.06
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    20.06
    DG-ECFIN comunică sondajul privind încrederea consumatorilor în iunie

    20.06
    BCE publică datele privind balanţa de plăţi a zonei euro în aprilie

    21-26.06
    Euroscience Open Forum – ESOF 2014 (Copenhaga)

    până la 30 oct.
    Expoziţia “ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede” (Muzeul Antipa, Bucureşti)
     

  • Isărescu: Politic există consens că aderarea la euro ar putea avea loc în 2019. Guvernatorul BNR nu confirmă data

     “România poate să anunţe acum că a ajuns la un consens politic privind aderarea la zona euro. Atât preşedintele, cât şi primul ministru au anunţat că obiectivul de aderare poate fi 2019. Este un obiectiv ambiţios care poate fi folosit ca ancoră pentru politicile economice”, a spus Isărescu la conferinţa Euromoney.

    Isărescu nu a confirmat că BNR şi-a asumat acest obiectiv, punând accent însă pe faptul că beneficiile aderării nu sunt necondiţionate şi presupun multe eforturi şi reforme structurale care să permită o cât mai mare convergenţă reală, care s-a dovedit tot mai importantă după criza financiară din 2008.

    El a arătat că, deşi în acest moment România stă bine în ceea ce priveşte criteriile nominale stabilite la Maastricht, menţionând poziţia fiscală, curba dobânzilor şi stabilitatea cursului, indicatorii reali sunt încă semnificativ sub media europeană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIAŢA IMOBILIARĂ: Care sunt cele mai scumpe locuinţe scose la vânzare în România

     “În zona Capitalei, cele mai mari preţuri sunt solicitate de proprietarii unor vile istorice, de patrimoniu. În restul ţării însă, oferta este mult mai diversificată, incluzând nu doar imobile vechi, ci şi vile nou-construite, un conac boieresc, un restaurant, o pensiune şi chiar un hotel”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliare.ro.

    Astfel, palatul din centrul istoric al Capitalei, scos la vânzare pentru 7,5 milioane euro, are o suprafaţă utilă de 2.000 de metri pătraţi, 38 de camere şi dispune de un teren de circa 1.200 de metri pătraţi. Construcţia a fost consolidată şi renovată integral în anul 1994 şi a funcţionat ca sediu de bancă.

    Tot în centrul Bucureştiului, în zona Romană, o vilă finalizată în anul 1935 are un preţ cerut de 7 milioane de euro. Aceasta este compusă din patru corpuri de clădire, are 18 camere şi o suprafaţă locuibilă de aproape 2.000 de metri pătraţi. Proprietatea include un teren de 2.566 de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a coborât la 4,3916 lei/euro, un nou minim al ultimelor 10 luni

     Cursul leu/euro publicat marţi de BNR este cu 0,02 bani sub cotaţia de vineri. O paritate mai mică a fost publicată cel mai recent de BNR pe 30 iulie 2013, când euro a fost cotat la 4,3907 lei.

    Pe de altă parte, cursul anunţat de banca centrală pentru dolarul SUA a urcat cu 1,72 bani, respectiv 0,52%, la 3,2401 lei/dolar. Pentru francul elveţian, BNR a publicat o rată de schimb de 3,6017 lei/franc, faţă de 3,6077 în şedinţa anterioară.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul votează luni CA ale BNR, Curţii de Conturi, SRR, preşedintele SRTV şi un membru al ASF

     Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, marţi, după şedinţa Birourilor Permanente reunite, că până lunea viitoare, la ora 14.00, comisiile permanente comune ale Parlamentului trebuie să facă nominalizările pentru funcţiile de membru în Consiliile de Administraţie ale BNR, Curţii de Conturi, SRR, pentru preşedintele SRTV şi pentru un membru al ASF, în urma propunerilor grupurilor parlamentare.

    Potrivit lui Zgonea, luni, la ora 16.00 va avea loc şedinţa de plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului, pentru a se vota noul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, cele şase locuri libere în Consiliul de Administraţie al Curţii de Conturi, preşedintele Televiziunii Române şi Consiliul de Administraţie al Societăţii de Radiodifuziune, precum şi un nou membru al ASF, pe un loc devenit vacant după ce Victor Ciorbea a preluat funcţia de Avocat al Poporului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veştile bune din economie duc moneda naţională la un curs de sub 4,4

    Moneda naţională a ignorat până acum tensiunile geopolitice din regiune şi a intrat pe un trend de apreciere, ajungând la nivelul maxim al ultimelor zece luni în raport cu euro. Leul stă mai bine decât la începutul anului, când cursul sărise peste 4,50 lei/euro pe fondul tensiunilor de pe pieţele externe. Acum, cotaţiile oscilează în jurul a 4,40 lei/euro.

    Deocamdată, analiştii nu şi-au schimbat foarte mult estimările pentru nivelul cursului de schimb de la sfârşitul acestui an. La începutul lui 2014, bancherii spuneau că văd evoluţia cursului în acest an mai volatilă comparativ cu 2013. Ei susţineau că am putea să vedem oscilaţii ale cursului într-o bandă destul de largă, între 4,35 şi 4,65 lei/euro, iar pentru sfârşitul anului majoritatea prognozelor indicau un curs cuprins în intervalul 4,35-4,55 lei/euro.

    Acum, analiştii se aşteaptă ca pe termen scurt aprecierea leului să continue, chiar dacă ţinută sub control de BNR, în condiţiile veştilor foarte bune din economie şi ale îmbunătăţirii ratingului României. Aprecierea leului reduce povara clienţilor cu credite în valută şi ar putea domoli creşterea aşteptată a ratei inflaţiei, după introducerea accizei suplimentare la carburanţi în luna aprilie. Însă, pe de altă parte, aprecierea monedei naţionale are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut, dar şi al creşterii PIB de 3,8% din primul trimestru din 2014. Potenţialul de apreciere pentru leu este însă limitat pe fondul unor posibile intervenţii valutare oficiale.

    „Considerăm că pe termen scurt presiunile în direcţia aprecierii leului se vor menţine în condiţiile îmbunătăţirii ratingului României şi ale deficitelor externe scăzute. Este de aşteptat ca BNR să prevină o apreciere excesivă a leului care ar putea afecta competitivitatea exporturilor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El anticipează pentru sfârşitul anului un curs în intervalul 4,40-4,50 lei/euro, mişcarea în interiorul intervalului depinzând şi de cât de tensionate vor fi evoluţiile politice în contextul alegerilor prezidenţiale şi al evenimentelor ce le vor succede. Din fericire, contextul regional din Ucraina pare să se îndrepte spre o soluţie negociată, ceea ce face ca riscul geopolitic să reprezinte un element de stres în scădere pentru cursul de schimb leu/euro, susţine Crăciun.

    „Având în vedere situaţia generală a economiei şi revenirea recentă în investment grade, considerăm că leul se află într-o poziţie favorabilă. Dezechilibrele externe ale economiei rămân reduse, iar intrările de fonduri europene şi investiţii străine directe sunt suficiente pentru a compensa dezintermedierea financiară, precum şi ieşiri moderate ale investiţiilor de portofoliu“, spune Mihai Pătrulescu, senior economist la UniCredit Ţiriac Bank. El a arătat că, până în prezent, impactul turbulenţelor din Ucraina asupra României a fost modest, legăturile comerciale şi financiare dintre cele două ţări fiind reduse.

    Cu toate acestea, există riscuri de contagiune în eventualitatea în care aceste turbulenţe se vor acutiza. „Anticipăm o evoluţie relativ stabilă a leului în perioada următoare, urmată de o revenire a cursului spre 4,4500 lei/euro până la finalul anului“, susţine Pătrulescu. Până acum, criza din Ucraina nu s-a resimţit negativ la Bucureşti. Dimpotrivă chiar, România pare să fi beneficiat de intrări de fonduri mai mari. De altfel, bancherii au arătat că aprecierea monedei naţionale ar putea fi motivată şi de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spunea în luna mai că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al JPMorgan, dar şi de capitaluri „care rătăcesc temporar“ prin piaţa locală după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Guvernatorul a atenţionat că aprecierea monedei naţionale nu este justificată economic, ci este influenţată de mişcări de capitaluri, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. „Să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul sau cel puţin eu. Pe mine nu mă bucură. Nu sunt convins că avem fundamente economice atât de solide şi că exporturile o duc atât de bine. Cursul este determinat de piaţă, nu de ce vrea sau nu guvernatorul sau BNR. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera. Vor fi capitaluri rătăcite“, a spus Isărescu în luna mai la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 9-15 iunie

    10.06
    INSSE publică indicii valorici ai comenzilor şi ai cifrei de afaceri din industrie la 4 luni

    10.06
    Forumul Economic European de la Bruxelles, ediţia 2014

    10-11.06
    Conferinţa Europeană a Oraşelor Mediteraneene (Atena)

    11-14.06
    Târgul Cleaning Show (Romexpo, Bucureşti)

    11.06
    CE lansează un plan de acţiune pentru ameliorarea activităţii OLAF

    11-13.06
    Conferinţa industriei spaţiale European Space Solutions (Praga)

    12.06
    INSSE anunţă inflaţia pe luna mai şi statistica lucrărilor de construcţii la 4 luni

    12.06
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în aprilie pentru UE şi zona euro

    12.06-13.07
    Campionatul Mondial de Fotbal din Brazilia

    13.06
    INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ şi serviciile pentru populaţie şi companii la 4 luni

    13.06
    Eurostat publică situaţia ocupării forţei de muncă în T1 pentru UE şi zona euro

    13.06
    BNR publică situaţia balanţei de plăţi şi a fondurilor de investiţii în luna aprilie

    13.06
    Eurostat difuzează situaţia comerţului exterior al UE în luna aprilie

    13-15.06
    Bucharest Wheels Arena (Romexpo, Bucureşti)

    14.06
    Festivalul Solid Like Rock 10 (Cetatea Braşov, Braşov)
     

  • Zona euro? Mai discutăm peste doi ani

    România îndeplineşte trei criterii de convergenţă nominală din cinci (ponderea în PIB a datoriei publice şi a deficitului bugetar, ratele dobânzilor pe termen lung) şi nu îndeplineşte pe celelalte două (inflaţia medie în ultimele 12 luni a fost de 2,1%, peste referinţa corespunzătoare a zonei euro de 1,7%, iar în privinţa stabilităţii cursului, leul s-a depreciat cu 1,9% faţă de euro în ultimii doi ani). CE va emite următoarea evaluare în 2016.

    Lucian Anghel, preşedintele BVB, aprecia recent că anunţul oficial privind fixarea datei de 1 ianuarie 2019 ca ţintă pentru aderarea la zona euro, inclus de Guvern în Programul de convergenţă înaintat CE pentru perioada 2014-2017, este cel mai important anunţ economic de anul acesta şi că aderarea la euro ar trebui să devină proiect naţional. Programul reafirmă angajamentul ţării de a se încadra începând din 2015 într-un deficit structural de 1% din PIB, conform tratatului fiscal european, în timp ce deficitul bugetar ar urma să se situeze sub 2% din PIB tot începând din 2015. Atât guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cât şi viceguvernatorul Cristian Popa au insistat însă că aderarea la euro presupune un consens politic şi social larg, pentru că România nu poate intra în zona euro decât dacă este pregătită să facă faţă rigorilor pieţei unice.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    30,68 mld. euro
    rezervele valutare la BNR la 31 mai, faţă de 32,44 mld. euro la 30 aprilie

    7,1%
    rata şomajului BIM în formă ajustată sezonier în aprilie, în scădere cu 0,1% faţă de martie şi cu 0,2% faţă de aprilie 2013

    104
    numărul de angajaţi ASF cu funcţii de conducere rămaşi în noua organigramă de la 1 octombrie, faţă de 161 în prezent, iar totalul angajaţilor va rămâne 597

    2,8%
    creşterea medie a tarifelor la electricitate în S2 2013 faţă de S2 2012, cele mai mari scumpiri fiind consemnate în Estonia (22%), Grecia (20%) şi România (17%)

    2.000 mld. dolari
    investiţiile necesare estimate de Agenţia Internaţională pentru Energie până în 2035 în sectorul producţiei de energie electrică din Europa pentru înlocuirea infrastructurii şi instalarea unor noi termocentrale

    3,2%
    cu atât a scăzut în aprilie cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul ajustată în funcţie de sezonalitate faţă de luna martie, după un avans de 2,3% în luna martie

     

  • Ponta: Viitorul preşedinte va trebui să stea în banca invitaţilor speciali, la reuniuni în Parlament

     Întrebat despre opţiunea preşedintelui Traian Băsescu de a sta separat de Guvern la şedinţa din plenul Camerei Deputaţilor, Ponta a răspuns: “Foarte bine, pentru că domnia sa nu este şeful Guvernului – şi nu domnia sa, ca persoană, în general. Preşedintele şi viitorul preşedinte, oricare va fi acela, nu va fi şeful Guvernului şi atunci instituţia prezidenţială, din punctul meu de vedere, nu stă alături de guvern, ci stă alături de celelalte instituţii fundamentale”.

    “În mod normal, cred că, pentru viitor, după ce nu va mai fi domnul preşedinte Băsescu în funcţie, preşedintele României trebuie să ia loc în banca invitaţilor speciali, alături de guvernatorul BNR, preşedintele Curţii Constituţionale, patriarh şi ceilalţi şefi de instituţii fundamentale”, a continuat acesta.

    Întrebat despre schimbul de replici pe care l-a avut, în timpul şedinţei, cu preşedintele Traian Băsescu, premierul a spus că nu îşi aminteşte ce au discutat: “Nu, că nu îmi amintesc exact ce am discutat cu domnul preşedinte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro