“Viteza este vitală pentru a restaura încrederea. Franţa trebuie să dea un exemplu. A fost la originile acestui tratat alături de Germania şi ar fi paradoxal dacă acordul ar fi blocat timp de trei luni din cauza alegerilor prezidenţiale. Lansez un apel la unitate naţională”, a comentat Pecresse la postul de radio Europe 1. Francois Hollande, principalul adversar al lui Sarkozy în alegerile din aprilie şi mai, se opune propunerii preşedintelui de a introduce în constituiţie necesitatea unui buget echilibrat, aşa-numita “regulă de aur”.
Tag: alegeri
-
Guvernul a decis angajarea răspunderii pentru comasarea alegerilor
Preşedintele Senatului, Vasile Blaga, a declarat, luni, că Birourile Permanente ale celor două Camere vor stabili în cursul acestei zile calendarul pentru angajarea răspunderii Guvernului pe legile privind comasarea alegerilor şi promovarea judecătorilor la ICCJ. Blaga a declarat că în şedinţa coaliţiei s-a decis angajarea răspunderii pe aceste legi.
-
De ce-l acuză americanii pe Putin de fraudă. Alegerile din Rusia în imagini (GALERIE FOTO)
Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin obţine majoritatea absolută în Camera inferioară a Parlamentului (Duma) cu 238 de deputaţi din totalul de 450, potrivit datelor “repartizării preliminare mandatelor”, a anunţat luni Comisia Electorală, citată de agenţia de presă Mediafax. Alegerile legislative ruse, câştigate de partidul aflat la putere, Rusia Unită, au fost marcate de “încălcări frecvente” în cadrul numărării voturilor, în special introducerea în urnă a unor buletine suplimentare, potrivit unui comunicat difuzat luni de observatorii electorali ai OSCE.
Premierul rus Vladimir Putin a acuzat-o joi pe secretarul american de stat Hillary Clinton că a “dat semnalul de plecare” pentru contestarea rezultatelor alegerilor legislative şi a apreciat că opozanţii au acţionat “cu susţinerea” Washingtonului. Putin a mai declarat că în Rusia “nimeni nu vrea haos” către care ar duce, conform acestuia, “scenariul cunoscut” al protestelor opoziţiei faţă de rezultatele legislativelor, transmite Interfax, citată de sursa mai sus menţionată.
-
Alegeri în Rusia: Partidul lui Putin obţine majoritatea absolută în Dumă
Partidul Comunist, clasat al doilea în alegerile legislative de duminică, va avea 92 de deputaţi, Rusia Dreaptă (centru-stânga) va avea 64 de locuri, iar Partidul Liberal-Democrat (naţionalist) 56, potrivit repartizării mandatelor la acest scrutin proporţional, a anunţat preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov. Majoritatea absolută în Dumă este de 226 de deputaţi din totalul de 450.
-
Rusia Unită pierde majoritatea absolută. Partidul lui Putin câştigă doar 45,83 la sută din voturi
Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, partidul Rusia Unită a obţinut între 46 şi 48,5 la sută din voturi. Potrivit acestui sondaj, Rusia Unită pierde majoritatea absolută de care dispunea până în prezent în Duma (Camera inferiorară). Partidul Comunist rămâne a doua forţă politică din Rusia, cu 19,8 la sută din voturi.
-
Scenariul lunii: cum v-ar suna un nou guvern PDL-PSD, ca în 2008?
Explicaţia ar fi că, din cauza incapacităţii principalelor partide de a aduna singure majoritatea parlamentară calificată, marile proiecte de reformă ale preşedintelui Băsescu – reorganizarea teritorială şi reforma Constituţiei – nu se pot realiza decât cu susţinerea PSD, partidul care (cu numele actual sau cu cele precedente) a câştigat la votul popular toate alegerile de după 1990, cu excepţia celor din 1996.
Prin urmare, PSD ar urma să fie atras de PDL cu câteva concesii, de la numirea unui premier semitehnocrat (ca Mihai Tănăsescu, de pildă) până la oferirea câtorva portofolii ministeriale. Cât despre PDL, în imposibilitatea de a câştiga alegerile de unul singur, ar fi susţinut în Parlament de Mişcarea Populară, adică de sacul de partide dispuse să intre în coaliţie cu el – PP, UDMR şi UNPR, plus eventualii dezertori din PSD şi PNL – “soluţii imorale” bune pentru a guverna, dar insuficiente pentru a-i oferi PDL majoritatea necesară spre a trece prin Parlament modificarea Constituţiei şi reorganizarea administrativă.
Dar poate cel mai interesant element al scenariului-şopârlă e previziunea că USL se va destrăma până la alegeri, iar PSD, rămas singur, va produce fix acelaşi scor electoral ca şi PDL: 28-30%.
-
Partidul lui Vladimir Putin, favorit în alegerile legislative din Rusia
Aproximativ 110 milioane de alegători sunt chemaţi să aleagă cei 450 de deputaţi din cadrul Dumei de Stat (Camera inferioară).
În cadrul actualei Camere, aleasă în 2007, Partidul Rusia Unită, din care fac parte numeroşi “aparatcik”, oficiali locali sau federali şi reprezentanţi ai mediilor de afaceri apropiate puterii, a obţinut 315 mandate de deputat, reprezentând o majoritate constituţională de două treimi.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Aşadar, deficit bugetar zero. Şi creştere economică tot zero?
Să îndeplinim doar criteriile de la Maastricht nu mai e suficient, spunea preşedintele Traian Băsescu săptămâna trecută, la televiziunea publică, pledând pentru limitarea deficitului bugetar la 1,9% din PIB la anul (2,3% calculat ESA) şi la zero în 2013, faţă de un plafon acceptat de cel mult 3% în zona euro.
“Austeritatea bugetară constrânge creşterea economică, dar noi avem de optat între riscurile unui buget care nu stimulează creşterea economică şi riscul de a nu ne mai putea împrumuta ca să plătim salarii şi pensii”, a fost argumentul prezentat de preşedinte. Şi cu suplimentul că incapacitatea unui buget cu deficit aproape de zero de a stimula creşterea economică e relativă şi incertă, “pentru că plecăm de la realitatea că avem şi alte surse de creştere” (investiţiile private şi fondurile europene adică), în timp ce perspectiva urcării până la niveluri prohibitive a preţurilor la care se poate împrumuta România e deja certă.
Un asemenea peisaj sumbru are rolul evident de a induce în partide, în companii şi în populaţie teama de a mai propune, respectiv de a mai cere majorări de salarii şi pensii sau stimulente fiscale ale creşterii (ne amintim aici de mânia prezidenţială recent exprimată contra “analiştilor cu ochi umezi care propun reducerea CAS”). De aici şi prima reacţie a analiştilor: “Considerăm că o ţintă de deficit bugetar sub 3% din PIB este mai curând ambiţioasă, în condiţiile presiunilor politice semnificative generate de alegerile din 2012”, este opinia Melaniei Hăncilă, economistul-şef al Volksbank România.
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene, publicată la 10 noiembrie, nu vede un deficit ESA mai mic de 3,7% din PIB în 2012 şi 2,9% în 2013, dacă nu se schimbă politicile actuale asumate de Guvern prin programul cu FMI şi UE (adică dacă nu se modifică nivelul principalelor taxe şi impozite): reducerea cheltuielilor, în special a subvenţiilor, reforma asistenţei sociale, reforma pensiilor, “tranziţia de la finanţarea internă a cheltuielilor de capital spre finanţarea lor din fonduri europene şi prioritizarea marelui număr de proiecte de investiţii existente”.
Pe de altă parte, pentru ca arătarea acestei pisici să nu aibă efect negativ asupra aşteptărilor de creştere economică ale publicului şi deci să nu inhibe în continuare cererea internă şi încrederea în relansare, anunţul prezidenţial de restrângere a limitei de deficit a venit la pachet cu anunţul că economia a avut în trimestrul al treilea una dintre cele mai mari creşteri din UE faţă de anul anterior (4,4% în serie brută, 4,5% în serie ajustată), bazată pe performanţe surprinzător de bune în industrie (5,5%), agricultură (25%), turism (17%) şi chiar construcţii (7,2%).
Această evoluţie s-ar pune deci frumos la baza estimării de creştere a PIB de 2,1% pentru 2012, înlăturând percepţia că Guvernul accentuează politicile prociclice, adică strânge şurubul exact când economia e mai ameninţată de criza din zona euro. În lipsa datelor oficiale de la Statistică, ce vor deveni publice abia la 6 decembrie, ne bazăm aşadar pe notiţele preşedintelui, dar şi pe comentariile analiştilor, luaţi prin surprindere de ritmul înalt al creşterii.
“O asemenea rată de creştere aminteşte de vremurile dinainte de criză. Dar, cum ea s-a datorat în primul rând sectorului agricol, acest trimestru va fi probabil rememorat ca o întâmplare norocoasă”, comentează Vlad Muscalu, economist la ING Bank România, care estimează că anul se va încheia cu o creştere de 2,5%, ceea ce, prin acţiunea efectului de bază (faţă de un punct de plecare situat foarte jos, orice creştere apare mai mare, iar faţă de un punct de plecare puternic, orice creştere apare mai slabă), va diminua automat anvergura creşterii de la anul spre 1,1%.
La fel gândeşte şi Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România, care vede un bilanţ de creştere a PIB de 2,5% pentru 2011, ceea ce înseamnă automat o estimare mai redusă pentru 2012, în virtutea aceleiaşi logici. “Contribuţia mare a agriculturii la creşterea PIB în 2011, posibil de până la 1%, implică riscul unei contribuţii negative în 2012, din cauza efectului de bază. Mai mult, sunt semne clare ale unei încetiniri a activităţii economice pe pieţele externe, care vor avea ca efect o contribuţie mai mică la PIB din partea exporturilor nete, precum şi o redresare slabă a consumului şi a investiţiilor.”
Eugen Şinca, economist al BCR, împărtăşeşte la rându-i viziunea prudentă: “Cererea externă mai redusă, programul ambiţios de consolidare fiscală şi efectul de bază din agricultură vor greva asupra perspectivelor de creştere din 2012”, care ar urma să se situeze undeva sub 1,5%, după un avans de peste 2% în anul în curs. Aceste prognoze coincid cu calculele BERD, care în octombrie a redus deja puternic estimarea de creştere pentru 2012, la 1,1%, de la 3,8% în luna iulie – în linie cu reducerea prognozei pentru toată Europa Centrală, de Sud-Est şi statele baltice.
Întorcându-ne la buget, dintre toate ţările europene pentru care Comisia a publicat prognoza din noiembrie, excedent bugetar ESA ori deficit mai mic de 1% au numai Norvegia (excedent în jur de 11% în 2012-2013), Suedia (+0,7% în 2012 şi +0,9% în 2013), Elveţia (+0,3% în 2012 şi +0,4% în 2013), Finlanda şi Germania (-0,7% din PIB în 2013), Estonia (-0,8% în 2013), Luxemburg (-0,9% în 2013). Cât despre restul ţărilor est-europene, cel mai mic deficit estimat ar urma să-l aibă Bulgaria în 2013 (-1,3% din PIB). Să însemne că toate ţările cu deficite mai mari nu se vor mai putea împrumuta de pe pieţele financiare, vor ajunge incapabile să-şi refinanţeze datoriile existente şi să achite cheltuielile curente în sectorul public?
-
Republicanii americani se declară gata de război cu Iranul
Doi dintre aspiranţii la nominalizarea partidului pentru candidatura la preşedinţia SUA, Mitt Romney şi New Gingrich, au evocat subiectul războiului la o dezbatere electorală din Carolina de Sud, relatează agenţiile de presă.
Dacă programul de sancţiuni economice contra Iranului şi alte strategii eşuează, acţiunea militară rămâne o alternativă, pentru că “este inacceptabil ca Iranul să devină o putere nucleară”, a declarat Mitt Romney. El a susţinut că dacă Barack Obama va fi reales, Iranul va dezvolta arma nucleară. Newt Gingrich a fost de acord, afirmând că dacă operaţiunile sub acoperire şi alte strategii dau greş, “nu va fi altă opţiune” decât folosirea forţei.
Conform sondajelor de opinie, Romney este considerat cel mai potrivit să conducă forţele armate ale SUA, cu 26% dintre opţiunile electoratului republican, urmat de Gingrich, cu 21%.
Dintre ceilalţi participanţi la dezbatere, Ron Paul şi Herman Cain s-au opus ideii de atacare a Iranului. Paul a spus că orice acţiune militară ar trebui mai întâi supusă dezbaterii Congresului, iar Cain a recomandat ca soluţii înăsprirea sancţiunilor, descurajarea militară prin desfăşurarea de rachete balistice în zonă şi ajutorul acordat opoziţiei iraniene.
În ultimele săptămâni, alţi doi candidaţi la nominalizarea republicană au promovat atacarea Iranului. Rick Perry, guvernatorul de Texas, a declarat pentru CNN că SUA ar trebui să susţină eforturile Israelului de a împiedica programul iranian nuclear, “până la şi incluzând o acţiune militară”. Rick Santorum, fost senator de Pennsylvania, a descris Iranul drept “inamic” la o întâlnire cu activiştii republicani din Des Moines şi a declarat că el va susţine Israelul “umăr la umăr” dacă acesta va lansa un atac preventiv contra Iranului şi, de asemenea, că susţine o acţiune militară directă a SUA dacă aceasta va fi cerută de Israel.
Apariţia raportului AIEA s-a corelat în mod nefericit cu acutizarea conflictului verbal între Tel Aviv şi Teheran. Oficialii israelieni au reînceput aluziile la o posibilă acţiune armată contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, pe motiv că acesta dezvoltă arma atomică, iar Ahmadinejad a replicat cu aceleaşi declaraţii belicoase, menite să descurajeze Israelul şi aliaţii lui.
Dacă SUA, Franţa şi Marea Britanie cer noi sancţiuni contra Iranului, Rusia a făcut apel la evitarea folosirii forţei şi s-a pronunţat, alături de China, împotriva unor noi sancţiuni, pe motiv că raportul AIEA nu aduce nimic “fundamental nou” în privinţa programului nuclear iranian.
-
Afişele partidului lui Vladimir Putin, identice cu afişele oficiale care îndeamnă populaţia la vot
Sute de panouri au fost instalate de curând în oraşul Moscova, din ordinul Comisiei Electorale Municipale, pentru a încuraja alegătorii să meargă să voteze la 4 decembrie în aceste alegeri legislative, considerate o etapă către alegerile prezidenţiale din martie 2012, la care Putin şi-a anunţat candidatura. Afişele Comisiei, imprimate în albastru, roşu şi alb, culorile steagului naţional, înfăţişează siluete de copii, adulţi şi bătrâni, împreună cu inscripţia “Veniţi şi votaţi!”.