BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cea mai nouă tehnologie: maşina fără cheie. Iată cum deschizi maşina

    Iar nemtii de la BMW s-au gandit sa ne demonstreze acest lucru intr-un mod cu adevarat inedit. Un nou concept de BMW e pregatit, declara Ian Robertson, pentru Salonul Auto de la Frankfurt. 
     
    Acesta va fi construit pe baza unui concept foarte indraznet. Minusul va reprezenta pentru prima oara un plus in istoria auto. BMW-ul nou nu va avea chei. El se va putea descuia pe baza unei aplicatii pe telefon. 
     
    Cercetatorii au ajuns la concluzia ca multi oameni isi uita mereu cheile de la masina acasa, insa intotdeauna au la ei telefoanele. Ba mai mult, telefonul este obiectul tinut cel mai mult in mana, spre deosebire de cheia auto care se cufunda adanc in buzunarul de la pantaloni pentru ore in sir uneori. 
     
    BMW si masina fara cheie
     
    Aceasta masina ar urma sa apara in curand, la momentul actual inginerii gandindu-se cum sa eficientizeze cat mai mult procesul de inchidere si deschidere a masinii. Actualmente, putem discuta de o simpla aplicatie instalata pe smartphone care tine locul cheii. Insa tehnologia key-less doreste sa evolueze din ce in ce mai mult pana ajunge la solutia optima. 
     
    Exista insa si ingrijorari cu privire la siguranta. Accesul pe baza unei simple aplicatii poate insemna si o oportunitate foarte mare pentru hotii de masini. In acelasi timp, ce vor face soferii daca vor ramane fara baterie la telefon? 
    Acestea sunt intrebari la care inginerii si proiectantii BMW trebuie sa gaseasca raspunsuri inainte sa lanseze pe piata BMW-ul bazat pe tehnologia key-less. 
     
    Cheia inteligenta BMW 
    La momentul actual brandul nemtesc pune la dispozitie o solutie tehnologica extrem de inovativa pe piata auto. Pe langa piesele auto de calitate si designul excelent perfectionat al masinilor BMW, inginerii pun la dispozitie si modele ce functioneaza pe baza unei chei inteligente – Display Key. 
    Aceasta cheie poate realiza, cu ajutorul senzorilor, parcarea automata a automobilului si poate asigura soferului si cateva miscari de baza, inainte si inapoi cu vehiculul, fara a solicita niciun efort din partea soferului.  
     
    Iata asadar ca piata auto devine din ce in ce mai performanta, iar solutiile oferite de ingineri incep sa reprezinte beneficii din ce in ce mai atractive pentru brandurile auto de lux. Nemtii reusesc de fiecare data sa faca diferenta. Si iata ca nu doar prin calitate, ci si prin creativitate si inovatie continua. 

  • Cea mai nouă tehnologie: maşina fără cheie. Iată cum deschizi maşina

    Iar nemtii de la BMW s-au gandit sa ne demonstreze acest lucru intr-un mod cu adevarat inedit. Un nou concept de BMW e pregatit, declara Ian Robertson, pentru Salonul Auto de la Frankfurt. 
     
    Acesta va fi construit pe baza unui concept foarte indraznet. Minusul va reprezenta pentru prima oara un plus in istoria auto. BMW-ul nou nu va avea chei. El se va putea descuia pe baza unei aplicatii pe telefon. 
     
    Cercetatorii au ajuns la concluzia ca multi oameni isi uita mereu cheile de la masina acasa, insa intotdeauna au la ei telefoanele. Ba mai mult, telefonul este obiectul tinut cel mai mult in mana, spre deosebire de cheia auto care se cufunda adanc in buzunarul de la pantaloni pentru ore in sir uneori. 
     
    BMW si masina fara cheie
     
    Aceasta masina ar urma sa apara in curand, la momentul actual inginerii gandindu-se cum sa eficientizeze cat mai mult procesul de inchidere si deschidere a masinii. Actualmente, putem discuta de o simpla aplicatie instalata pe smartphone care tine locul cheii. Insa tehnologia key-less doreste sa evolueze din ce in ce mai mult pana ajunge la solutia optima. 
     
    Exista insa si ingrijorari cu privire la siguranta. Accesul pe baza unei simple aplicatii poate insemna si o oportunitate foarte mare pentru hotii de masini. In acelasi timp, ce vor face soferii daca vor ramane fara baterie la telefon? 
    Acestea sunt intrebari la care inginerii si proiectantii BMW trebuie sa gaseasca raspunsuri inainte sa lanseze pe piata BMW-ul bazat pe tehnologia key-less. 
     
    Cheia inteligenta BMW 
    La momentul actual brandul nemtesc pune la dispozitie o solutie tehnologica extrem de inovativa pe piata auto. Pe langa piesele auto de calitate si designul excelent perfectionat al masinilor BMW, inginerii pun la dispozitie si modele ce functioneaza pe baza unei chei inteligente – Display Key. 
    Aceasta cheie poate realiza, cu ajutorul senzorilor, parcarea automata a automobilului si poate asigura soferului si cateva miscari de baza, inainte si inapoi cu vehiculul, fara a solicita niciun efort din partea soferului.  
     
    Iata asadar ca piata auto devine din ce in ce mai performanta, iar solutiile oferite de ingineri incep sa reprezinte beneficii din ce in ce mai atractive pentru brandurile auto de lux. Nemtii reusesc de fiecare data sa faca diferenta. Si iata ca nu doar prin calitate, ci si prin creativitate si inovatie continua. 

  • Temă abordată în acest an la forumul Microsoft Summit: cum se pot dezvolta oraşele folosindu-se de tehnologie

    O problemă des întâlnită este aceea că autorităţile au în general reflexul de a reglementa fără a face eforturi de a înţelege şi utiliza noua generaţie de servicii şi platforme anterior impunerii unor reguli, spune Rinne, care se va afla în Bucureşti în data de 7 noiembrie pentru a vorbi în cadrul Microsoft Summit, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Capitală.

    „Sunt şocată în mod constant de solicitările unor autorităţi de a le oferi consultanţă în a reglementa platformele pe care ele nu le-au folosit niciodată. Nu există niciun scenariu mai ciudat decât acesta – şi po­tenţial periculos – pentru reglementarea plat­for­melor”, spune April Rinne. Pentru a folosi la maximul potenţialul benefic al tehnologiei şi al noilor platforme este nevoie în primul rând de educaţie – sharing eco­nomy nu se rezumă doar la Uber şi AirBNB, cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai noului val de companii (şi care au operaţiuni şi în România).

    „Ecosistemul este mult mai mare şi mai divers de atât. Pentru a înţelege pe deplin cât de adânci sunt transformările şi ce largă acoperire au aceste noi platforme este nevoie de investiţii în educaţie şi în creşterea vizbilităţii”, susţine ea.

    Un alt aspect esenţial este ca autorităţile să nu se rezume la reglementare ci să participe la dezvoltarea fenomenului, pas care le permite şi să influenţeze ce se întâmplă şi să direcţioneze extinderea platformelor şi în direcţia rezolvării unor probleme din comunitate. „Există două oraşe fanion la nivel global – Seul şi Amsterdam. În Seul, spre exemplu, a fost creată  o echipă denumită <<Sharing City>>, ca parte a biroului pentru inovaţie, care a selectat peste 50 de iniţiative locale în domeniul economiei digitale bazate pe conceptul de partajare în care au fost investite fonduri publice”, explică April Rinne, care a călătorit până acum 87 de ţări şi nenumărate oraşe din întreaga lume pentru a discuta despre aceste teme.

    Subiectul poate fi abordat însă şi din alte unghiuri, adaugă ea. „Până în prezent, marea majoritate a activităţii de acest tip s-a concentrat asupra sectorului privat: startup-uri, investiţii private şi conversaţia generată de acestea despre impactul asupra organizaţiilor mari. Există însă o serie de oportunităţi la fel de semnificative pentru sectorul public şi social, care totuşi nu sunt explorate complet, iar până când se va întâmpla acest lucru, înţelegerea noastră cu privire la economia colaborativă este incompletă. Am început să mă ocup de această temă după mai bine de un deceniu în care am lucrat în dezvoltare trans-naţională, în special micro-finanţare şi politici de promovare a inovaţiei la baza piramidei economice. Munca mea în domeniu m-a ajutat să descopăr paralele interesante cu economia colaborativă de astăzi, în special în analiza legăturii cu sectoarele social, public şi privat. Economia colaborativă este exemplu excelent de inovaţie socială. La nivel de bază, partajarea bunurilor (mai degrabă decât posesia) este mai eficientă din punct de vedere economic, durabilă din perspectiva mediului şi benefică pentru comunitate.

    Ea adresează o serie de probleme sociale – inclusiv izolarea, supra-consumul şi lipsa de resurse – în noi moduri. Pe lângă faptul că poate fi o soluţie pentru nevoi individuale, poate de asemenea să extindă aria oportunităţilor personale şi construieşte capital social – conexiunile interne ale unei comunităţi care ajută la creşterea rezilienţei acesteia şi restabilirea relaţiilor interumane.

    Transformarea digitală va reprezenta o temă centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit, conferinţa fiind structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii. Principalele subiecte care vor fi abordate vor fi inovaţia prin noi modele de business, îmbunătăţirea performanţei în business şi experienţa serviciilor digitale.

    April Rinne va fi prezentă în 7 noiembrie la Microsoft Summit 2017.  Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit.

  • Piaţa de comunicaţii electronice din România şi-a dublat valoarea în ultimii 13 ani

    Numărul de utilizatori şi conexiuni este în creştere pe aproape toate segmentele, în anul 2016, în România, fiind raportate peste 27 de milioane de conexiuni de acces la servicii de telefonie fixă şi mobilă, cu 137% mai mult decât cele 11,4 milioane înregistrate în anul 2003, creştere datorată telefoniei mobile.

    Internetul la puncte fixe şi mobile a cunoscut o evoluţie importantă atât ca număr de conexiuni, structură, cât şi ca trafic. Astfel, numărul de conexiuni de acces fix la internet în bandă largă a crescut de la 14.000, câte se raportau la sfârşitul anului 2003, la 4,4 milioane, la sfârşitul anului 2016, iar numărul de conexiuni la puncte mobile de bandă largă a crescut la 16,6 milioane la finalul anului 2016, de la 181.000 la finalul anului 2003.

    Consumul de internet din România se realizează, într-o proporţie covârşitoare, prin intermediul conexiunilor fixe, deşi acestea sunt mult mai puţine ca număr decât conexiunile la puncte mobile. Astfel, traficul total înregistrat în anul 2016 prin reţelele fixe a fost de 5,4 milioane de terrabiţi (TB), în timp ce prin reţelele mobile s-a înregistrat un trafic de 169.000 TB.

    Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă (cartele SIM active) se ridica la 22,9 milioane la sfârşitul lui 2016, de peste trei ori mai mare decât în 2003, când se înregistrau 7 milioane de utilizatori.

    La finalul anului 2016, în România, conectarea la internet fix în bandă largă se făcea la rate mari şi foarte mari ale vitezelor de transfer, folosind o infrastructură performantă care permite ca mai mult de jumătate dintre conexiunile fixe (55%) să atingă viteze best-effort de cel puţin 100Mbps, 34% viteze best-effort între 10Mbps şi 100Mbps, doar 11% fiind conexiuni care permit viteze de 10Mbps sau mai mici. În acest context, statisticile europene de la jumătatea anului 2016 arătau că România se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte numărul de conexiuni de mare viteză.

    Traficul total de voce a crescut de 16 ori în aceşti 13 ani, de la 4,4 miliarde de minute în anul 2003, la 70,6 miliarde de minute în anul 2016, pe fondul creşterii de aproape 5 ori (de la 56 la 257 de minute) a traficului de voce mediu lunar realizat de un utilizator şi a numărului de utilizatori. În acest moment, România înregistrează unul dintre cele mai mari volume de voce per utilizator dintre statele membre UE, acest lucru confirmând faptul că în ţara noastră serviciile de telefonie mobilă sunt foarte accesibile.

    Sectorul telecom continuă să deţină o contribuţie importantă în PIB-ul României, atât în anul 2003, cât şi în anul 2016, acesta reprezentând un procent important (3,9%, respectiv 2%).

  • Călin Brandabur, românul care a creat prima imprimantă de ţesuturi vii. Acum lucerează la organe sintetice transplantabile

    Timişoreanul  vrea să facă un pas mai departe şi să dezvolte o tehnologie  pentru crearea de ţesuturi mai comune şi semi-organe.

    Aceasta bio-imprimantă a fost realizată în urma unei provocări pe care ne-a lansat-o domnul Virgil Păunescu de la Institutul de Cercetare de Terapii Genetice în Cancer Timişoara. Noi iniţial aveam doar câteva imprimante 3D dezvoltate pe plastic şi metal. De vreo doi ani de zile lucrăm la acest proiect alături de universităţi din România şi din Germania”, a declarat pentru Libertatea, Călin Brandabur, inventatorul Biotech One.

    „Am reuşit să mărim foarte mult şi precizia, deoarece când vine vorba de ţesuturi vii poziţionarea celulelor este extrem de importantă şi aşa am ajuns la concluzia că putem face acest lucru şi practic să schimbăm lumea”, ne-a mai spus antreprenorul.

    Dacă se perfectează acest sistem, în primul rând, vor putea fi ajutaţi bolnavii de cancer, iar pe viitor vor putea fi ajutate persoane din diferite zone precum cele care au nevoie de transplanturi. În prezent, pentru un transplant se aşteaptă şi ani de zile, dacă vorbim de un ficat sau un rinichi.

    „Iar dacă dezvoltăm această tehnologie, vom putea imprima ţesuturi mai complexe din mai multe celule stem, nu doar dintr-un tip sau două, cum facem acum”, mai afirmă Brandabur.

    Una dintre ţinteleechipei de la Symme 3D, startup-ul lui Călin Brandabur, este să ajungă cu tehnologia acestei imprimante până la imprimarea unui rinichi întreg. „În momentul de faţă, suntem în discuţii pentru un proiect european cu Universitatea din Heidenberg şi cu două mari companii, una din Belgia şi alta din Germania pentru a printa pilonii pancreatici. Pilonii pancreatici sunt cei care sunt responsabili pentru sistetizarea insulinei. Acesta ar fi primul pas pentru a avea organe sintetice transplantabile”, spune tânărul.

    Înaintea lor este o companie din SUA care a creat un ţesut renal ce a rezistat 40 de zile, iar pentru acest proiect au primit finanţare de 9 miliarde de dolari. Tot acolo vor să ajungă şi ei, şi visează la finanţare, dacă nu de miliarde, măcar de milioane pentru a putea salva cât mai multe vieţi.

    Ce înseamnă imprimarea de ţesuturi

    În urma unui model tridimensional care poate proveni ori de la modelare computerizată ori de la un scanner medical, există strucutra de bază a semi-organului. Iar aici putem da exemplu structura urechii sau cartilagiul acesteia pentru că asta au realizat până acum, Călin şi echipa lui. „Noi am făcut doar această parte de cartilagiu. După ce ai acest model, el este digitizat, adică este convertit într-un cod pe care-l înţelege imprimanta şi este împărţit în mai multe componente de bază. Aici există partea de injectare de colagen sau acid hialuronic şi partea de celule vii”, spune el.

    Celulele stem provin de la adulţi, ori prin puncţie, adică recoltate din măduva spinării sau din alte surse din corpul omenesc adult sau de la naştere din cordonul ombilical.

    „Noi introducem aceste celule stem în zonele strategice în această imprimare. Ea constă în depunerea strat cu strat a colagenului în zonele în care putem să depunem şi celule stem. După ce s-a terminat imprimarea, imprimanta automat hrăneşte aceste celule stem cu o soluţie specifică de glucoză şi se lasă să prolifereze şi iau forma semi-organilui printat”, ne-a mai explicat Călin..

  • ULUITOR: 39% din populaţie nu a utilizat niciodată Internetul

    În ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale în activitatea curentă a companiilor, mai puţin de 10% din firme utilizează tehnologia cloud şi mai puţin de jumătate dintre acestea sunt prezente pe web, conform datelor Comisiei Europene (CE), citate într-un comunicat transmis de Universitatea Româno-Americană.

    România este singurul stat membru al UE şi al Grupului Statelor Central Europene şi Baltice (CEBS) care a depus o solicitare oficială pentru găzduirea unui Birou Extern al Organizaţiei Mondiale pentru Proprietate Intelectuală (OMPI), la Bucureşti, începând cu perioada 2018/2019.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU GfK: „O pauză de la tehnologie” – una dintre activităţile cotidiene pentru pe care le fac oamenii pentru a-şi menţine sanatatea

    Ceea ce este mai surprinzător este că aproape un număr egal de persoane (62%) includ acum “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” ca pe ceva ce “fac regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică”. Procentul a crescut faţă de 2014, când se situa la 56%.

    Nevoia de a beneficia de somn suficient ca parte a rutinei de sănătate a rămas constantă în ultimii trei ani. Cu toate acestea, există unele creşteri notabile în alte activităţi – în special urmarea unei diete, deconectarea de la tehnologie, remediile alternative şi consumul de alimente sănătoase. Studiul GfK arată că “petrecerea unui timp de calitate” a făcut un pas înainte în percepţia oamenilor cu privire la ceea ce îi menţine fizic sănătoşi. “O pauză de la tehnologie” a crescut de la una din patru persoane care făceau acest lucru în mod regulat (24%) în 2014, la una din trei persoane (34%) în acest an – a doua creştere majoră în toate activităţile enumerate. În plus, “petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie” a crescut de la peste jumătate (56%) în 2014, la puţin sub două treimi (62%) în acest an.

    Consumarea alimentelor potrivite primeşte mai multă atenţie decât în ​​trecut. „O dietă specifică” a urcat de la 18% în 2014 la 30% în prezent, cea mai mare creştere între toate activităţile enumerate. Şi “a mânca sănătos” este menţionat acum de 65% dintre respondenţi, faţă de 58% în 2014.

    Mexic, Spania şi Canada – între primele cinci ţări în care petrecerea timpului cu familia, prietenii sau animalele de companie este esenţială pentru sănătate

    Aproape trei sferturi din populaţia online din Mexic petrece regulat timp cu familia, prietenii sau animalele de companie pentru a-şi păstra sănătatea – cel mai mare procent din toate cele 17 ţări analizate. Mexicul este urmat de Spania şi Argentina (cu câte 71%), de Canada şi de Brazilia (68%).

    Mexicul se află, de asemenea, în fruntea listei atunci când vine vorba de a lua o pauză de la tehnologie ca o activitate care contribuie la menţinerea sănătăţii fizice, 43% din populaţia online făcând acest lucru în mod regulat. Următoarele ţări clasate sunt China (40%), Argentina (39%), Spania (38%) şi Brazilia (34%).

    Despre studiu

    GfK a chestionat online 23.000 de consumatori (în vârstă de 15 ani şi peste) din 17 ţări pentru a afla care sunt activităţile dintr-o listă dată pe care le practică în mod regulat pentru a-şi menţine sănătatea fizică.

    Ţările analizate în studiu sunt Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Rusia, Coreea de Sud, Spania, Marea Britanie şi SUA.

    Colectarea datelor din teren a fost finalizată în vara anului 2017. Datele sunt ponderate pentru a reflecta compoziţia demografică a populaţiei online în vârstă de 15+ din fiecare ţară. Media globală este ponderată pe baza dimensiunii fiecărei ţări proporţional cu celelalte ţări.

    În studiul asemănător realizat în 2014, GfK a intervievat mai mult de 21.000 de consumatori din 16 ţări (cu excepţia Olandei).

  • Philips Lighting şi Renault colaborează pentru pentru modelul Symbioz, automobilul interconectat cu locuinţa

    Parcat în casa inteligentă, modelul Symbioz poate fi  folosit ca o cameră suplimentară, confortabilă, mobilată şi modulară. Interiorul maşinii a fost inspirat de design-ul unei sufragerii. Maşina se conectează şi interacţionează cu toate dispozitivele şi aparatele din casă, fiind un spaţiu ideal pentru lucru sau pentru relaxare. Sistemul său de operare este afişat controlând sistemul de iluminat inteligent al locuinţei. 

    „Symbioz este cu adevărat un proiect unic care ne-a permis să lucrăm cu proiectanţi, designeri, ingineri, academicieni, arhitecţi, start-up-uri şi sociologi pentru a redefini graniţele dintre experienţa clienţilor, tehnologie şi design, cu scopul de a crea o experienţă completă. Viziunea pe care o împărtăşim cu Philips Lighting ne permite ca, prin intermediul iluminatului, să întărim conexiunea dintre locuinţă şi maşină”, spune Laurens van den Acker, Senior Vice President, Corporate Design.

    Casa are încorporat sistemul de iluminat Philips HUE în hol şi bucătărie, care porneşte automat înainte ca maşina să ajungă pe aleea casei. Când Renault Symbioz este parcată, luminile se aprind automat în casă datorită soluţiilor  Phillips Luminous Surfaces, pentru a crea o atmosferă primitoare. De asemenea, o platformă specială poate ridica maşina până la primul etaj al casei. Cilindrul central care înconjoară platforma este aprins cu 5.368 de lumini dinamice Philips Colour Kinetics iW Flex,  care îşi schimbă culoarea pentru a ilustra conectivitatea dintre maşină şi casă (de exemplu, atunci când autovehiculul se încarcă sau este în aşteptare)

    “Această colaborare cu Renault ilustrează perfect modul în care iluminatul conectat cu LED-uri este conceput pentru a interacţiona cu diferite platforme şi dispozitive, cu scopul de a simplifica şi a îmbunătăţi viaţa oamenilor”, explică Pierre-Yves Panis, Chief Design Officer în cadrul Philips Lighting.

     

  • Ideea afacerii a apărut după participarea la un curs: azi are o avere de 2,4 miliarde de dolari

    Deşi are origini în New Jersey, Faulkner şi-a petrecut întreaga viaţă în Wisconsin, acolo unde a obţinut o diplomă de master în ştiinţa calculatoarelor, la Universitatea din Wisconsin. Împreună cu soţul său, a trăit în aceeaşi casă din Madison mai bine de trei decenii şi conduce aceeaşi maşină de aproape cinci ani. Un personaj modest, s-a alăturat recent unor filantropi bogaţi precum Bill Gates şi Warren Buffett, promiţând ca după moarte să-şi lase averea fundaţiilor caritabile.

    Ideea de a dezvolta imperiul ce îi poartă semnătura s-a ivit după participarea la unul dintre primele cursuri de computere în medicină la Universitatea din Wisconsin. Decizia i-a reflectat interesul atât pentru domeniul medicinei – mama sa a fost câştigătoare a Premiului Nobel pentru Pace, iar tatăl său a fost farmacist – cât şi pentru tehnologie. Când avea 36 de ani, în 1979, Faulkner a fondat Human Services Computing, iar la început singurii angajaţi erau, pe lângă ea însăşi, două asistente. Astăzi compania are peste 9.000 de angajaţi. Pentru o firmă în domeniul tehnologiei cu sediul în Midwest, creşterea a fost iniţial modestă.

    La unsprezece ani de la înfiinţare, compania, care ulterior şi-a schimbat numele în Epic, avea 30 de angajaţi. Însă a adăugat în portofoliu câţiva clienţi importanţi, precum Harvard Community Health Plan, Ministerul de Sănătate al Canadei şi un spital cu 490 de paturi, construit de sultanul Bruneiului. Software-ul de contabilitate al Epic a fost utilizat de aproximativ 100 de spitale din Asia, Canada şi Statele Unite. Unul dintre cele mai mari puncte forte ale companiei a fost lansarea produsului electronic de înregistrări medicale cu ajutorul Windows (EMR), numit EpicCare.

    Datorită popularizării din om în om şi dezvoltării sistemului Windows în sine, produsul a devenit standardul industriei sale, iar în 1997 Epic a avut venituri nete de 6,6 milioane de dolari şi vânzări de 30,9 milioane de dolari. De asemenea, EpicCare a devenit oficial cel mai mare sistem naţional de înregistrări electronice, cu aproximativ 18.000 de licenţe vândute. Pe măsură ce s-a extins în tot mai multe spitale, veniturile au crescut, ajungând la 162 milioane de dolari în 2003. Chiar şi după ce valoarea companiei a crescut considerabil, Faulkner a refuzat cu fermitate să o listeze la bursă sau să vândă măcar o parte din ea.

    Ca lider, Faulkner a devenit cunoscută pentru crearea unui stil de muncă extenuant, ce presupune ore multe peste program. Au existat multe controverse în legătură cu acest subiect, cultura corporativă a companiei, şi o serie de procese ce au contestat regulile de plată ale orelor suplimentare şi etica muncii extreme.

    Angajaţii spun că Faulkner e dispusă să stea şi să lucreze toată noaptea pentru a-şi îndeplini sarcinile şi se aşteaptă ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru. Pe de altă parte, Judy Faulkner este cunoscută ca o mare iubitoare şi deţinătoare de lucrări de artă, iar sculpturile, picturile şi mobilierul artistic decorează clădirile şi campusul companiei Epic. Faulkner are o soră medic şi un frate avocat; soţul ei, Gordon, este medic pediatru şi au trei copii: două fiice şi un fiu.

  • Cât costă efectele unui incident informatic. Problemele de securitate cibernetică, provocate de terţi, generează cel mai mare cost pentru companii

    Chiar dacă tot mai multe companii (63%, în 2017, comparativ cu 56%, în 2016) investesc în securitate cibernetică, indiferent de rata de recuperare a investiţiei, media costului unui incident de securitate cibernetică este în creştere, arată un nou studiu al Kaspersky Lab şi B2B International.

    La nivel global, companiile încep să vadă securitatea IT ca pe o investiţie strategică, iar ponderea bugetelor cheltuite pe securitatea IT este în creştere, ajungând la aproape un sfert (23%) din bugetele IT ale marilor corporaţii. Această situaţie se regăseşte printre companii de toate dimensiunile, inclusiv printre cele foarte mici, acolo unde resursele sunt, de obicei, limitate. Cu toate că securitatea pare să primească o cotă mai mare din bugetul IT, bugetul total se micşorează. De exemplu, bugetul mediu pentru securitatea IT a companiilor mari, în termeni absoluţi, a scăzut anul trecut de la 25,5 de milioane de dolari, la 13,7 milioane de dolari, în 2017, potrivit studiului citat.

    În acest an, IMM-urile au plătit, în medie, 87.800 de dolari după un incident de securitate (comparativ cu 86.500 de dolari, în 2016 ), în timp ce întreprinderile au avut o creştere mai mare: 992.000 de dolari, în 2017, comparativ cu 861.000, în 2016.

    Mărirea bugetelor IT reprezintă doar o parte din soluţie, ţinând cont de faptul că cele mai însemnate pierderi provin din incidentele care implică probleme cibernetice ale terţilor.

    IMM-urile trebuie să plătească până la 140.000 de dolari pentru incidentele care afectează infrastructura găzduită de un terţ, în timp ce companiile mari pierd aproape două milioane de dolari (1.800.000 de dolari), ca rezultat al breşelor ce afectează furnizorii cu care folosesc date în comun, şi 1.600.000 de dolari din cauza furnizorilor de servicii de infrastructură (IaaS – Infrastructure as a Service) cu o protecţie insuficientă.

    Imediat ce o companie oferă unei alte organizaţii acces la datele sau la infrastructura sa, vulnerabilităţile uneia dintre ele ar putea să le afecteze pe amândouă, avertizează Kaspersky. Problema devine din ce în ce mai serioasă atunci când guvernele din întreaga lume introduc noi legislaţii prin care le cer organizaţiilor să ofere informaţii despre modul în care folosesc şi protejează datele personale.

    Kaspersky Lab este o companie globală din domeniul securităţii cibernetice.