BusinessMagazin

Tag: servicii

  • Mai multe BOMBE au explodat în apropierea palatului prezidenţial din Cairo: Trei persoane au fost ucise

     Gruparea islamistă Ajnad Masr, care a revendicat în ultimele luni mai multe atentate comise în Cairo, a avertizat că a amplasat bombe în apropierea palatului prezidenţial, situat în estul capitalei, dar a afirmat că nu le-a detonat, pentru a evita uciderea civililor.

    Un colonel din cadrul poliţiei a fost ucis şi trei poliţişti răniţi luni dimineaţă într-o explozie produsă în apropierea palatului prezidenţial, a anunţat anterior o sursă din cadrul serviciilor locale de securitate.

    Ulterior, un alt ofiţer a fost ucis şi mai mulţi răniţi, după ce o bombă a explodat în momentul în care forţele de securitate încercau să dezamorseze dispozitivul exploziv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    46.772
    numărul de înmatriculări de persoane fizice şi juridice în primele cinci luni, cu 11,24% mai mic faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut, conform ONRC

    445.000
    numărul şomerilor în luna mai, cu cca 20.000 mai puţin decât în aprilie, ceea ce indică o scădere a ratei şomajului sub pragul de 5% pentru prima dată în ultimele opt luni, conform ANOFM

    2,5%
    cu atât se scumpesc de la 1 iulie gazele naturale pentru populaţie, în timp ce pentru companii tariful rămâne neschimbat

    4.600 lei
    salariul mediu net lunar înregistrat în sistemul bancar în aprilie, cu 9% mai mult decât în urmă cu doi ani

    2,9%
    scăderea economiei SUA în T1 faţă de T4 2013, ceea ce înseamnă cea mai mare contracţie din ultimii cinci ani şi mai mare decât estimarea iniţială privind o scădere cu 1%

    5,5%
    creşterea în aprilie faţă de aprilie 2013 a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de martie 2014 creşterea a fost de 2,2%, ajustată sezonier


     

  • Comisia Europeană anunţă reducerea cu peste 50%, începând cu 1 iulie, a costurilor costurile legate de transferul de date, în roaming

    Un comuncat al reprezentanţei Comisiei Europene oferă exemplul microbiştilor, care, pe perioada Cupei Mondiale, călătoresc în interiorul UE, şi care vor plăti de 25 de ori mai puţin pentru traficul de date în roaming decât în timpul Cupei Mondiale din 2010. De când UE a introdus plafoane pentru serviciile de date în roaming, consumul de date a crescut semnificativ, iar apelurile telefonice şi mesajele scrise vor fi, şi ele, mai ieftine, arată comunicatul.

    În plus, de la 1 iulie 2014, furnizorii de servicii de telefonie mobilă din Europa pot face oferte speciale pentru traficul de date în roaming înainte de plecarea în călătorie şi, în cazul în care acest lucru este posibil, vor permite alegerea unui furnizor local de servicii de telefonie mobilă, cum ar fi trimiterea şi citirea de emailuri, citirea ştirilor online, încărcarea de fotografii şi vizionarea de videoclipuri online, în ţara pe care turistul o vizitează.

    Comunicatul arată că UE lucrează la elaborarea unor noi reglementări, care vor elimina cu totul tarifele pentru roaming. Regulamentul Comisiei privind realizarea unui continent conectat prevede eliminarea tarifelor pentru roaming, acces garantat, deschis şi neutru la internet, precum şi o mai bună protecţie a intereselor utilizatorilor reţelelor mobile şi de bandă largă în calitate de consumatori.

    Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul responsabil cu agenda digitală, a declarat: “Această reducere masivă a tarifelor pentru serviciile de date în roaming va aduce schimbări majore pentru noi toţi în această vară. Nu este însă suficient. De ce trebuie să existe tarife pentru roaming într-o piaţă unică? Până la sfârşitul acestui an sper să asistăm la eliminarea completă a tarifelor pentru roaming, aşa cum s-a convenit — propunerea a primit deja girul Parlamentului, acum fiind rândul statelor membre să pecetluiască înţelegerea!”

    Tarifele pentru roaming atinseseră nivelul lor maxim acum câţiva ani, când UE a început să ia măsuri în 2007. Rezultatul este o reducere cu 80-90% a tarifelor de roaming în 2014 faţă de 2007.

  • Preţurile bunurilor de consum şi serviciilor din România: Electronicele, mai scumpe decât în Germania şi peste media UE

     În UE, doar Bulgaria are preţuri mai mici, reprezentând 48% din medie, cu aproape 10 puncte sub România, potrivit unui raport al Eurostat, biroul de statistică al UE.

    Preţurile la bunuri de consum şi servicii au înregistrat diferenţe mari în rândul statelor membre pe parcursul anului 2013. Danemarca are cele mai mari preţuri – de 140% din medie, urmată de Suedia – cu 130%, Luxemburg şi Finlanda – ambele cu 123%.

    Peste media UE se situează şi Irlanda – cu 118%, Marea Britanie – cu 114%, Olanda – cu 110%, Belgia şi Franţa – ambele cu 109%, Austria – cu 107%, Italia – 103% şi Germania – 102%.

    Preţuri sub nivelul UE au fost raportate şi de Spania – cu 95% din medie, Grecia – 89%, Cipru şi Portugalia – ambele 86%, Slovenia – 83%, Estonia şi Malta – ambele 80%, Cehia, Letonia şi Slovacia, toate trei cu 71%, Croaţia – 68%, Lituania – 65%, precum şi Ungaria – 60%, Polonia şi România – ambele cu 57% şi Bulgaria – cu 48%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a majorat sporurile acordate angajaţilor din armată, servicii de informaţii, penitenciare

     Sporurile au fost majorate prin ordonanţă de urgenţă aprobată în şedinţa de miercuri.

    Ordonanţa modifică salarizarea pe acest an a bugetarilor.

    Actul normativ a fost iniţiat de ministrul de Interne, Gabriel Oprea, vicepremier pentru securitate naţională, şi de Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Apărării şi Ministerul Justiţiei.

    Ordonanţa este aprobată în contextul în care, săptămâna trecută, mai multe surse declarau, după ce MEDIAFAX a anunţat intenţia Guvernului de a majora aceste sporuri, că atât ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, cât şi directorul Direcţiei Buget din Finanţe, Gheorghe Gherghina, au susţinut în Guvern că nu există resurse pentru a acoperi majorarea de sporuri pentru personalul militar, avută în vedere de Executiv, ceea ce a atras critici din partea ministrului de Interne, Gabriel Oprea, care a cerut schimbarea din funcţie a cel puţin unuia dintre cei doi oficiali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul director al RATB Viorel Popescu, în arest la domiciliu

     Decizia Curţii de Apel este definitivă, Viorel Popescu fiind de vineri în arest la domiciliu.

    Instanţa a stabilit ca, în perioada măsurii preventive, Viorel Popescu să nu ia legătura cu martorii din dosar sau cu alte persoane angajate la Regia Autonomă de Transport Bucureşti sau la SC Urb Connet SRL, firma pe care fostul şef al RATB ar fi avantajat-o.

    Fostul director al RATB Viorel Popescu a fost arestat în 7 iunie, în dosarul în care este acuzat de procurorii anticorupţie de abuz în serviciu, pentru că a împuternicit o firmă, care nu avea drept de asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă, să ofere regiei astfel de servicii, prejudiciul fiind estimat la 820.000 de euro.

    Hotărârea instanţei a fost contestată de Viorel Popescu la Curtea de Apel Bucureşti, care a dispus ca măsură preventivă arestul la domiciliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    18%
    ponderea utilizatorilor români de internet care îşi plătesc online taxele şi impozitele, în timp ce 29% fac cumpărături online cel puţin o dată pe lună, conform UPC/Roland Berger

    76,1 mld. lei
    valoarea exporturilor FOB în primele 4 luni, cu 10,6% mai mare decât în acelaşi interval din 2013, în timp ce importurile CIF au fost de 83,9 mld. lei, în creştere cu 10,2%

    70%
    ponderea angajatorilor din România care declară că nu intenţionează să facă angajări în T3, în timp ce 5% anticipează reduceri de personal, conform Manpower

    16,3 mil.
    numărul milionarilor în 2013, faţă de 13,7 mil. în 2012, în timp ce ponderea familiilor de milionari a crescut la nivel global de la 0,7% la 1,1%, potrivit Boston Consulting Group

    81.800 mld. dolari
    averea netă a gospodăriilor din SUA, record istoric, în urcare cu 1.500 mld. dolari din ianuarie până în martie, conform Fed

    0,94%
    inflaţia anuală în România în luna mai, nou minim istoric, după ce preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au scăzut cu 0,1% faţă de aprilie, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%

  • Preţurile au scăzut uşor în luna mai. Care sunt produsele cu cele mai mari ieftiniri

     Inflaţia anuală a coborât astfel de la nivelul de 1,21% atins în aprilie, care a reprezentat cel mai ridicat nivel din acest an, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu numai 0,11%.

    Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (iunie 2013 – mai 2014) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2012 – mai 2013), determinată pe baza IPC (indicele preţurilor de consum) este 2,1%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,8%, se arată într-un comunicat publicat joi de INS.

    În luna mai, cele mai importante scăderi de preţuri au fost înregistrate la ouă (-4%), zahăr (-3,06%) şi legume (-1,29%), completate de ieftiniri uşoare la anumite servicii, respectiv chirii, transportul urban, transpoturile aeriene şi serviciile de telefonie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotel boutique – cum arată industria hotelieră de lux după cinci ani de criză

    “Conceptul de boutique hotel este asociat de obicei cu dimensiunea, dar ce contează de fapt este o experienţă 360 de grade, în care personalizarea serviciilor merge până la extrem“, explică Diana Popescu, proprietar şi CEO al al hotelului boutique de cinci stele Epoque. Boutique hotelul este un concept care a apărut la începutul anilor ‘80 în Statele Unite ale Americii şi Anglia şi, de aproximativ 15 ani, şi în ofertele hotelierilor bucureşteni.

    Caracterizate prin spaţiu mic, design autentic, servicii personalizate, atmosferă, încărcate uneori de un trecut istoric, acest tip de spaţii sunt din ce în ce mai des alese de către străinii care ajung în Capitală, de cele mai multe ori pentru business şi mai puţin pentru leisure. Intrat pe această nişă în urmă cu trei ani, hotelul boutique Epoque s-a dovedit a fi un pariu câştigător pentru proprietarii săi, pentru care a adus anul trecut venituri de 1,68 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, şi un grad de ocupare medie de 67%, în creştere faţă de gradul mediu de ocupare de 50% înregistrat în 2012.

    După modul cum a funcţionat afacerea şi în primele luni ale acestui an, Popescu estimează venituri de 2 milioane de euro în 2014 si o creştere de 18% a cifrei de afaceri faţă de anul trecut. Optimismul proprietarei se datorează celor 45 de apartamente îmbrăcate în stil neoromânesc, restaurantului de gastronomie franceză, spaţiului destinat evenimentelor, wintersgarden-ului şi a unui spa, la care se adaugă proximitatea parcului Cişmigiu.

    Ideea unui hotel boutique a venit pentru Popescu – pe atunci manager în industria bancară – în 2007, ca o alternativă a construirii unui bloc de locuinţe. Familia Popescu a cumpărat în 2004 terenul central din apropierea Cişmigiului, care includea şi fosta clădire a unei case de pensii din Bucureşti; pentru că în perioada respectivă imobiliarele erau pe val, o afacere cu apartamente de lux părea ideală, lucru care s-a schimbat trei ani mai târziu.

    „Nu erau semne că piaţa şi-ar reveni în curând şi, inspiraţi de călătoriile familiei, ne‑am reorientat“, explică Popescu, amintindu-şi de hotelurile boutique din Provence şi Valea Loarei, vizitate în vacanţele familiei sale. Dacă piaţa imobiliarelor căzuse, nu se poate spune că situaţia era mai bună pentru hoteluri. „Piaţa hotelurillor de cinci stele din Bucureşti din acea perioadă nu era nici foarte săracă, nici extrem de generoasă, în schimb un boutique cu servicii de lux nu exista şi ne-am gândit că, oricât de mare ar fi criza, acesta este segmentul care va suferi cel mai puţin şi oamenii care vor călători vor fi cei care aleg astfel de servicii.“

    Astfel, criza a răsturnat planurile iniţiale ale lui Popescu, dar şi pereţii construiţi pentru compartimentarea blocului de apartamente. A schimbat arhitectul, a regândit totul şi, după doi ani şi o investiţie de aproximativ 2 milioane de euro, hotelul şi-a deschis porţile. Clienţii care au ales să îi calce pragul sunt în proporţie de 85% străini, iar motivele pentru care ajung în Capitală sunt mai ales businessul. „Dacă până în 2012 aproximativ 90% din oaspeţii Epoque călătoreau în scop de business, în 2013, datorită creşterii segmentului leisure, ponderea este 75% business şi 25% leisure“, a observat Popescu.

    Deşi balanţa atârnă în continuare în favoarea clienţilor corporate, Bucureştiul este din ce în ce mai mult luat în considerare ca destinaţie turistică: „Oamenii s-au săturat de city break-urile la Praga şi Paris, iar Bucureştiul intră cu succes pe harta noilor destinaţii, pe seama frumuseţii acestuia şi a vieţii de noapte din Centrul Vechi“, explică CEO-ul Epoque. Un argument în plus pentru care turiştii aleg mai puţin acest tip de hoteluri este şi faptul că preţul pentru o noapte petrecută aici, în plin sezon, este situat între 130 şi 350 de euro pentru un apartament.

    Totuşi, dacă mai demult hotelurile de cinci stele sufereau din cauza gradului de ocupare scăzut din timpul weekendului, aflat aproape la jumătate faţă de cel din timpul săptămânii, Popescu a observat că, anul trecut, gradul de ocupare din weekend l-a egalat pe cel din timpul săptămânii, aspect care indică tendinţa de creştere a interesului turiştilor pentru acest segment. „Suntem într-un moment de cumpănă, este posibil ca din acest moment piaţa să o ia în sus, iar astfel recuperarea investiţiei să se facă mult mai rapid. Nu ştiu dacă o să mai revenim la preţurile aplicate hotelurilor de cinci stele în 2008, dar direcţia pieţei este clar ascendentă“, apreciază Popescu, care speră ca, în aproximativ 12 ani, să recupereze banii investiţi.

    Dezvoltarea segmentului MICE, odată cu deschiderea centrului de conferinţe, ar putea ajuta la realizarea acestui lucru. Rezultatul unei investiţii de 500.000 euro, Epoque Events Gallery include o sală de conferinţe de 130mp şi un Wine & Cigar Club destinat relaxării after-work şi organizării de evenimente private. „Estimăm că în anul 2014 veniturile provenite din centrul de evenimente vor reprezenta aproximativ 20% din totalul veniturilor Epoque“, a declarat Popescu. La acestea se adaugă cele aduse de restaurantul de lux L’Atelier, unde bonul mediu ajunge la circa 200 de lei. „Competitivitatea este mare, segmentul de business este limitat, iar pe aceleaşi companii ne batem cam toţi“, concluzionează ea.

    Pentru câştigarea acestui segment, reprezentanţii Grand Hotel Continental, boutique-ul de cinci stele deţinut de omul de afaceri Radu Enache, deschis tot în 2010, mizează pe istorie şi pe statutul de reper al „Micului Paris“ de odinioară. Hotelul face parte din grupul Continental Hotels, format din alte opt hoteluri răspândite în ţară (din care doar Grand Hotel Continental este încadrat la categoria celor cu cinci stele) şi care a totalizat o cifră de afaceri de 21 de milioane de euro în 2012, şi a raportat pierderi de aproximativ 4,1 milioane, potrivit informaţiilor oferite de Registrul Comerţului.

  • Clinicile şi asiguratorii îşi dau mâna ca să le ia pacienţilor banii de şpagă pentru medici

    În primăvara anului trecut, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat. Era primul astfel de serviciu lansat în România, un parteneriat între cele două părţi, datorat de lipsa de progrese în domeniul asigurărilor de sănătate, pe măsură ce statul a întârziat să definească un pachet minim de servicii gratuite în sectorul public şi, deci, limitarea celor oferite în prezent.

    Până în prezent, abonamentul de sănătate a fost singurul instrument de marketing şi mijloc prin care clinicile au putut obţine venituri suplimentare, mizând pe obligativitatea legală a firmelor de a efectua controlul anual de medicină a muncii în rândul angajaţilor. Asigurările private de sănătate reprezintă circa 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012. Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro, iar cea a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, este cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu de anul trecut al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Groupama Asigurări raporta la sfârşitul lunii aprilie 2014, la un an de la intrarea pe piaţa de asigurări de sănătate, un portofoliu de aproximativ 30.000 de asiguraţi, companii, IMM-uri şi persoane fizice. Groupama a accesat acest segment prin asigurarea medicală integrală, un produs oferit în parteneriat cu lanţul de clinici şi spitale Regina Maria. Printre cele mai mari companii ai căror angajaţi beneficiază deja de acest pachet se numără Auchan, Orange România, FrieslandCampina şi Dacia-Renault Group. Principalii vizaţi sunt pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual.

    „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top”, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, atunci membru al directoratului companiei de asigurări Generali, în prezent health and corporate director la Asirom. „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice”, ilustra Zahal Levy, preşedintele asigurătorului MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    Plăţile informale din sistemul sanitar sunt estimate de Banca Mondială la câteva sute de milioane de euro anual. Noul produs lansat este unul conceput pentru intervenţii chirurgicale şi spitalizare şi nu pentru ambulatoriu, cum se întâmplă în cazul abonamentelor pe care le oferă în prezent clinicile – „este o inversare faţă de produsele de asigurări deja existente”. „Noul produs este şi un pariu pe care trebuie să-l ţinem. Neexistând la momentul de faţă astfel de vânzări, clienţii cărora ne adresăm sunt relativ puţini”, explica Racoveanu, care miza pe asocierea brandurilor companiilor pentru a ajunge la cât mai mulţi clienţi.

    Un studiu recent arată faptul că, în România, sănătatea implică o serie de costuri chiar şi pentru persoanele care contribuie la sistemul de asigurări sociale, circa jumătate dintre respondenţi declarând că au fost nevoiţi să cheltuie în jur de 850 de lei în perioada unei spitalizări. Persoanele care nu plătesc contribuţii la asigurările sociale de sănătate trebuie să suporte costuri zilnice care pornesc de la 100 lei şi ajung chiar şi la 1.000 de lei pentru internarea în secţiile de anestezie şi terapie intensivă ale spitalelor de stat.

    Obiectivul clinicilor şi asigurătorilor pentru primul an ar fi de câteva mii de clienţi, iar curajul lansării este totuşi temperat de un optimism moderat. „Un astfel de domeniu nu poate fi dezvoltat singur de un asigurător şi un operator privat. Este un produs care trebuie cultivat către populaţie şi va dura încă mulţi ani până când asigurările de sănătate vor deveni un produs uzual”, spune Mihail Marcu, preşedintele consiliului de administraţie al MedLife. Oficialii de la Regina Maria susţin că produsul lansat anul trecut este singura combinaţie viabilă între know how-ul şi infrastructura pe care o pot pune la dispoziţie operatorii privaţi şi sistemul de asigurare a unui risc pe care îl poate acoperi doar o companie de asigurări.