Acest puzzle, publicat recent în cartea “Can you solve my problems?”, a stârnit sute de comentarii şi dispute online.
Cerinţele sunt simple: mutând doar două chibrituri, tranformaţi cele 4 triunghiuri în 6 triunghiuri.
Ca indiciu, trebuie spus că beţele de chibrit pot fi suprapuse.
Soluţia o puteţi găsi pe pagina următoare.
Investiţia totală se ridică la 220 de milioane de euro pentru întregul ansamblu, care va avea la final 594.000 de metri pătraţi. După terminarea proiectului, Openville va cuprinde şapte clădiri de birouri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 130.000 de metri pătraţi şi 65.000 de metri pătraţi de spaţii de retail.
Din complex, vor face parte şi patru săli pentru evenimente, cu o capacitate de 2.500 de persoane, cel mai mare parc suspendat din România, de 55.000 de metri pătraţi, şi peste 4.000 de locuri de parcare. Openville va avea, printre alte facilităţi, staţii de alimentare pentru autovehiculele de tip hibrid sau electrice şi locuri pentru biciclete.
“Traficul feroviar este operaţional pe toate magistralele de cale ferată, iar trenurile înscrise în circulaţie de operatorii de transport feroviar de călători asigură legătura cu toate zonele ţării”, transmite administratorul infrastructurii feroviare.
Utilajele de deszăpezire acţionează la această oră pe secţiile: Videle – Giurgiu, Fundulea – Săruleşti (fir II), Ţăndărei – Slobozia, Medgidia – Tulcea, Feteşti – Lehliu şi Ciulniţa-Călăraşi.
În jumătatea de sud a ţării, condiţiile meteo nefavorabile impun înscrierea în circulaţie doar a trenurilor tractate cu locomotive Diesel (DHC, DA sau GM) pe următoarele intervale de staţii: Urziceni-Slobozia, Alexandria – Zimnicea, Roşiori Est-Tr. Magurele, Caracal-Corabia, Ciulniţa-Călăraşi, Constanţa-Mangalia şi Medgidia-Tulcea Oraş.
Contrar ipotezelor înaintate de specialişti independenţi, ancheta oficială pune incendiile şi exploziile semnalate la telefoane Galaxy Note7 exclusiv în seama acumulatorilor Li-ion şi nu un defect hardware/software la nivelul dispozitivului.
Concluziile anchetei sunt cu atât mai importante în contextul în care zvonuri circulate din surse apropiate companiei conturau planuri pentru repunerea în vânzare a dispozitivelor Note7 deja retrase, ca şi produse recondiţionate destinate cumpărătorilor din pieţe emergente ca India şi Vietnam. Raportul detaliat al anchetei urmează să fie publicat în data de 23 ianuarie, scrie go4it.ro.
Tot atunci, liderul diviziei Samsung mobile – Koh Dong-jin – va dezvălui care sunt măsurile luate de companie pentru a evita o experienţă similară şi cu modelul Galaxy S8. Urmând primelor cazuri de incendiere raportate la seria Galaxy Note7, Samsung a retras de pe piaţă nu mai puţin de 2.5 milioane dispozitive, transmiţând astfel un mesaj cât se poate de ferm privind determinarea de a găsi o rezolvare pentru problemele apărute în cel mai scurt timp posibil.
Din păcate gestionarea ulterioară a situaţiei a lăsat de dorit, oprirea de la vânzare a loturilor de dispozitive echipate cu acumulatori Samsung SDI şi păstrarea celora echipate cu acumulatori livraţi de alţi furnizori ducând la amplificarea scandalului.
Apariţia unor noi cazuri de incendiere, printre care şi unul semnalat la bordul unui avion de linie au năruit definitiv speranţele companiei pentru evitarea unei retrageri complete de pe piaţă a seriei Galaxy Note 7. La momentul respectiv, Samsung nu a putut stabili cauza exactă a problemelor, în ciuda eforturilor depuse cu sprijinul a sute de specialişti recrutaţi inclusiv din afara companiei.
O fostă însoţitoare de bord a companiei Singapore Airlines îşi povesteşte experienţele mai puţin plăcute din cadrul acestei meserii, ce au determinat-o să demisioneze. Printre problemele sale se numărau atât pasagerii necivilizaţi, dar mai ales cerinţele fizice şi emoţionale ale acestui job, nepotrivite caracterului său, arată un articol publicat de Daily Mail.
La un an după ce a demisionat, Hilary îşi împărtăşeşte povestea prin intermediul unui blog. Ea spune că cea mai dificilă parte a fost adaptarea la diferenţele culturale şi la viciile asociate, de exemplu petrecerile staffului, unde se obişnuia să se consume mult alcool şi descrie acel loc de muncă ca fiind „un mediu toxic” .
„Este insula tentaţiilor – fete frumoase, băieţi arătoşi, hoteluri de patru stele. Fiind înconjurată de un astfel de mediu, trebuie să te menţii fermă pe poziţii, să nu fii tentată de fumat, alcool, petreceri. Nu toţi fac asta, însă majoritatea da.” spune Hilary.
Ea sfătuieşte alte fete care îşi doresc să lucreze ca stewardese să se gândească de două ori înainte, pentru că nu e o meserie atât de uşoară precum se crede. Deşi există şi avantaje ale acestui job, dezavantajele le întrec cu siguranţă. „Nu este o oboseală normală. E greu de explicat. E vorba despre o combinaţie între oboseală fizică, psihică şi mult stres. În plus, te afli în majoritatea timpului într-un tub de metal, cu puţin oxigen”.
Printre părţile bune, Hilary menţionează, totuşi, „salariul foarte bun, mâncarea excelentă din diferite ţări şi, mai ales, oamenii pe care îi cunoşti şi experienţele de viaţă”. Fosta stewardesă menţionază că jobul nu e, în esenţă, unul rău, însă nu a fost unul potrivit pentru ea.
Fotograful britanic Adrian Storey a publicat o serie de fotografii uluitoare, care surprind oameni tineri, îmbrăcaţi la costum, adormind pe străzile din Tokyo.
Motivul este epuizarea la care ajung angajaţii japonezi, aceşti fiind deseori nevoiţi să petreacă şi 12 ore zilnic muncind.
În alte ţări, imaginea unui om dormind pe stradă sau pe bancă în parc poate duce la ideea unui cerşetor sau vagabond – dar în capitala Japoniei acest lucru a devenit obişnuinţă, iar trecătorii nu mai dau mare atenţie fenomenului.
Vedeţi imaginile impresionante aici
Sursa: Bigpicture.ru
rodusul Intern Brut al României este prognozat să crească la 3,7% în 2017, după o creştere de 4,7%, înregistrată anul trecut, potrivit ultimului raport publicat miercuri de Banca Mondială.
Noua prognoză a Băncii Mondiale este revizuită în scădere uşoară pentru România, estimările anterioare indicând creşteri de 5,1% în 2016 şi 3,8% în 2017.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Numărul imigranţilor în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populaţia generală, potrivit informaţiilor publicate în raportul de cercetare „Impactul imigraţiei asupra pieţei muncii din România”, un studiu asupra accesului migranţilor pe piaţa locurilor de muncă, în calitate de angajaţi şi antreprenori, realizat de Centrul de Cercetare şi Documentare în Domeniul Integrării Imigranţilor (CDCDI) din cadrul Asociaţiei Române pentru Promovarea Sănătăţii.
Cercetarea cuprinde analiza implementării politicilor de imigraţie cu efecte asupra pieţei muncii în perioada 2007 – 2015. Sursa datelor o constituie cadrul legislativ, strategic şi operaţional care reglementează accesul diferitelor categorii de migranţi la angajare şi la iniţiative antreprenoriale, datele oficiale furnizate de diferite instituţii (ITM, ANOFM, AMOFM, AJOFM, Universităţi, IGI şi altele) în baza legii accesului la informaţii publice, precum şi interviuri cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale şi, nu în ultimul rând, interviuri cu imigranţi aflaţi în România. Studiul se referă la cetăţenii străini cu şedere legală pe teritoriul României care provin din afara Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
Având în vedere că numai o parte dintre migranţii de pe piaţa locală sunt angajaţi (sub 10% din totalul populaţiei de imigranţi în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piaţa muncii, iar autorităţile nu consideră necesară adaptarea legislaţiei şi practicilor la nevoile acestora.
Cei mai mulţi migranţi au venit în România pentru reîntregirea familiei. Studiile se află pe locul doi iar activităţile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor şederii migranţilor în România. Numărul străinilor cu şedere pentru desfăşurarea de activităţi remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranţi.
Printre altele, în studiul CDCDI se arată că:
• Unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigraţia este facilitarea accesului şi şederii legale pe teritoriul României a cetăţenilor din state terţe care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă. În prezent nici AJOFM, nici alte instituţii publice nu deţin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieţei romȃneşti.
• Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piaţa muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn ţară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare.
• Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eşuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne – cu cetăţeni romȃni sau străini cu drept de şedere pe termen lung, UE sau SEE. La dosarul pentru obţinerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverinţa eliberată de Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi, eventual, dovada anunţării locului de muncă într-un cotidian de largă circulaţie.
• Pentru continuarea ȋn Romȃnia a studiilor şi pentru obţinerea avizului de angajare poate fi necesară, ȋn funcţie de locul de muncă şi de profesia practicată, recunoaşterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obţinute în state terţe, procedura de recunoaştere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare şi discreţionară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România şi statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoaşterea diplomelor.
• Antreprenorii care vor să obţină viză de lungă şedere pentru activităţi comerciale trebuie să se supună cerinţelor din ce în ce mai stricte legate de investiţii şi planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici şi mijlocii.
• Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piaţa muncii în accepţiunea strategiei ANOFM, agenţiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranţi. Aceştia sunt trataţi ca orice cetăţean român aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajaţii AJOFM recunosc că, datorită limbii şi culturii diferite, străinii au dificultăţi mai mari de integrare pe piaţa muncii.
• ONG-urile consideră că legislaţia nu este corelată cu realităţile de pe piaţa muncii şi din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice şi nefuncţionale pentru recunoaşterea studiilor şi calificărilor etc.), cu situaţia particulară a imigranţilor (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piaţa sau imposibilitatea de a dovedi calificările) şi nici cu dificultăţile inerente perioadei de adaptare într-o ţară nouă (limbă, cultură).
• Din interviurile realizate cu cetăţenii străni, dificultăţile menţionate de aceştia în integrarea pe piaţa muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obţinerea informaţiilor, de diferenţele culturale, de necunoaşterea drepturilor migranţilor de către autorităţi, încălcări ale condiţiilor de muncă de către angajatori şi discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă şi anevoioasă a recunoaşterii studiilor finalizate în state terţe şi blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.
• Imigranţii intervievaţi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială, au menţionat obstacole legate de la finanţări/credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii – de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului Dezvoltarea unei reţele de organizaţii active în domeniul migraţiei (EMINET), proiect cofinanţat printr-un grant din partea Elveţiei prin intermediul Contribuţiei Elveţiene pentru Uniunea Europeană extinsă.