“Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare”, a spus Regele Mihai. El a mai spus că România are nevoie de infrastructură. “Autostrăzile, porturile şi aeroporturile moderne sunt parte din forţa noastră, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Şcoala este şi va fi o piatră de temelie a societăţii”, a declarat Regele Mihai.
Tag: parlament
-
Regele Mihai va rosti un discurs istoric în Parlament, în absenţa lui Băsescu şi Boc
Discursul are loc cu ocazia celei de a 90-a aniversări a fostului suveran. Şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată aniversării Regelui Mihai urmează să înceapă la ora 10.00. Principesa Margareta a declarat recent că fostul suveran este foarte emoţionat înaintea discursului pe care urmează să îl rostească în faţa deputaţilor şi senatorilor, precizând că Regele Mihai a aşteptat mult timp acest moment.
-
Este vorba deci despre politica sănătoasă a Guvernului
PSD a anunţat imediat că va ataca ordonanţa la Curtea Constituţională, pe motiv că încalcă şi Constituţia, şi Codul muncii, iar Dan Voiculescu (PC) s-a declarat gata să asigure consultanţă juridică bugetarilor, spre a reclama statul la CEDO.
Dincolo de conflictul politic iscat, aprobarea ordonanţei ilustrează starea finanţelor publice: motivaţia puterii, expusă în Comisia de buget-finanţe, a fost că statul nu are bani şi că dacă s-ar plăti toate sumele respective (circa 9 miliarde de lei), s-ar depăşi plafonul de deficit bugetar convenit cu FMI.
La 25 octombrie revine la Bucureşti delegaţia FMI pentru o nouă analiză, iar până atunci trebuie trimisă la Parlament legea bugetului, care va exclude măriri de salarii pentru bugetari sau reduceri de CAS, toate resursele fiind îndreptate spre investiţii: în cuvintele ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, “dacă nu vom reuşi să revenim cu sa¬la¬riile în 2012, va fi datorită politicii sănătoase a guvernului Boc de a da bani pentru investiţii”.
-
Cine câştigă alegerile de duminică din Polonia
Sondajele de opinie au arătat o îngustare progresivă a distanţei dintre cele două formaţiuni, cu o ascensiune a opoziţiei până la un raport de 31-21 în preferinţele electoratului. Polonia, a şaptea economie a UE, a avut o creştere medie a PIB de 4,4% din 2007 până în 2010, iar salariul mediu s-a majorat cu circa 18% în ultimii patru ani, de când Donald Tusk conduce guvernul.
Acum însă, încetinirea economiei din zona euro ameninţă veniturile din exporturi ale Poloniei, deficitul bugetar şi datoria au crescut, iar prognozele băncilor străine vorbesc de o creştere economică de numai 1,9% pentru anul viitor (Citigroup), raportat la prognoza de 4% a guvernului, ceea ce a influenţat negativ opiniile unei părţi a electoratului faţă de guvern.
-
Alegerile parlamentare din Polonia: Duel strâns între liberali şi conservatori
Potrivit ultimului sondaj, Platforma Civică (PO) a premierului liberal şi proeuropean se va clasa pe primul loc, cu 36 la sută din voturi. Formaţiunea este urmată îndeaproape de principalul său rival, partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), creditat cu 32 la sută din voturi. În 2005, PiS a generat o surpriză câştigând alegerile legislative în timp ce sondajele anunţau o victorie a liberalilor. Rusofob, germanofob şi eurosceptic, acest partid este condus cu mână de fier de fostul premier Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui Lech Kaczynski, care a murit la 10 aprilie 2010 într-o catastrofă aeriană la Smolensk, în Rusia.
-
Deputaţii scriu lucruri trăsnite
Un alt amendament adoptat prevede că toate declaraţiile de avere şi de interese să poată fi depuse şi în sistem online. Ambele amendamente au fost depuse de deputaţi USL.
Modificările la Legea ANI urmează să fie analizate de plenul Camerei Deputaţilor şi e de văzut dacă parlamentarii Puterii vor reuşi să împiedice aprobarea amendamentului controversat referitor la declaraţia de conflict de interese, ştiută fiind antipatia generală din Parlament faţă de instituţia ANI.
-
Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa
Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.
Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.
-
Cum a ajuns Regele Mihai pretext de campanie electorală
Faptul că liderul PNL, Crin Antonescu, şi-a declarat deschis simpatiile monarhiste, iar europarlamentarul liberal Ramona Mănescu a spus recent că un Antonescu ajuns preşedinte ar putea pregăti terenul legislativ pentru revenirea la monarhie a mobilizat toată energia PDL, stimulat de declaraţiile din iunie ale preşedintelui Băsescu despre Regele Mihai “trădător” şi “slugă la ruşi”. Din acest unghi, a-l împiedica pe rege să vorbească în Parlament a fost pentru PDL o miză mult mai importantă decât un simplu conflict de orgolii între monarhişti şi antimonarhişti, întrucât orice apariţie publică a persoanei regelui ori a familiei sale a ajuns să echivaleze cu o mediatizare a unui potenţial adversar electoral.
În cele din urmă, abţinerea masivă a PDL de la votul în care s-a decis invitarea regelui (doar cinci democraţi au votat pentru, alături de opoziţie) a urmărit să împace totuşi categoria de electorat (reprezentată de Toader Paleologu, care a calificat drept “ghiolbănie fesenistă” refuzul invitării fostului suveran) nici monarhistă, nici susţinătoare a opoziţiei, dar al cărei respect faţă de Regele Mihai ca figură istorică a fost ultragiat încă din vară, de la scandalul cu “sluga la ruşi”.
-
Emil Boc: Legal este posibilă organizarea de alegeri locale şi generale simultan în noiembrie 2012
“Există o susţinere de la aproape toate formaţiunile politice pentru comasarea celor două alegeri”, a spus prim-ministrul, într-un interviu pentru Radio România Actualităţi.
Avantajul comasării alegerilor, în opinia lui Boc, ar fi economiile la bugetul de stat, estimate la 30 de milioane de euro. “Banii, dacă se va face această comasare, ar trebui să fie explicit arătat unde se duc, ce se finalizează, ce se termină, ce şcoală, ce spital, ce drum, sau autostradă, sau fracţiune de autostradă, sau sector din administraţie se termină”, a adăugat premierul.
Al doilea avantaj ar fi acela că “am da un semn de seriozitate şi pe plan naţional şi pe plan internaţional că România nu sacrifică anul 2012 pentru alegeri şi compromite stabilitatea economică, pe care cu greu am câştigat-o”, consideră premierul. “Eu nu voi ceda patimii populismului şi nu voi cădea în nici un exces electoral care să ducă România în vreun potenţial derapaj economic, pentru că cu prea multe sacrificii şi greutăţi românii şi-au recâştigat această stabilitate macroeconomică şi nu vom compromite această stabilitate de dragul unor voturi în plus în 2012, pentru că ele se întorc după aceea împotriva noastră.”
Emil Boc a îndemnat toate partidele ca, dacă există un acord asupra propunerii de organizare simultană a alegerilor, să cadă de acord repede, “pentru ca lumea să ştie foarte clar ce înseamnă calendarul anului 2012”.
În privinţa răspunderii pentru banul public, premierul a adăugat că până la 1 septembrie, fiecare minister va fi obligat să posteze pe site-ul instituţiei investiţiile pe care le finalizează sau le dă în exploatare în anul 2011 şi fiecare minister să arate public ce a finalizat în anii de guvernare (2009-2011), ca să se ştie cum s-au cheltuit banii pentru acest exerciţiu bugetar.
“România are, potrivit bugetului, una dintre cele mai ridicate sume pentru investiţii din Europa ca procent în PIB. Acest lucru trebuie să se concretizeze în obiective de investiţii finalizate”, a spus Emil Boc.
Şi la nivel local, Guvernul recomandă primăriilor şi consiliilor judeţene să-şi afişeze pe site-ul instituţiei obiectivele de investiţii pe care le termină sau pe cele pe care le-au terminat până acum, “ca oamenii să se poată uita, să ştie exact dacă a meritat investiţia sau nu a meritat şi să judece şi din acest punct de vedere pe cei pe care urmează să-i evalueze”.
Boc a exemplificat cu proiectul de autostradă de pe Coridorul IV Nădlac-Constanţa, unde astăzi, cu excepţia tronsonului Sibiu-Piteşti, toate tronsoanele de autostradă sunt în licitaţie sau în lucru în momentul de faţă, la Nădlac-Arad încep lucrările în toamna aceasta, iar Arad-Timişoara este în lucru, ca şi Deva-Orăştie – deja se lucrează. Cu excepţia tronsonului de la Sibiu la Piteşti, unde probabil va fi necesar un regim de parteneriat public-privat, toate sunt în lucru, astfel încât vor fi gata până în 2013. “Eu vă spun că va fi guvernul PDL în perioada 2012-2016 cel care va finaliza aceste tronsoane de autostradă”, a anticipat Emil Boc.