BusinessMagazin

Tag: intrare

  • Şi-a deschis prima afacere cautând-o pe Google, iar acum porneşte o nouă afacere la care nu s-a gândit nimeni

    Paul Nicolau, antreprenorul ce a intrat în afaceri după o căutare pe Google, prin  deschiderea restaurantelor unde comercializa preparate din raci, s-a lansat în urmă cu aproximativ o lună într-un nou pariu: o shaormerie cu fructe de mare. Nicolau  a investit aproximativ 20.000 de euro în afacerea SeaFood Shaorma şi şi-a propus să o extindă în mai multe locaţii din centre comerciale şi chiar şi în afara ţării.  

     ”Shaorma este unul dintre cele mai răspândite produse fast food, iar domeniul meu de activitate este să creez noi nişe pe nişa fructelor de mare. Va fi o revoluţie a shaorma”, descrie antreprenorul Paul Richard Nicolau modul în care s-a gândit să lanseze o afacere prin care să lanseze o ”shaorma de lux”.

    Ideea i-a venit în urmă cu doi ani şi jumătate, dar a lansat proiectul în urmă cu aproximativ o lună, aspectele tehnice din spatele pregătirii fructelor de mare pentru shaorma fiind printre cele mai dificile pe care le-a întâmpinat în dezvoltarea proiectului. A ajuns astfel să colaboreze cu un furnizor din Italia, de unde aduce fructele de mare gata de gătire în locaţia din Bucureşti. Nicolau spune că şi-a recuperat deja investiţia şi apreciază că în aproximativ două luni va deschide primele locaţii în centre comerciale din Capitală. Ambiţiile sale depăşesc însă graniţele ţării şi spune că în curând va deschide o shaormerie în Londra. ”Este foarte uşor să îţi faci o afacere acolo, în aproximativ o oră mi-am făcut firmă, pe internet.”

    Planurile antreprenorului sunt să extindă afacerea prin francizare, costurile pentru o astfel de franciză fiind între 15 şi 20.000 de euro, potrivit estimărilor sale.

    Deocamdată, în cadrul locaţiei din Piaţa Muncii sunt comercializate două sortimente de produse – SeaFood Shaorma (exclusiv cu fructe de mare precum caracatiţă, calamar, sepie, creveţi) şi Ocean Shaorma (ce conţine şi peşte spadă sau ton), la un preţ de 25 de lei, aliniat, potrivit antreprenorului, la preţurile practicate de alţi jucători de pe segmentul fast food.

    La data de 15 ianuarie, Nicolau va lansa o altă componentă a afacerii – Shrimpmania – concept prin care îşi propune să comercializeze cantităţi mai mari de creveţi în reţete de taco, quesadilla, hamburgeri, ş.a.,  la preţuri mai mici de 35 de lei. Meniul Shrimpmania va fi disponibil în cadrul locaţiei SeaFood Shaorma şi, potrivit antreprenorului, va reprezenta un alt model pentru o afacere cu francize.

    În prezent, Paul Nicolau mai deţine restaurantul Le OacOac Bistro, axat pe preparate din pui de baltă, dar şi pe alte reţete din peşte şi fructe de mare. Restaurantul a fost inaugurat în primăvara anului trecut, în urma unei investiţii de circa 30.000 de euro, iar Nicolau apreciază că a ajuns deja la venituri de aproximativ 100.000 de euro.

    Sursa foto: SeaFood Shaorma

  • O fabrică românească cu o istorie de circa un secol a intrat în faliment

    Producătorul de ciorapi Mondex din Sibiu, aflat în insolvenţă din 2009, a intrat în faliment, potrivit deciziei publicate pe site-ul Tribunalului din Sibiu. „Dispune începerea procedurii falimentului debitorului SC MONDEX SA. Dispune dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, potrivit deciziei publicate pe site-ul Tribunalului.

    Compania a terminat anul 2014, ultimul pentru care există date publice, cu afaceri de 26,7 milioane de lei şi pierderi aproape cât businessul de 22,5 mil. lei. Datoriile totale ale societăţii în acelaşi an au fost de 29 mil. lei. Comparativ cu anul anterior businessul a rămas relativ constant, în timp ce pierderile s-au adâncit cu 10%.

    Mondex mai avea la finalul lui 2014 circa 200 de angajaţi faţă de 862 în urmă cu un deceniu şi circa 1.800 în 1989.

    Continuarea pe www.zf.ro

  • Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut  Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi. 

    Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.

    Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.

    Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.

  • COS deschide primul magazin în România, pe Calea Victoriei

    Brandul de fashion COS, parte din grupul H&M, intră pe piaţa din România în 2016 şi deschide primul magazin pe Calea Victoriei din Bucureşti, scrie Ziarul Financiar.

    Colliers International a intermediat tranzacţia prin care COS va deschide un magazin de aproximativ 900 mp, structurat pe două etaje, într-o clădire istorică de pe Calea Victoriei.

    Bransul COS a  fost lansat pe piaţă în 2007 şi este după H&M al doilea cel mai mare din portofoliul grupului suedez, fiind prezent cu peste 150 de magazine în 20 de ţări din întreaga lume.

    „Brandul COS este unul mult aşteptat pe piaţa din România, fiind una dintre cele mai importante intrări pe piaţa locală  în materie de branduri de fashion”, a declarat Simina Niculiţă, associate director investment în cadrul Colliers International.

  • Una dintre cele mai mari afaceri din judeţul Botoşani, cu business de 140 mil. lei, a intrat în faliment la nici jumătate de an după ce şi-a cerut insolvenţa

    Procesatorul de carne Doly-Com din judeţul Botoşani, un business controlat de familia de antreprenori români Căzăcuţ, a intrat în faliment la nici şase luni după ce şi-a cerut insolvenţa la Tribunalul Botoşani. Compania a avut în 2014, ultimul an pentru care există date publice afaceri de 142 de milioane de lei, în creştere de la 121 de milioane în 2013, însă profitul a ajuns la 0,2 milioane de lei, faţă de 2 milioane de lei în anul anterior.

    “Soluţia pe scurt: Aprobă raportul administratorului judiciar. În temeiul art. 145 alin.1 lit. D din Legea nr. 85/2014, dispune intrarea în faliment în procedură generală a debitoarei SC Doly Com SRL Botoşani.”, potrivit informaţiilor publice pe site-ul tribunalului din Botoşani.

    Compania, cu circa 300 de angajaţi, era unul dintre jucătorii importanţi de pe pia­ţa procesatorilor de carne, o piaţă do­mi­nată de afaceri antreprenoriale româ­neşti.

    Cererea de insolvenţă de la finalul anului trecut a venit în contextul în ca­re piaţa de profil a crescut în 2015 pu­ternic, susţinută în special de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%. 

    Presa locală scrie că Doly Com şi-a cerut insolvenţa după ce ANAF-ul a realizat un control la sediul companiei şi a impus plata unor datorii la bugetul statului de 98 mil. lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O franţuzoaică intră în cursa pentru Primăria sectorului 1

    Clotilde Armand va candida la Primăria sectorului 1. Clotilde Armand va intra în cursă la alegerile din Bucureşti din partea USB, partidul lui Nicuşor Dan. Franţuzoaica este căsătorită cu un român, matematicianul Sergiu Moroianu, cercetător la Academia Română. Aceasta a obţinut cetăţenia română în 2015.

    “Marţi, 29 martie, la ora 10:30 Uniunea Salvaţi Bucureştiul va organiza o conferinţa de presă pentru anunţarea candidatului Clotilde Armand la Primăria Sectorului 1. Clotilde este un manager de succes, a gestionat bugete de peste un miliard de euro în cadrul unor mari companii multinaţionale şi este un inginer cu studii la Massachussetts Institute of Technology. O susţin din toată inima şi am toată încrederea că este cea mai potrivită persoană. Vă invit să îi descoperiţi CV-ul impresionant!‬”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook. 

    Cine este Clotilde Armand?

    “Sunt manager, inginer cu studii la Massachussetts Institute of Technology si Ecole Centrale din Paris. Sunt născută în Franţa, familia mea locuieşte la Vichy în regiunea istorică Bourbonnais.

    Am ales să trăiesc în România deoarece soţul meu este român. Ne-am cunoscut pe când aveam 22 de ani, în timpul studiilor în SUA la MIT. Acolo studenţii europeni se strângeau în Clubul European, chiar dacă exista o demarcaţie naturală pe linia est-vest pe care la început nu o înţelegeam. La MIT sunt mulţi asiatici, americani, indieni, fiecare cu specificul lor…În 1999 ne-am stabilit prima dată în România, am mai plecat apoi câţiva ani în Germania şi Franţa, dar am simţit mereu că locul meu este aici. Până la urmă, eu şi familia mea am hotărât să ne stabilim definitiv la Bucureşti, mai ales că trei dintre copiii noştri s-au născut în România. . De când am făcut această alegere am cerut cetăţenia română, pe care am obţinut-o în 2015. Astăzi nu-mi imaginez viaţa mea în altă parte decât în România.”, scrie Armand pe blogul ei personal.

    “Îl cunosc pe Nicuşor Dan de 20 de ani. Cumnatul meu Andrei Moroianu a fost împreună cu Nicuşor la Olimpiadele Internaţionale de Matematică din 1987 si 1988, au studiat apoi împreună la Ecole Normale Superieure din Paris, cea mai prestigioasă universitate din Franţa. Nicuşor Dan este colegul soţului meu la Institutul de Matematică al Academiei Române, au fondat împreună în 2001 Şcoala Normală Superioară din Bucureşti şi Asociaţia Tinerii pentru Acţiune Civică în 1999. Eu însămi l-am susţinut mereu pe Nicuşor dar niciodată nu m-am gândit să intru în politică, nu era lumea mea, aşa gândesc profesioniştii din business.

    Acum Nicuşor Dan a trecut la un alt nivel, şi are nevoie de o implicare substanţială a profesioniştilor pentru transformarea în bine a Primăriei Bucureşti. Eu sunt manager şi mă indignează proasta administrare care iţi sare în ochi când ai de-a face cu autorităţile publice. Am condus organizaţii de 2000 de oameni pe care le-am eficientizat, am gestionat bugete de 1 miliard de euro, astăzi sunt director general al unui grup de firme de servicii de inginerie/proiectare cu 200 de ingineri. Firma mergea prost când am preluat-o in 2013, astăzi ne-am redresat. Sunt însă gata să renunţ la job-ul meu de director general, la salariul consistent pe care îl am în acest moment, pentru a lua parte la proiectul de administrare profesionistă şi cinstită a Bucureştiului în echipa Uniunii Salvaţi Bucureştiul.

    Candidez din partea partidului Uniunea Salvaţi Bucureştiul al lui Nicuşor Dan la Primăria Sectorului 1, unde locuiesc, lucrez, unde copiii mei se duc la şcoală. Sunt convinsă că echipa USB poate face o treabă infinit mai bună la Primăria Sectorului 1 decât politicieni fără consistenţă şi personalitate, care nu au exersat altă meserie în afara de politicieni de profesie. În plus, chiar şi această meserie de politicieni au învăţat-o de la politicienii din partidele lor, şi nu sunt profesionişti nici măcar pe partea de politică, pentru că nu au avut de unde să înveţe. Pe mine ca franţuzoaică mă scandalizează că românii sunt nevoiţi să aleagă între astfel de personaje. Doresc ca şi alţi oameni cinstiţi şi competenţi să se implice, astfel incât cetăţenii să aibă cu adevarat de unde alege.

    Partidul USB propune o listă de consilieri locali care fiecare au ceva de spus în administrarea oraşului şi nu se vor lasă corupţi, de exemplu Roxana Wring, preşedinta ProDoMo, sau Dan Milea si Oliver Paiuşi de la Asociaţia „Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi”. Noi suntem oameni care nu am mai fost în politică, ne pasă de soarta oraşului şi vrem o administraţie cinstită.”, mai scrie ea pe blog.

    Programul franţuzoaicei va fi prezentat pe 29 martie într-o conferinţă de presă.

    foto: cariereonline.ro

  • Imagini de groază din timpul unui test nuclear – GALERIE FOTO

    După intrarea în era atomică, odată cu testarea cu succes a celor mai puternice arme cunoscute, umanitatea a trăit într-o stare de teamă şi de paranoia.

    Pe 17 martie 1953, Statele Unite au desfăşurat “operaţiunea Doorstep” – lansarea unei bombe atomice asupra unui oraş fals din mijlocul deşertului Nevada. Oraşul, plin de manechine în loc de oameni, a fost construit pentru a testa efectele unui astfel de atac asupra unei aşezări.

  • Primele amenzi pentru fumători. Oameni prinşi că fumează în parcuri pentru copii şi gară, sancţionaţi la Timişoara

    Cinci persoane prinse că fumează în parcuri pentru copii sau în gară au fost sancţionate de poliţiştii locali din Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Poliţia Locală Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, agenţii acestei instituţii au depistat şi amendat cinci persoane care fumau în locuri publice.

    “Poliţiştii locali au aplicat, în cursul zilei de 17 martie, un număr de cinci sancţiuni persoanelor care nu au respectat prevederile Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun”, se arată în comunicat.

    Astfel, doi bărbaţi care au fost depistaţi fumând la locul de joacă pentru copii din Parcul Carmen Sylva, în apropierea echipamentelor instalate pentru micuţi, au fost sancţionaţi cu câte 100 lei, o a treia persoană fiind sancţionată după ce a fost depistată fumând în incinta Pieţei Iosefin. Un alt bărbat a fost sancţionat după ce a fost depistat fumând în Parcul Zurich, în locul destinat copiilor, iar un altul a fost depistat şi sancţionat după ce a fost surprins fumând în sala de aşteptare a Gării de Nord Timişoara.

    Conform sursei citate, amenzile pentru persoanele prinse fumând în locuri publice sunt cuprinse între 100 şi 500 de lei, iar pentru persoanele juridice amenda este de 5.000 de lei la prima abatere, iar la a doua abatere amenda poate ajunge până la 10.000 de lei şi suspendarea activităţii.
     

  • (P) Ce este fumatul pasiv si cum se poate evita?

    Fumatul activ şi afectarea sănătăţii este un lucru, iar fumatul pasiv este un alt lucru, determinat de primul, şi afectează mediul înconjurător, dar, în special, pe cei care stau în preajma fumătorilor. De ce oamenii care nu fumează trebuie să plătească, având de suferit din cauza fumătorilor? Deşi există numeroase campanii ce au ca tematică oprirea fumatului, totuşi viciul continuă să persiste în randul unui număr destul de ridicat de persoane. Câteva detalii despre fumatul pasiv vă oferim în cele ce urmează.

    Atunci când iese fum din ţigară, în acelaşi timp se eliberează diferite substanţe nocive care intră în componenţa ţigării. Fumul pasiv provine, în principal, din două surse:

    • Fumul de flux lateral, care provine de la ţigara aprinsă, trabucul aprins sau de la orice produs de acest tip.
    • Fumul de flux principal, care este expirat de un fumător.

    De cele mai multe ori, oamenii cred că ambele moduri sunt identice, dar, de fapt, situaţia e cu totul alta. Fumul de flux lateral este mai periculos decât fumul de flux principal, deoarece are o concentraţie mai mare de agenţi care cauzează cancer. Particulele prezente în fumul de flux lateral sunt mult mai scurte şi mai subţiri decât particulele din fumul de flux principal. O simplă menţiune a tuturor consecinţelor fumatului, indiferent dacă este vorba de fumat activ sau pasiv, te duce cu gândul la vizitele la un medic stomatolog pentru tratamente de albire, la diverse boli şi afecţiuni ale sănătăţii, sau chiar la ceva mai sumbru – servicii funerare, necesare odată ce se ajunge la boala incurabilă amintită mai sus.

    Fumatul pasiv este periculos. Cei care nu fumează, dar stau în preajma celor care o fac, sunt afectaţi şi ei de efectele acestei acţiuni nocive. Fumătorii de ţigări lasă în urma lor impurităţi nedorite cu care se confruntă, în mod inevitabil şi involuntar, nefumătorii, indiferent de cât de eficient este sistemul de ventilaţie instalat în incinta respectivă, în care îşi desfăşoară activitatea unii lângă alţii.

    După o perioadă de timp în care fumătorii îşi dau seama de efectele nefaste ale acestui obicei, ei încep să caute alternative şi înlocuitori pentru ţigările tradiţionale din tutun, astfel încât acestea să îi ajute să renunţe la fumat şi, mai mult decât atât, să elimine riscul cauzării diferitelor boli în rândul lor şi a celor care sunt pasivi. Riscurile apar însă nu doar la nivelul persoanelor, ci şi al bunurilor de larg consum. Spre exemplu rişti să arzi cu ţigara, din neatenţie, piese de mobilier de calitate pe care tocmai le-ai montat în locuinţă, sau alte bunuri de care te foloseşti zilnic.

    Plasturii cu nicotină, gumele de mestecat şi multe alte mijloace de înlocuire a nicotinei sunt disponibile pe piaţă, cu scopul de a-i ajuta pe fumători să renunţe la fumat. Cea mai eficientă alternativă care oferă, în acelaşi timp, o experienţă reală de fumat, este dată de incredibilele ţigări electronice.

    În anul 2003, domnul Hon Lik a inventat ţigara electronică, un dispozitiv care arată exact ca o ţigară obişnuită, dar care are o mulţime de avantaje în plus. Cu timpul, această ţigară electronică a trecut prin mai multe etape, astfel că, în prezent, piaţa este plină de numeroase branduri care fabrică şi vând astfel de produse.

    Avantajele sunt multiple: scapi de fumul care îţi dăunează ţie şi celor din jur, reduci numărul de tratamente de albire dentară, nu îţi mai supui corpul la atâtea riscuri datorate viciului nociv al fumatului.

    La nivel de utilizare, poţi avea aceeaşi experienţă a fumatului într-un mod simplu: ţigara electronică funcţionează în baza unei baterii, care poate fi încărcată cu un cablu USB conectat direct la un laptop refurbished, second hand sau nou, ori la un PC, în mod similar unei baterii externe pentru smartphone.

    Fără să poluezi aerul, aduci necesarul de nicotină pe care ţi l-a format viciul şi poţi chiar să reuşeşti să renunţi la fumat, reducând treptat concentraţia lichidului. Ţinând cont de toate aceste avantaje, concluzia ce urmează este mai mult decât evidentă.

    Aproape fiecare brand pretinde că produsul său este cea mai buna ţigară electronică din industrie. Singurul lucru care scoate în evidenţă calitatea ţigării electronice este proprietatea de a produce vapori în loc de fum. Indiferent de brandul ales, este o certitudine că ţigara electronică este o alternativă mult mai sănătoasă pentru fumat, ţinând departe efectele nocive ale tutunului care îi afectează atât pe fumătorii activi, cât şi pe fumătorii pasivi.

    Soluţii de PR oferite de E-Advertising

  • Povestea pilotului sovietic care a devenit şef de trib indian

    Un film despre viaţa lui Ivan Datsenko se bazează pe un scenariu ieşit din comun: un pilot sovietic, comandant de escadrilă, care devine şef de trib indian. Cum este posibil?

    Ivan Datsenko a intrat în Armata Roşie, ca pilot, în iunie 1941, şi există şi o dată oficială a morţii sale, 10 aprilie 1944. Dar data morţii este doar în scriptele armatei, pentru că realitatea pare a fi cu totul alta.

    Raportul oficial al morţii sale arată că a pierit într-o misiune de bombardament; dar există unele relatări, neconfirmate, care arată că Ivan Datsenko a reuşit să sară din avionul care ardea, şi a fost capturat de nemţi. A evadat, şi a ajuns înapoi acasă. Aparatul stalinist l-a făcut trădător şi l-a deportat în Siberia. Scapă din nou şi ajunge, în cele din urmă, în Canada.

    Alte versiuni avansează ideea că a fost spion sovietic care a acţionat în Canada. Oricum, Ivan Datsenko apare din nou în 1967; dansatorul cecen Mahmud Esambaiev, care se afla la Expo ’67 în Montereal susţine că l-a întâlnit. El a vizitat o rezervaţie care adăpostea un trib de circa 200 de persoane şi a fost frapat de rusa fluentă a unui indian care fredona un vechi cântec ucrainean: “Rozpriahaite, khloptsi, koni”. Mai târziu, cei doi s-au întâlnit în cabina dansatorului şi acolo secretul a fost dezvăluit.  Numele “canadian” al şefului de trib era John MacComber.

    Mahmud a susţinut după aceea că respectivul şef de trib era de fapt Ivan Datsenko, in declaraţii făcute jurnaliştilor dar şi în emisiuni televizate. Într-un spectacol la TV a apărut şi a rudă a lui Datsenko, Olga Ruban, care a prezentat două fotografii ale unchiului ei: într-una pilotul primea o importantă decoraţie de război, iar în cealaltă apărea în postura de lider indian; experţii care au consultat cele două fotografii au conchis că este vorba de una şi aceeaşi persoană.

    În prezent povestea este destul de greu de lămurit, pentru că mai toţi eroii s-au prăpădit. Dar povestea are farmecul ei, şi filmul de care vorbeam mai sus a fost realizat în 2011 de Mihailo Ilienko; se numeşte “ToyKhtoProyshovKrizVohon” – “Cel care trece prin foc” şi care vorbeşte depre pilotul Ivan Dodoka. Numele diferă, dar povestea este cea de mai sus.