Tag: bnr

  • Cursul BNR a coborât uşor, la 4,3870 lei/euro

     Pentru dolarul american, BNR a publicat un curs de 3,2138 lei, cel mai redus nivel din ultimele două luni. Cursul dolarului a coborât astfel cu 1,01 bani (0,31%) faţă de nivelul de vineri.

    Francul elveţian este cotat la 3,6097 lei, cu 0,2 bani peste cursul din şedinţa anterioară.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin timp înaintea orei 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,3855 – 4,3860 lei, uşor sub nivelurile înregistrate vineri la ora 16:30, de 4,3880 – 4,3910 lei/euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 30 iunie – 6 iulie

    30.06
    Eurostat anunţă estimarea de inflaţie pentru luna iunie în zona euro

    1.07
    Şedinţa de politică monetară a CA al BNR

    1.07
    CE lansează un nou cadru de propuneri pentru legislaţia reciclării deşeurilor

    1.07
    CE lansează un nou plan de creare a locurilor de muncă în industriile verzi

    1-2.07
    Conferinţa anuală europeană “Cooperarea în Europa Centrală” (Viena)

    2.07
    INSSE prezintă cifrele comerţului cu amănuntul pe primele 5 luni

    1-3.07
    Sesiunea plenară a PE (Strasbourg)

    1.07
    Eurostat anunţă rata şomajului în luna mai pentru UE şi zona euro

    2.07
    INSSE anunţă a doua estimare a datelor provizorii privind PIB în T1

    până la 13.07
    Microexpoziţia “Pandantive eneolitice din mandibule de Canis familiaris” (MNIR, Bucureşti)
     

  • Cursul BNR a coborât la 4,3847 lei/euro, cel mai REDUS nivel din ultimul an

     Surse oficiale citate de MEDIAFAX au declarat că BNR va reduce la începutul săptămânii viitoare ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    “Leul a oscilat (miercuri – n.r.) către 4,3950 lei/euro, însă a corectat rapid această mişcare şi a închis uşor mai apreciat, la nivelul 4,3875 lei/euro, probabil ajutat şi de indicii potrivit cărora urmează o relaxare uşoară a politicii monetare”, comentează analiştii ING Bank într-o notă transmisă joi dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au mai rămas cinci ani până când România va adopta euro. Cum reducem decalajele legate de nivelul de trai

    ÎNAINTE DE ADOPTAREA PROPRIU-ZISĂ A EURO, ŢĂRILE CANDIDATE TREBUIE SĂ TREACĂ PRINTR-O PERIOADĂ INTERMEDIARĂ DE CEL PUŢIN DOI ANI, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale.

    cinci ani trec repede, s-ar putea spune. Dar decalajele care ne despart de ţările din zona euro sunt destul de mari, aşa că drumul spre euro va fi cu siguranţă o cursă cu obstacole. Avem în faţă un drum „lung şi dificil„ până la adoptarea euro, spunea recent chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă„. Iar acum obiectivul anunţat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

    Adoptarea euro este şi marea ambiţie a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat în fruntea BNR de aproape un sfert de secol. Trecerea la moneda unică europeană ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă. În anul 2000 Isărescu a susţinut, din poziţia de premier, strategia de la Snagov – un plan pe şapte ani, a cărui ţintă finală era integrarea în Uniunea Europeană (UE). Şi integrarea s-a produs în 2007. Trecerea la euro în acest an ar fi încheiat un alt ciclu de şapte ani şi ar fi marcat integrarea completă în structura Uniunii Europene. Dar n-a fost să fie aşa…

    Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru trecerea la euro. Totodată, apetitul de a accepta alte economii mai slabe în Club este destul de redus.

    Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde. Zona euro poate să fie o „cutie neagră„ dacă intrăm nepregătiţi. Iar a considera zona euro ca un fel de panaceu este periculos, spunea în plină criză economică, în urmă cu patru ani, guvernatorul BNR.

    Recent, Isărescu a mărturisit în faţa parlamentarilor (când a fost avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al băncii centrale) că este nevoit să opteze pentru aderarea la zona euro în următorii ani, întrucât nu îl ajută vârsta să mai creadă în decenii. El a sugerat astfel, implicit, că doreşte adoptarea euro sub mandatul său. „Sunt forţat să fiu optimist şi să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambiţios, dar care se poate încă atinge. În opinia BNR obiectivul este ambiţios, dar încă fezabil. Este un drum lung şi anevoios. Cu alte cuvinte, această ţintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete, şi BNR lucrează la aceste chestiuni„, a arătat Isărescu.
    Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

    „Ţintă ambiţioasă„ – aşa caracterizează majoritatea analiştilor obiectivul anunţat de guvern. De altfel, cei mai mulţi analişti au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Dar stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dacă va deveni o ancoră pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate până acum, dacă va acţiona ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente, au spus analiştii.

    Este adevărat că la criteriile nominale de la Maastricht  – care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică – stăm destul de bine. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro. Ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat.
    România ar fi pregătită, teoretic, chiar din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II). Dar îndeplinirea acestor criterii nominale a devenit o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pentru trecerea la euro. Această cutumă nu mai stă în picioare cu toate problemele din zona euro. A gândi numai în termeni de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sau volatilitatea cursului pare superficial, insuficient. Atenţia s-a concentrat în ultimii ani mai mult pe convergenţa reală.

    Iar România are mult de recuperat la „categoria grea„ – convergenţă reală. Adică trebuie să reducem decalajele legate de nivelul de trai. Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media UE. Şi fără o creştere economică de 4-5%, ţinta 2019 nu se poate materializa. Pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE, după cum a estimat guvernatorul BNR.

    Anul trecut economia a crescut cu 3,5%, depăşind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost pe locul doi. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%. Pentru 2014 analiştii văd posibilă o repetare a performanţei economice de anul trecut.

    Şi mai e ceva: intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci şi un nivel de omogenitate a economiei şi a societăţii care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Adică Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre toată România, după cum spune Isărescu.
    Cu mai bine de o treime din depozitele populaţiei şi ale companiilor constituite în euro, cu 60% din împrumuturi date în moneda unică europeană şi multe preţuri – de la servicii de telefonie până la autoturisme sau imobile – calculate şi exprimate tot în euro, economia românească a început deja sa facă paşi de trecere la moneda unică. În aceste condiţii, acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie nu ar trebui să ridice mari probleme.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 23-29 iunie

    23.06
    Consiliul UE pentru Afaceri Externe (Bruxelles)

    24.06
    INSSE difuzează datele privind ocuparea şi şomajul în T1

    25.06
    Concert Bob Dylan (Sala Palatului, Bucureşti)

    26.06
    BNR anunţă indicatorii monetari pentru luna mai

    26-27.06
    Consiliul European (Bruxelles)

    26-27.06
    Forumul UE de Strategie pentru Regiunea Dunării (Viena)

    27.06
    DG-ECFIN publică sondajele în rândul companiilor şi al consumatorilor din UE pe luna iunie

    27-29.06
    Târgul de bunuri de consum Summer Bazar (Romexpo, Bucureşti)

    28-29.06
    Congresul extraordinar al PNL (Bucureşti)

    până la 28.09
    Expoziţia “De la Şcoala de Belle-Arte la Academia de Arte Frumoase. Artişti la Bucureşti 1864-1948” (MNAR, Bucureşti)
     

  • BNR aniversează înfiinţarea Universităţii Bucureşti cu o nouă emisiune de monede

    Caracteristicile tehnice ale monedelor din set sunt următoarele:
    Moneda din aur: valoare nominală: 100 lei; titlu: 900‰; formă: rotundă; diametru: 21 mm; greutate: 6,452 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din argint: valoare nominală: 10 lei; metal: aur; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din tombac cuprat: valoare nominală: 1 leu; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 23,5 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei din aur redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “100 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din argint redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “10 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “1 Leu”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă o imagine conţinând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti; inscripţiile “1864” – anul înfiinţării şi “BUCURESTI”.

    Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

    Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul pentru această emisiune este de 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat), respectiv 250 buc. monede din argint.

    Preţurile de vânzare sunt: 1.870,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare; 310,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
     

  • Din lista PSD dispar Popa şi Dănilă. Ponta: Voinea, susţinut viceguvernator BNR, Gherghina – membru în Consiliul Administrativ

     ”Pentru board-ul BNR îl vom susţine ca prim-viceguvernator pe Florin Georgescu, viceguvernator – domnul Liviu Voinea şi membri în board – Daniel Dăianu şi Gheorghe Gherghina. Acesta sunt cele patru propuneri ale noastre”, a spus Ponta.

    El a arătat că PSD nu face propuneri pentru ASF, ci va sprijini propunerile UNPR şi PC.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina şi-au depus candidaturile pentru CA al BNR, în timp ce Nicolae Dănilă şi Cristian Popa şi le-au retras, au declarat pentru MEDIAFAX surse parlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu, avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, funcţie pe care o ocupă de 24 de ani

     Isărescu a ţinut o alocuţiune în faţa comisiilor reunite, în care a mulţumit pentru activitatea actualului Consiliu de Administraţie, care a trebuit să facă faţă provocărilor crizei financiare globale resimţite şi România şi a punctat câteva dintre obiectivele noului CA.

    Printre obiectivele viitorului CA al BNR, Isărescu a menţionat aderarea la zona euro în 2019, “obiectiv ambiţios, dar încă realizabil”, şi intrarea în Uniunea Bancară.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Dăm un semnal de stabilitate confirmând în mare parte conducerile BNR, TVR, SRR, Curte de Conturi

     ”Astăzi vreau să dăm un semnal foarte clar tot în acelaşi sens de stabilitate numind sau mai bine zis confirmând în mare parte conducerea BNR, Curtea de Conturi, Televiziunea Română, unde rămâne o propunere făcută de foştii noştri colegi liberali. Ideea principală este de a arăta că vrem să avem independenţă şi la TVR, Radio România, celelalte instituţii”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro