BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Protestele antiprezidenţiale continuă. Sute de oameni au ieşit în stradă (VIDEO)

    În ultimele trei zile, în ţară au fost mai multe proteste iniţiate ca acţiuni de solidaritate faţă de doctorul Raed Arafat. Sâmbătă, proteste sunt în derulare în mai multe oraşe, respectiv Cluj, Târgu Mureş, Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Iaşi şi Craiova.

    La Cluj, protestatarii au cerut alegeri anticipate, au strigat “Demisia”, “Trădătorul!” şi l-au huiduit pe preşedintele Băsescu.

    Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a anunţat vineri că va cere premierului să retragă proiectul legii sănătăţii dacă nimeni nu îl vrea, iar ministrul Sănătăţii a retras imediat actul, totuşi oamenii nu au încetat protestele. Nici apelul lui Raed Arafat prin care cerea oamenilor să nu iasă în stradă nu a avut succes.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Care vor fi efectele anului electoral?

    Primarul, consilierii locali, cei judeţeni, preşedintele Consiliului Judeţean, deputatul şi senatorul din circumscripţie se vor alege fiecare cu câte o ştampilă pe buletinul de vot în acest an. Şi pentru că două drumuri la secţia de votare erau prea multe, Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea la mijlocul lunii decembrie în faţa Parlamentului pentru proiectul de lege privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Alegerile trebuia să se desfăşoare în iunie şi, respectiv, noiembrie, însă comasarea a fost motivată de oficialii guvernamentali prin presupunerea că oamenii se vor prezenta la alegeri în număr mai mare, dacă cele două au fost lipite, dar şi prin economii la bugetul de stat de 20 de milioane de euro.

    Argumentele nu stau în picioare câtă vreme Franţa are alegeri de patru ori în numai două luni în 2012, iar suma economisită prin comasare reprezintă mai puţin de jumătate din costul benzinei pe care ministerele o vor consuma în 2012, estimat la circa 45 de milioane de euro.

    Oamenii de afaceri şi consultanţii chestionaţi de BUSINESS Magazin cad de acord că anul electoral va produce schimbări în societate, însă nu cu efecte atât de puternice ca la scrutinele anterioare. Avocatul Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, speră în efecte pozitive, în sensul în care coaliţia de guvernare va finaliza proiecte începute, va începe altele tocmai din dorinţa de a demonstra că a făcut ceva până în luna noiembrie, când se estimează ziua alegerilor – “în bilanţul guvernării va da bine în poză”. Argumentele lui Zbârcea au în vedere şi criticile virulente ale reprezentanţilor Partidului Democrat Liberal la adresa Guvernului Tăriceanu legate de pomenile electorale din anul 2008, deci nu consideră că îşi mai pot permite să arunce cu bani fără noimă, doar ca să-şi atragă bunăvoinţa electorală, iar, în plus, “FMI nu doarme”.

    Suportul Fondului Monetar Internaţional este adus în discuţie şi de către Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC, care, alături de implementarea unor reforme, a ajutat la crearea unei stabilităţi ce se va menţine şi în 2012. Ne putem aştepta deci la o creştere, însă insuficient de mare pentru a avea un impact real în nivelul de trai al românilor – situaţia bugetară este în continuare sub presiunea veniturilor şi impune un echilibru bugetar crescut chiar şi într-un an electoral. Vasile Iuga, country managing partner al PwC România, priveşte şi înspre experienţa anilor electorali anteriori, de unde rezultă anumite temeri cu privire la menţinerea disciplinei fiscale în preajma alegerilor, tentaţii existând atât la nivel naţional, cât şi pe plan local. “Având în vedere însă ultimele declaraţii ale oficialilor români, precum şi monitorizarea FMI, putem spera că nu vor exista derapaje ale politicilor bugetare ca urmare a anului electoral”, anticipează Iuga. În ce priveşte schimbările de politici economice pe care alegerile le-ar putea aduce, el observă că situaţia externă tensionată, precum şi rigorile acordului cu FMI vor da autorităţilor române “puţin” spaţiu de manevră în politica economică şi fiscală.

  • Romney, Santorum sau Ron Paul? Cine se va lupta cu Obama

    În alegerile preliminare desfăşurate în în această săptămână în statul Iowa pentru departajarea candidaţilor la nominalizarea republicană, Mitt Romney a câştigat la doar opt voturi diferenţă de următorul clasat, fostul senator de Pennsylvania Rick Santorum, în timp ce pe locul al treilea s-a situat Ron Paul, preferatul Tea Party.

    Dezbaterile de sâmbătă şi duminică s-au desfăşurat în statul New Hampshire, unde la 10 ianuarie vor avea loc alegeri preliminare pentru desemnarea candidatului republican. După dezbaterea de sâmbătă, The New York Times a remarcat că Mitt Romney s-a comportat ca şi cum ar fi deja nominalizat, preferând să-şi îndrepte retorica mai cu seamă contra preşedintelui Obama, acuzat, ca de obicei, de eşec în limitarea cheltuielilor guvernamentale, decât spre ceilalţi aspiranţi la nominalizarea republicană – Rick Santorum, Ron Paul, Rick Perry, Newt Gingrich şi Jon Huntsman. În dezbaterea de duminică, a NBC constatat, în schimb, înmulţirea atacurilor la adresa lui Romney din partea celorlalţi cinci, care au încercat să-i demoleze avansul de care fostul guvernator de Massachusetts se bucură în sondajele în rândul votanţilor din New Hampshire. Niciuna dintre dezbateri n-a adus însă elemente de dispută sau informaţii noi care să poată deveni decisive pentru opţiunile alegătorilor.

    Analiştii par a conchide că Romney ar fi politicianul republican cu cele mai multe şanse să obţină nominalizarea, atât graţie vederilor sale mai moderate decât ale celorlalţi, cât şi datorită faptului că a făcut mai puţine gafe decât aceştia.

    Procesul de selecţie a candidatului pe baza voturilor din state este însă abia la început, urmând ca desemnarea oficială a prezidenţiabilului să aibă loc la Convenţia Naţională a republicanilor, de la finele lui august. În ianuarie vor avea loc încă două runde de alegeri primare, în Carolina de Sud (21 ianuarie) şi Florida (31 ianuarie).

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • Bursa de Valori Bucureşti îşi alege luni preşedintele. Priorităţile viitorului Consiliu de Administraţie

    Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, şi Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, îl înfruntă pe Stere Farmache, cel care conduce bursa de 16 ani. Din 2006, de când şi-au împărţit acţiunile bursei, brokerii se bat ca să o conducă. O dată la doi ani se vorbeşte despre ale­geri, se fac strategii, alianţe şi se pro­clamă schimbarea. Cu trei condu­ceri în ultimii cinci ani, bursa e tot la nivelul din 2005. Tranzacţiile medii cu acţiuni în 2011 au fost sub 10 milioane de euro, la fel ca şi în 2005, iar capita­li­zarea BVB la finalul anului este de 16,3 miliarde de euro, faţă de 15,3 mld. euro la finalul lui 2005, deşi între timp s-au listat Erste şi Fondul Pro­prietatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barack Obama, încrezător în şansele sale de a fi ales preşedinte SUA pentru a doua oară

    “Într-un fel, chiar sunt mai optimist acum decât am fost când am candidat pentru prima dată”, a declarat Obama, candidat la un al doilea mandat la conducerea Statelor Unite, în cadrul conversaţiei transmise de la Washington prin conexiune video. “În 2012, va fi vorba de a le reaminti americanilor cât de departe am ajuns”, a adăugat Obama. Candidaţii republicani la Casa Albă îl acuză că a eşuat, mai ales în plan economic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Udrea: Criza nu se sfârşeşte în 2012, dar guvernul va putea plăti salariile şi pensiile

    “Sunt convinsă că 2012 va fi un an al confirmărilor. Anul acesta, se va confirma faptul că am adoptat măsurile economice şi fiscale corecte, precum şi reformele necesare în sectoarele cheie ale economiei sau în domeniul social. România are aprecierea unanimă a instituţiilor financiare internaţionale şi a celorlalte guverne europene”, precizează Udrea, pe blogul personal. “Câştigul cel mare din 2011 este că toate aceste masuri vor face mai uşoară situaţia noastră în noul an, în care, din păcate, nu vom avea parte de sfârşitul crizei economice. Guvernul va putea însă asigura plata pensiilor şi a salariilor, România va rămâne atractivă pentru investitorii străini, vom continua pe drumul creşterii economice, vom absorbi mult mai eficient fondurile europene şi vom rămâne un exemplu de curaj şi responsabilitate în rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm”, adaugă ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulian Anghel, ZF: Cât costă democraţia în România – 20 de milioane de euro

    După trei ani de austeritate, dă bine la electorat să arăţi cât de econom eşti. Aşa s-a întâmplat şi în alegerile prezidenţiale din 2009 în timpul cărora a fost impus şi referendumul pentru Parlamentul unicameral – tot în numele economiilor care ar fi făcute. Ce s-a ales din referendum? Nimic. Dar tema a fost bună în campanie. Pentru ceva alegători lipsiţi de perspectiva de a vedea lucrurile îmbunătăţite în plan economic, ideea că cineva face economii spre binele lor ar putea prinde bine. Dar un lucru nu ar trebuie să scape aceştia din vedere. Că totul este o farsă electorală.

    O farsă electorală şi nimic mai mult este decizia de comasare a alegerilor. Pentru că nicăieri în lumea bună nu se întâmplă asta. În Franţa, oamenii vor veni la vot anul viitor de patru ori în două luni. Pentru alegeri prezidenţiale în două tururi şi alegeri legislative tot în două tururi, dar nimeni nu se gândeşte că sunt prea multe sau prea scumpe.

    Americanii au alegeri naţionale din doi în doi ani şi de “n” ori la nivel local şi nimeni nu s-a gândit să le comaseze. Recomandările Comisiei de la Veneţia sunt ca legislaţia electorală să nu fie schimbată cu 12 luni înainte de alegeri. Dacă lui Sarkozy i-ar trece prin cap să comaseze vreo prostie pentru un ce profit, la Paris ar începe revoluţia.

    Doar la Bucureşti Emil Boc şi Traian Băsescu cred că oamenii se hrănesc cu iluzii. Orice specialist în legislaţie electorală poate spune că alegerile trebuie clar delimitate pentru că vizează sfere diferite de competenţe şi putere.

    Dar dacă prima dată a mers de ce nu ar merge şi a doua oară?

    “Prima dată” a fost când preşedintele a impus referendumul pentru Parlament, în 2009, şi i-a ieşit. Hodoronc-tronc Parlament unicameral, doar că dă bine la electorat. A doua oară, când preşedintele şi Guvernul au încercat regionalizarea pe care au scos-o din mânecă peste noapte, negândită, nejustificată, de parcă rezolvaseră deja toată birocraţia din România şi asta mai lipsea. Apoi s-a încercat să se schimbe legea Capitalei şi să se desfiinţeze sectoarele, doar-doar o ieşi ceva şi de aici, pentru că alegerile sunt aproape.

    Când Ion Iliescu era atotputernic, PD ţipa ca din gură de şarpe că alegerile prezidenţiale şi cele legislative care se desfăşurau în aceeaşi zi trebuie despărţite pentru este bine ca oamenii să judece proiecte şi programe şi nu să meargă după locomotive electorale ca Iliescu. Acum tronc. Hai să le lipim pentru că ele ne aduc câştig întrucât primarii noştri vor avea interesul să pună osul la treabă şi pentru parlamentari nu doar pentru ei.

    Până la urmă unde este democraţia pe care o invoci când tu schimbi legi în funcţie de interesul tău electoral?

    Unde este democraţia domnule Boc când dumneavoastră guvernaţi doar prin angajarea răspunderii (e drept prevăzută de Constituţie) fără nicio dezbatere parlamentară? Când PSD vă racola parlamentarii urlaţi că legea trebuie să-i spânzure pe traseişti. Acum îi pupaţi în bot pentru că vă sprijină!

    Vreţi economii? Faceţi cum a făcut Mario Monti în Italia şi renunţat la salariu, dacă vă dă mâna. Dispuneţi ca miniştri să vină la serviciu cu tramvaiul pentru că numai pe benzină ministerele cheltuiesc anual 45 de milioane de euro, o sumă nu mare, dar oricum dublă faţă de economia pe care o faceţi schilodind democraţia şi aşa vai de capul ei de pe aici.

    Uitaţi-vă cum faceţi ca în România să apară din nou locurile de muncă, să vină creştere economică, să vină speranţa în inimile oamenilor. Acestea sunt lucrurile importante în România, nu economia de 20 de milioane de euro. Aţi condus Guvernul în 2009 cu frâna trasă dintr-un considerent strict electoral. Uitaţi de asta. Pentru că nu Constituţia pe care vreţi să o modificaţi, nu lipsa parlamentului unicameral şi nu lipsa regionalizării sau faptul că alegerile sunt separate au condus economia la prăbuşire. Întrebaţi-vă dacă nu cumva aceasta are legătură şi cu modul în care conduceţi ţara şi cu deciziile pe care le luaţi. Gândiţi-vă că democraţia nu înseamnă dreptul celui de la putere de a face ce vrea. Nu fiţi zgârcit cu democraţia. Dacă nu o schilodiţi acum s-ar putea să vă prindă bine peste câţiva ani.

    Citiţi mai multe opinii ale jurnaliştilor Ziarului Financiar pe www.zf.ro/opinii

  • Doi ziarişti ruşi au fost demişi din cauza unor articole ofensatoare la adresa lui Putin

    “Proprietarul editurii Kommersant, Alişer Usmanov, a anunţat demiterea directorului general al Kommersant-Holding, Andrei Galiev, şi a redactorului-şef al săptămânalului Kommersant-Vlast, Maksim Kovalski”, relatează Gazeta.ru care face parte din acelaşi grup de presă. Usmanov, miliardar ruso-uzbek, a motivat această demitere prin “publicarea în ultimele numere ale săptămânalului a unor articole care încălcau etica jurnalistică”, conform Gazeta.ru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul de voturi contestate este prea mic pentru a modifica rezultatul scrutinului din Rusia

    “Chiar dacă adunaţi toate aceste voturi incerte, este vorba de aproape 0,5% din numărul total de voturi. Deci, chiar dacă admitem ipoteza că aceste voturi pot fi contestate în justiţie, nu se poate aduce în discuţie legalitatea alegerilor sau rezultatul lor”, a declarat luni un purtător de cuvânt al lui Vladimir Putin, după ce el a fost interogat telefonic de agenţia de presă AFP, în legătură cu numeroasele mărturii de fraudă, susţinute şi de filmări apărute pe Internet. Opoziţia denunţă fraude electorale masive şi cere anularea rezultatului alegerilor. Un număr de aproximativ 80.000 de persoane au participat la diferite mitinguri şi proteste organizate de opoziţie, începând cu anul 2000, anul în care Rusia Unită a ajuns la putere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro