BusinessMagazin

Tag: parlament

  • Comasate sau anticipate?

    Au fost comentatori care au încercat să detecteze fricţiuni între PSD şi PNL, pornind de la atitudinea mai conciliantă a lui Victor Ponta, cel ce a şi propus PDL un pact naţional pentru sănătate cu ocazia crizei din jurul demisiei lui Raed Arafat de la Ministerul Sănătăţii, raportată la comportamentul lui Crin Antonescu, adept al combaterii puterii prin proteste de stradă. În realitate, ceea ce au făcut cele două partide a fost să-şi împartă metodele, şi nici pe acestea până la capăt, ţinând cont că ambii lideri ai USL au participat şi la consultările cu premierul Boc, şi la mitingul din Bucureşti de joi.

    Ceea ce au reuşit să obţină Victor Ponta şi Crin Antonescu la consultări a fost doar convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară pentru două zile – 23 şi 24 ianuarie, aşa încât o zi întreagă să fie alocată discuţiilor despre situaţia politică, tensionată de manifestaţiile antiprezidenţiale care ameninţă să se extindă. PDL intenţionase să convoace plenul Parlamentului pentru o singură zi, 24 ianuarie, exclusiv pentru o şedinţă festivă de Ziua Unirii Principatelor.

  • Repetaţi după mine: PSD va guverna împreună cu PDL

    Pentru adepţii unui PDL (sau măcar ai unui preşedinte Băsescu) care a avut la un moment dat ca punct tare anticorupţia (şi deci pentru care PSD e anatema), ar fi a doua pilulă amară de înghiţit, după cea similară din 2008. Argumentele de acum sunt însă infinit mai nobile decât cele de atunci, dat fiind că, nu-i aşa, fără o majoritate parlamentară largă nu pot fi făcute reformele dorite de preşedinte (modificarea Constituţiei în spiritul austerităţii bugetare, schimbarea sistemului electoral, reforma administrativă, reforma justiţiei). În plus, argumentul că ţara are nevoie de stabilitate într-o perioadă economică dificilă stă oricând la îndemână.

    Teoria lui Lăzăroiu, îmbogăţită cu ipoteza desemnării de către preşedintele Traian Băsescu a lui Adrian Năstase ca premier, e o armă bună de împuşcat mai mulţi iepuri deodată: obişnuieşte publicul cu ideea că USL se va rupe oricum înainte de alegeri sau în cel mai rău caz după ele, strecoară teama de trădare în inima susţinătorilor USL şi stimulează tendinţele centrifuge în interiorul USL.

    Cât despre suporterii puri şi duri ai unui PDL justiţiar, lor le rămâne speranţa că strategii prezidenţiali dau doar impresia că ar curta PSD, când de fapt planul adevărat ar fi să rupă USL spre a realiza eternul vis al unificării dreptei cu un PNL dezmeticit din deviaţionismul său de stânga.

  • Se schimbă şi legea electorală tot prin asumarea răspunderii?

    Premierul Emil Boc a resuscitat tema adormită a comasării alegerilor locale şi parlamentare în noiembrie 2012 şi pe cea a modificării Constituţiei pentru trecerea la un parlament unicameral, cu 300 de parlamentari în loc de 471, conform votului de la referendum. După consultările cu partidele din coaliţie a reieşit însă că se preferă o soluţie de compromis, cu 300 de deputaţi şi 88 de senatori, iar uninominalul pur va fi evitat şi de această dată printr-o listă de compensare la nivel naţional, care va acoperi circa o treime din mandatele Camerei Deputaţilor.

    O decizie privind formula exactă a fost amânată însă până la anul, când vor fi anunţate rezultatele recensământului populaţiei, şi odată cu aceasta a amânat şi premierul Emil Boc un răspuns la întrebarea privind modul cum va promova schimbările în legea electorală, adică prin vot normal în Parlament sau tot prin asumarea răspunderii, metoda preferată a guvernului său.

    Opoziţia a anunţat deja, prin Crin Antonescu, că USL va iniţia moţiune de cenzură dacă Guvernul va recurge la asumarea răspunderii, în timp ce preşedintele Traian Băsescu, dezamăgit de deznodământul discuţiilor, i-a îndemnat cu ironie pe “pedeliştii cinstiţi” să voteze mai bine varianta USL, cu 200 de deputaţi şi 100 de senatori, oricum mai bună decât micul compromis de acum.

  • Preşedintele Comisiei de abuzuri din Cameră Ioan Stan a votat la două mâini cu trei cartele

    Ana Gheorghe şi Ion Dumitru au rămas la varianta clasică a votului la două mâini, scrie gandul.info. Preocupat de votul solicitant, deputatul PSD nu a văzut că este filmat, a observat însă colegul său de partid Florin Iordache, care l-a avertizat, scrie gandul.info. Surprinzător însă, Ioan Stan nu şi-a revizuit comportamentul. El s-a ridicat din banca pe care o ocupa în rândul rezervat PSD şi s-a mutat pe un loc unde de obicei stau deputaţii liberali. A votat pentru el de două ori, iar apoi, crezând că a scăpat de supraveghere, a recidivat folosind cele trei cartele pe care le avea la el.

    Continuarea pe www.mediafax.ro

  • De ce nu trec legile în Parlament

    Opoziţia, prin Victor Ponta, a dezavuat în continuare legile cerute, afirmând că legea asistenţei sociale va avea efecte negative asupra populaţiei cu venituri reduse, iar modificarea procedurii de numire a magistraţilor Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie, dorită de Băsescu, nu e o cerinţă a UE, aşa cum susţine preşedintele, ci reflectă doar intenţia Cotrocenilor de a promova la ÎCCJ procurori de la DNA, pentru a continua şi în 2012 campania “dosarelor politice”.

    Problema nu e însă numai, sau atât la opoziţie, cât la parlamentarii puterii, care au dovedit că nu doresc din motive electorale legea asistenţei sociale şi nu doresc din motive mai personale să-i dea mai multă putere braţului deocamdată cam scurt al justiţiei. O concluzie provizorie i-ar aparţine ex-ministrului Sebastian Lăzăroiu, care reflecta la B1TV că Traian Băsescu deţine în continuare controlul în PDL, unde “foarte mulţi oameni îl ascultă, dar nu mai e ca altă dată. Ca popularitate s-a mai erodat, e normal”.

  • Toate convorbirile telefonice şi mailurile ar putea fi monitorizate legal. Proiectul noii legi “Big Brother”, depus la Parlament

    Gândul.info notează că proiectul care obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi mailurile a fost adoptată pentru prima dată de Parlament în 2008 dar a fost declarat neconstituţional de către judecătorii Curţii Constituţionale au declarat-o neconstituţională în 2009, deoarece “afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale – drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”.

    Proiectul actual reia în mare parte prevederile din 2008, dar ministrul Conunicaţiilor susţine că a încercat să elimine prevederile neconstituţionale. El a adăugat că dacă nu se adoptă această lege România va fi penalizată de către Uniunea Europeană, fiind deja declanşată procedura de infringement. Ministrul a apelat la calea parlamentară, deşi la Ministerul Comunicaţiilor este în lucru un proiect similar, care a fost criticat însă de mai multe ONG-uri.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Regele şi patrioţii

    Într-un plan ceva mai concret, relaţiile civilizate între fostul suveran şi corifeii USL i-au întristat pe monarhiştii cu state vechi, i-au bucurat pe monarhiştii de stil nou coalizaţi de adversitatea faţă de preşedintele Băsescu, iar pe simpatizanţii puterii i-au stimulat să denunţe diverse scenarii oculte, de la ambiţii politice ale lui Radu Duda până la conspiraţii urzite de serviciile secrete pentru a demola actualul regim şi republica în general.

    Unde încape între toate acestea prezenţa fostului monarh? Discursul său a conţinut o subliniere a rolului Coroanei ca simbol al unităţii naţionale şi o critică la adresa guvernării prezente (“Politica poate însă aduce prejudicii cetăţeanului, dacă este aplicată în dispreţul eticii, personalizând puterea şi nesocotind rostul primordial al instituţiilor Statului (…) Sunt mâhnit că, după două decenii de revenire la democraţie, oamenii bătrâni şi cei bolnavi sunt nevoiţi să treacă prin situaţii înjositoare”). Suficient pentru a-l transforma într-un actor politic? Nu. Dar nici nu era cazul.

  • Prinţul Paul către Regele Mihai: În cei 50 de ani de comunism nu aţi făcut nimic pentru popor. Cum comentaţi?

    În scrisoare, Prinţul Paul îi reproşează unchiului său că nu a făcut nimic pentru poporul român în perioada în care acesta s-a aflat sub conducere comunistă. Prezentăm conţinutul scrisorii Prinţului Paul către Regele Mihai:

    “Dragă unchiule,

    Asemeni multor români, doresc să vă transmit şi eu, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, “La mulţi ani!”, multă sănătate şi puterea de a accepta şi respecta o realitate exprimată astăzi chiar de către dumneavoastră.

    Aţi folosit cuvinte mari şi frumoase, unele aşezate interesant, chiar poetic, altele cu tâlc, în nişte fraze care ar trebui să rămână în memoria acestui popor.

    Însă, înainte de orice, din sumele anilor pe care v-aţi grăbit să-i socotiţi şi în care spuneţi că aţi servit naţiunea română, trebuie să scădem cei 50 de ani de comunism în care nu aţi făcut nimic pentru acest popor, în afară de a le transmite un “Crăciun Fericit” sau un “Paşte fericit!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Regele Mihai despre Băsescu: Cu cât sunt mai mărunte jignirile sale, cu atât se crede mai important

    Într-un interviu acordat BBC din Elveţia, înainte de a veni în România pentru a participa la ceremoniile organizate în cinstea sa, Regele Mihai a fost întrebat cum comentează criticile formulate la adresa lui de către preşedintele Băsescu. Întrebat în mod explicit în legătură cu declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, care l-a acuzat în iunie de “trădarea interesului naţional” prin lăsarea României în mâinile sovieticilor, Regele Mihai a răspuns: “Nici măcar nu merită să reacţionez la aşa ceva, pentru că este un lucru atât de mărunt, ştiţi bine asta. Şi acesta este genul. Cu cât sunt mai mărunte jignirile sale, cu atât el se crede mai important. Nu ar putea să îmi pese mai puţin de ceva”.

    În discuţia avută cu reporterul BBC, fostul suveran vorbeşte despre momentul abdicării sale, despre cele două întâlniri cu Hitler, în 1937, în Bavaria şi în 1941 în Berlin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce scrie presa internaţională despre discursul Regelui în Parlamentul român

    Într-un “discurs istoric”, fostul suveran a îndemnat clasa politică din România să acţioneze pentru ca ţara să îşi regăsească “demnitatea şi respectul” pe scena internaţională şi a lăudat progresele realizate după prăbuşirea regimului comunist în 1989, citând între acestea “democraţia, libertăţile şi un început de prosperitate”, scrie AFP. Dar ultimul şef de stat care a supravieţuit celui de al Doilea Război Mondial a denunţat “dispreţul faţă de etică şi de rolul primordial al instituţiilor statului, dar şi personalizarea puterii”, critici disimulate adresate preşedintelui Băsescu, acuzat de “autoritarism” de către adversarii săi politici, comentează agenţia franceză. “Era un moment constructiv şi util”, a declarat, citat de AFP, fostul preşedinte Ion Iliescu, care l-a împiedicat în anii ’90 pe Mihai să revină în ţară şi al cărui partid social-democrat a propus ca fostul rege să fie declarat “persona non grata”. El a adăugat că s-a “reconciliat” cu fostul suveran în 2001, lucru care i-a permis să se instaleze definitiv la Bucureşti. În schimb, preşedintele Băsescu, care nu îşi ascunde ostilitatea faţă de fostul rege, notează agenţia, şi premierul Emil Boc au lipsit din Parlament, preferând să asiste la ceremoniile de “Ziua Armatei”, precizează AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro