Tag: intrare

  • TP-LINK intră pe noi segmente de piaţă: prize inteligente şi boxe portabile

    TP-LINK îşi extinde portofoliul de produse disponibile pe piaţa din România cu dispozitive pentru locuinţe inteligente cum este cazul prizei cu Wi-Fi HS110, produse audio – boxa portabilă cu Bluetooth Groovi Ripple şi routerul 4G LTE Wi-Fi avansat – M7300.

    Priza inteligentă HS110 poate fi controlată de la distanţă cu ajutorul smartphone-ului, prin aplicaţia Kasa. Astfel, orice dispozitiv electric sau electronic conectat la priza electrică inteligentă poate fi pornit/oprit în timp real sau la anumite ore prin funcţia de programare. Totodată, permite monitorizarea consumului de energie şi optimizarea acestuia prin faptul că oferă informaţii detaliate legate de intervalele în care au fost dispozitivele conectate în priza inteligentă şi cât aconsumat fiecare. Nu în ultimul rând, dispozitivul este compatibil cu Amazon Echo, aplicaţie ce permite controlul vocal al dispozitivului. Priza este disponibilă în magazine la preţul recomandat de 149 de lei (TVA inclus).

    TP-LINK anunţă, de asemenea, disponibilitatea primei boxe audio portabile din portofoliul său – Groovi Ripple are o putere de 4W şi foloseşte tehnologia RealSound. Boxa are un acumulator Li-Ion cu o capacitate de 750mAh ce asigură o autonomie de până la 4 ore şi se reîncărcă prin micro-USB în aproximativ două ore. Boxa se conectează la smartphone sau orice alt dispozitiv mobil prin tehnologia Bluetooth 4.0, redând conţinutul audio de la o distanţă de până la 20 de metri. Boxa poate fi achiziţionată din magazinele de profil la preţul recomandat de 199 de lei (TVA inclus).

    Compania adaugă un nou dispozitiv la gama MiFi – routerul 4G LTE avansat, compatibil cu toate frecvenţele 4G utilizate de operatorii din România (inclusiv TDD/2600 MHz/banda 38 şi FDD), capabil de rate de download de până la 150Mbps. Dispozitivul are un acumulator de 2000mAh care îi asigură o autonomie de până la 10 ore pentru a partaja conexiunea cu până la 11 dispozitive(10 Wi-Fi + 1 prin cablu USB). Dispozitivul este prevăzut cu slot pentru card microSD de până la 32GB. Produsul este disponibil la preţul recomandat de 570 de lei (TVA inclus).


     

  • Cum arată si cât costă primul yacht Mercedes – GALERIE FOTO

    În urmă cu patru ani, grupul Daimler a prezentat conceptul unui yacht de lux numit Arrow 460 Granturismo Edition 1.

    La începutul lunii aprilie, Mercedes a anunţat că va lansa yachtul de 100 de cai putere în apele de lângă riviera franceză, pregătind astfel intrarea pe piaţă a celor 10 exemplare a ambarcaţiunii de lux.

    Cu o valoare de 1,7 milioane de dolari, yachtul de lux va putea fi cumpărat doar de persoane din state diferite, asigurându-se astfel că o ţară va deţine un singur exemplar.

  • Câţi bani a adus la buget legea antifumat în prima lună de la intrarea în vigoare. Numărul persoanelor amendate pentru că au încălcat-o

     Potrivit unui comunicat, în ultima lună, de când a intrat în vigoare legea antifumat, pompierii, poliţia locală şi forţele Ministerului de Interne au aplicat 795 de amenzi în sumă totală de 186.900 de lei şi 1.043 de avertismente pentru încălcarea prevederilor noii legi.

    “Conform propriilor evidenţe, de la intrarea în vigoare a prevederilor legislative în domeniu, poliţia locală şi structurile competente din componenţa Ministerului Afacerilor Interne au aplicat, la nivel naţional, 1.043 de avertismente şi 795 amenzi, în cuantum de 186.900 lei “, informează IGSU.

    Pompierii mai informează şi că, în ultima lună, au desfăşurat “600 de acţiuni preventive, prin intermediul cărora au fost diseminate informaţii legate de normele de aplicare a legislaţiei, materiale de informare preventivă, fiind derulate instruiri ale salariaţilor din cadrul diverşilor operatori economici şi prelucrări ale legislaţiei în unităţi de învăţământ. “

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Satul care a ajuns proprietatea unei familii prin decizie judecătorească. Ce se întâmplă în “Vestul Salbatic” al României

    Intrăm astăzi în pădurile României: căutate şi iubite pentru parfumul lor unic, dar şi furate şi tăiate de oameni ajunşi proprietari în condiţii discutabile.

    Mergem pentru început la Nadas, în Vestul României, acolo unde o localitate întreagă, cu multă pădure, a ajuns în proprietatea unei singure familii. Suprafaţa este uriaşă, peste 8.500 de hectare, în care ar intra inclusiv vatra satului. Pentru zona disputată există acte întocmite la începutul secolului trecut, şi chiar mai vechi, dar decizia instanţei a fost un şoc pentru localnici. Doi din cei trei magistraţi care au judecat acest caz au ajuns în arestul DNA.

    Judecătoria Ineu, ora 9 dimineaţa. Un bătrân de 94 de ani intra şi iese din sala de judecată. De mai bine de 6 ani îşi cauta dreptatea prin instante împreună cu alţi consăteni Toţi sunt din satul arădean Nadas şi de mai mulţi ani sunt protagoniştii unei pelicule care este bazată pe dramă, ridicol şi multă umilinţă. Un film în care oameni simpli de la ţară s-au trezit săltaţi de jandarmi, speriaţi cu evacuările şi ameninţaţi cu dezrădăcinarea, după ce o sentinţă civilă a pus un sat întreg în posesia unei singure familii. Nadasul este satul arădean cu cea mai multă pădure. O aşezare pe o vale, între dealuri forestiere, în care nu există semnal la telefonul mobil şi în care oamenii sunt izolaţi de lume.

    Localnicii, mulţi trecuţi de 80 de ani au făcut zid în faţa autorităţilor venite să-i scoată de pe terenuri şi din casele în care s-au născut şi au trăit o viaţă. Nu e vestul sălbatic, e vestul României, iar intriga poveştii include judecători arestaţi, notari cercetaţi, funcţionari de la cadastru chemaţi să dea explicaţii, moşteniri cu multe semne de întrebare, dar şi descinderi cu mascaţii şi sechestru pe averi. Un sat întreg fierbe, după ce o sentinţă i-a trimis pe localnici înapoi în timp cu cel puţin 150 de ani, pe vremea grofilor şi a ţăranilor fără pământ.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • PC Garage devine parte a grupului eMAG

    “Această tranzacţie reprezintă trecerea PC Garage într-o etapă superioară din punctul de vedere al dezvoltării business-ului, în România şi regional”, a spus Marius Ghenea. Iulian Stanciu, CEO eMAG, a declarat că “PC Garage este un nume puternic şi apreciat care a reuşit să crească prin servicii bune oferite clientului, prin specializare şi cunoaştere foarte bună a produsului şi a industriei. Apreciez comunitatea puternică din spate şi oamenii talentaţi din echipă. Având în vedere creşterea industriei de jocuri peste tot în lume şi poziţionarea foarte bună a PC Garage în această zonă, vom investi în dezvoltarea regională şi creşterea gamei de produse şi servicii.”

    PC Garage va fi condus în continuare de Traian Cristea în calitate de director general. Brandul, echipa, comunitatea şi platforma PC Garage vor fi păstrate şi dezvoltate.

    Fondat în 2005, PC Garage este unul dintre cele mai mari magazine online din România, cu peste 40.000 produse active şi reprezintă un reper pentru toţi pasionaţii de produse gaming şi IT. Compania va fi condus în continuare de Traian Cristea în calitate de director general. Brandul, echipa, comunitatea şi platforma PC Garage vor fi păstrate şi dezvoltate.

  • China, o bombă cu ceas a datoriilor? Statul nu-şi mai salvează companiile supraîndatorate care intră în default

    Din defaultul ei, anunţat la începutul acestei săptămâni, pieţele au înţeles că statul nu mai vrea, sau nu mai poate, să-şi ajute companiile cu probleme. Să fie acesta un semn că ploaia de defaulturi se va transforma într- o furtună a datoriei chinezeşti?

    În această săptămână o altă companie chine­zească a intrat în inca­pacitate de plată, Dongbei Special Steel, producător de oţel deţinut de stat. Anunţul a fost făcut după ce preşedintele ei a fost găsit mort în apartamentul său. Se presupune că a fost sinucidere. Ca şi China Railway Materials, Dong­bei are probleme cu serviciul obligaţiunilor.

    Defaulturile companiilor deţinute de statul chinez sunt în creştere, ceea ce creează probleme de finanţare pentru cele care încă rezistă. Ani de zile astfel de incidente au fost ceva de neînchipuit pe piaţa chinezească a obligaţiunilor deoarece guvernul acţiona prompt pentru a-şi salva companiile. Primul default onshore pe obligaţiuni corporate s-a produs în martie 2014, când Chaori Solar, o afacere privată, nu a mai putut plăti o parte din dobânzi. Primul default al unei companii de stat este cel al Baoding Tianwei din aprilie anul trecut, scrie Financial Times. Acum ritmul intrărilor în incapacitate de plată accelerează deoarece încetinirea abruptă a activităţii din industria manufac-turieră şi din construcţii obstrucţionează fluxurile de lichiditate din sectoare precum cel al oţelului şi cărbunelui.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai controversată lege a trecut. Darea în plată a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu un singur vot împotrivă

    Legea dării în plată a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaţilor cu o majoritate de 207 voturi “pentru”, un vot “împotrivă” şi o abţinere, scrie Ziarul Financiar

    Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

    De asemenea, deputaţii au stabilit că legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.

    Legea, afltă deja în faza reexaminării, va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis spre promulgare. Singura cale de atac a legii ar mai fi contestarea ei la Curtea Constituţională.

    Deputaţii au stabilit astfel că legea privind darea în plată nu se va aplica programului Prima Casă şi au majorat plafonul creditelor care intră sub incidenţa acestui act normativ de la 150.000 la 250.000 de euro.

  • 17 start-up-uri tech cu potenţial global intră în programul local MVP Academy

    MVP Academy, un program de accelerare adresat start-up-urilor în tehnologie din regiune cu potenţialul de a dezvolta produse tech cu potenţial de creştere global, a selectat pentru ediţia din acest an un număr de 17 start-up-uri hi-tech care dezvoltă produse tech în domenii precum agrotech, cleantech, e-health, consumer hardware sau vehicule electrice.

    Cele 17 start-up-uri selectate în cadrul ediţiei cu numărul trei a programului MVP Academy sunt: 5About, Bunch, CBN IT, Checkmobi, DevDefault, Energy Solaris, Eventya, Grobyk, Hartapescar, InkyDeals, Listplorer, LiveTickets, ReFlex, Scooterson, TinTag, TypingDNA şi Woogie.

    „Nivelul companiilor care aplică la MVP Academy a crescut considerabil în timp – aproape toate companiile participante au produse lansate sau care pot fi precomandate în viitorul imediat, iar o bună parte dintre acestea au deja încasări, unele semnificative. Vedem astăzi din ce în ce mai multe produse hardware, precum şi aplicaţii ale tehnologiei în agricultură şi sănătate, produse care au un impact pozitiv direct asupra calităţii vieţii utilizatorilor”, a declarat Bogdan Iordache, managing director al MVP Academy. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Festivalul de muzică cu cea mai scumpă intrare din lume. Biletul costă 1 milion de dolari – GALERIE FOTO

    Festivalele de muzică devin o atracţie din ce în ce mai mare pentru oameni şi mulţi dintre aceştia sunt dispuşi să călătorească sute sau chair mii de kilometri şi cheltuie sume importante pentru a vedea formaţia sau artistul preferat interpretând melodiile live. Având în vedere acest lucru, era doar un pas până la festivalul cu biletul intrare de 1 milion de dolari.

    Potrivit Forbes, un bilet la festivalul din Islanda Secret Solstice Festival costă nu mai puţin de 1 milion de dolari, de la 200.000 de dolari cât a fost anul trecut. Ce primesc cei care sunt de acord să plătească o astfel de sumă?

    În primul rând, plătitorii sunt aduşi cu un avion privat la festival, de oriunde în lume şi sunt cazaţi pentru şapte nopţi într-o vilă luxoasă cu şase camere, amplasată în centrul capitalei Reykjavik. În bilet intră şi o cină pregătită de un chef islandez important, două maşini de lux  24 de ore din 24 , serviciu de pază, două concerte private, un tur cu elicopterul deasupra Islandei, un tur de vizionare a balenelor şi delfinilor, o plimbare după miezul nopţii pe un gheţar şi transfer cu elicopterul peste tot de-a lungul săptămânii.

    Mai mult, ai acces în toate zonele festivalului, incluzând un bar privat al artiştilor care vor urca pe scenă, acces la prima petrecere din lume ce va avea loc într-un gheţar sau accesul la un concert în interiorul unui vulcan.

    Cine cântă în cadrul festivalului? Sute de artişti de-a lungul a celor patru zile de  festival, printre aceştia se numără Radiohead, the Deftones, Of monsters and men, Jamie Jones, St. Germain sau Roisin Murphy.

    Vestea bună este că nu trebuie să fii dispus să plăteşti 1 milion de dolari pentru a-i vedea în concert pe artiştii de mai sus, ci trebuie să plăteşti 200 de dolari pentru un abonament pe patru zile sau 283 pentru un abonament VIP. 

  • Ţi-a fost afectată reputaţia? Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea pe internet

    Vă propun un mic experiment: deschideţi un browser şi tastaţi, în bara de sus, numele dumneavoastră. Apăsaţi „enter“. Ştiţi în mare măsură, ce urmează să afişeze motorul de căutare; nu vă e totuşi puţin teamă?

    Un celebru citat al lui Warren Buffett este în continuare corect: „Ai nevoie de 20 de ani ca să-ţi construieşti o reputaţie bună şi doar de 5 minute să o strici“, dar singurul lucru care s-a schimbat acum este durata. Nu mai e vorba de 5 minute, e vorba de cele câteva secunde de care are nevoie cineva pentru a-ţi strica imaginea. Câteva secunde pe Facebook, Twitter, LinkedIn sau vreun blog personal – iar informaţia, fie ea corectă sau nu, a intrat în patrimoniul universal al internetului.

    Iar aici intervin ei: cei care ştiu cum să reacţioneze, cum să ascundă informaţiile false şi cum să le contracareze pe cele corecte. Ei sunt cei care te ajută să-ţi pierzi urma online. „Urma“ de care am amintit în titlu nu se referă la identitatea unei persoane, ci la informaţii care se pot deovedi dăunătoare. Ce instrumente există pentru a-ţi îndrepta imaginea într-un mediu care se schimbă de la o secundă la alta şi în care informaţia circulă cu cea mai mare viteză?

    Un studiu al Microsoft a descoperit că 14% dintre adulţi s-au confruntat cu consecinţe negative ca urmare a activităţii online. Dintre aceştia,  21% şi-au pierdut locul de muncă, 16% au ratat angajarea pe un post dorit, 16% şi-au pierdut asigurarea medicală, 14% nu au putut intra la universitatea dorită, iar 15% nu au mai putut accesa un credit. Datele sunt valabile pentru Statele Unite, dar comportamentul utilizatorilor de internet nu suferă modificări majore în funcţie de zonă. Iar în cazul companiilor, după cum veţi putea citi în paginile următoare, consecinţele pot fi mult mai grave.

    REVOLUŢIA UNUI SPANIOL CARE VOIA SĂ FIE UITAT

    În 1998, ziarul spaniol La Vanguardia publica două anunţuri legate de executarea silită a unor proprietăţi; anunţurile veneau de la Ministerul Muncii şi Afacerilor Sociale din Spania, având ca scop atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la licitaţie.

    În noiembrie 2009, un bărbat pe nume Mario Costeja Gonzales, care deţinuse una dintre proprietăţi, a contactat ziarul pentru a le cere să elimine numele său din anunţurile care ajunseseră, între timp, pe pagina de internet a publicaţiei. Motivaţia sa a fost simplă: la o căutare a numelui, primele rezultate duceau exact la acele anunţuri, dar informaţiile în cauză deveniseră irelevante din moment ce executarea silită se încheiase cu mulţi ani în urmă. Publicaţia a refuzat, aşa că bărbatul s-a adresat celor de la Google Spania, cerând eliminarea legăturilor către anunţurile celor de la Vanguardia.
    Povestirea de mai sus a marcat începutul unuia dintre cele mai controversate procese din scurta istorie a internetului. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene dat un verdict; atunci când a fost dat, el a surprins pe toată lumea. Curtea a decis că „O companie ce operează un motor de căutare de pe internet este responsabilă pentru procesarea datelor pe care le afişează, chiar dacă acestea sunt publicate de o terţă parte. Un individ poate cere ştergerea unor hiperlinkuri din indexul motorului de căutare.“

    Cu alte cuvinte, decizia Curţii înseamnă că o persoană poate cere ca anumite informaţii să nu mai apară la căutare. La prima vedere, având în vedere că decizia nu făcea referire la paginile ce găzduiau informaţia, ci doar la motorul de căutare, care este până la urmă un soi de intermediar, lucrurile nu păreau să aibă o atât de mare importanţă; analizând ceva mai în profunzime, decizia din cazul Gonzales vs. Google reprezintă de fapt reglementarea legală a „dreptului de a fi uitat“. Argumentul în această direcţie este unul cât se poate de simplu: marea majoritate a utilizatorilor de internet verifică informaţii pe motoarele de căutare.

    „Dreptul de a fi uitat“ nu a fost însă inventat în 2014: prima variantă a acestui act a fost redactată în 1995, intrând în vigoare trei ani mai târziu. „Directiva de protecţie a datelor“, aşa cum era numit documentul, reprezenta mai mult un set de reglementări cu privire la modul în care o entitate poate folosi datele personale ale unei persoane, cum ar fi adresa sau numărul cardului de credit. În 2012, actul a fost modificat pentru a se aplica şi companiilor din afara spaţiului european ce procesează date ale cetăţenilor europeni; următorul amendament şi cel mai recent datează din 2014, ca urmare a deciziei din procesul Gonzales vs. Google.

    Totuşi, Curtea a făcut diferenţa între informaţii care-i privesc pe simplii cetăţeni şi datele referitoare la persoane publice, considerate de interes public. „Eliminarea unor linkuri de pe lista de rezultate ar putea avea, în funcţie de informaţia în cauză, repercusiuni asupra interesului legitim al utilizatorilor de internet potenţial interesaţi de a avea acces la această informaţie“, se menţiona într-un comunicat al instanţei. Curtea arată că, deşi drepturile persoanei vizate prevalează, trebuie avut în vedere şi interesul publicului de a dispune de informaţia respectivă, „care poate varia în special în funcţie de rolul jucat de persoana menţionată în viaţa publică“.

    Concluzia este că Gonzales vs. Google a scos în evidenţă lupta din mediul virtual dintre susţinătorii liberei exprimări şi cei care invocă dreptul la intimitate. Aceştia din urmă susţin că oamenii au nevoie „să fie uitaţi“, ceea ce înseamnă că au dreptul să li se înlăture urmele digitale de pe internet. Aşadar, dreptul la uitare este una dintre opţiunile pe care o persoană le are atunci când vrea ca anumite informaţii să „dispară“ de pe internet. Cât de eficientă este însă această variantă?