BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Divizia pentru medici a Băncii Transilvania a finanţat până acum proiecte de 740 mil. lei

    DPM a propulsat banca pe poziţia de lider al pieţei privind finanţarea domeniului medical, prin plasamente totale de peste 820 de milioane de lei. Divizia a lansat primul card de credit de pe piaţă adresat medicilor, cu poliţă de malpraxis inclusă, şi are în portofoliu peste 20 de produse dedicate medicilor specialişti, rezidenţi si tehnicieni dentari.

    Prin Divizia pentru medici, Banca Transilvania susţine medicii întreprinzători, facilitând accesul la finanţare pentru proiectele profesionale sau personale ale acestora. Banca a dezvoltat o reţea de 10 sedii dedicate colaborării cu reprezentanţii comunităţii medicale, în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Craiova, Oradea, Galaţi, Constanţa şi Braşov.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România cu capital majoritar privat autohton, ocupa la sfârşitul anului trecut locul al treilea pe piaţă în funcţie de mărimea activelor, cu 25,7 ml. lei, corespunzător unei cote de piaţă de 7,27%. Banca are peste 6.000 de angajaţi, o reţea formată din peste 550 de sedii şi 1,5 milioane de clienţi activi.

  • ANALIZĂ Erste: Necesarul de finanţare al României va fi în 2013 de 70 miliarde lei, similar cu anul acesta

    “Chiar dacă Guvernul este decis să continue procesul de consolidare fiscală anul următor, iar un nou acord cu FMI şi UE este foarte probabil, necesarul brut de finanţare al Ministerului de Finanţe este aproximativ neschimbat comparativ cu 2013”, se arată în nota grupului austriac.

    Din necesarul de finanţare estimat la 70 de miliarde de lei pentru anul următor, echivalent cu 11% din PIB, cea mai mare parte este constituită de acoperirea de datorii ajunse la maturitate şi dobânzi, reprezentând circa 8,8% din PIB.

    Calculele Erste privind necesarul brut de finanţare nu iau în calcul vânzarea unor active ale statului.

    Potrivit datelor Ministerului de Finanţe, maturitatea medie a datoriei emise pe piaţa locală este de doar 1,7 ani, situaţie care conduce la o valoare ridicată a rambursărilor pentru următorii doi ani. Aproximativ 44% din suma împrumutată de pe piaţa locală are maturitatea mai mică de un an, în timp ce numai 3,4% depăşeşte 5 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările de infrastructură rutieră: Premierul discută cu constructorii despre finanţare

    La întâlnire participă atât ministrul Transporturilor, cât şi conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că Guvernul a limitat posibilitatea CNADNR de a efectua şi contracta lucrări fără acoperire în buget şi va iniţia discuţii cu principalii constructori de drumuri, pentru a-i asigura că lucrările deja efectuate vor fi plătite, dar şi pentru a cere un raport mai bun calitate-preţ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Am proiect, caut finanţare

    În urmă cu mulţi ani am dus nişte prieteni americani într-un orăşel din apropiere, ca să mai vadă şi altceva decât şcoala şi cartierul de blocuri în care locuiau. S-a întâmplat atunci ceva care ni s-a părut de neînţeles: plimbându-ne pe nişte străduţe, fata din Kansas a început să chiuie entuziasmată “The rooster! Look at the rooster!”. Era prima dată când vedea un cocoş “adevărat”. Mi-am amintit de această mică întâmplare recent, citind un articol în care un jurnalist clujean se întreba ce-ar fi dacă măcar o dată pe lună elevii s-ar duce în vizită la o fermă, să vadă cum “the rooster” este hrănit cu grăunţe, să afle cum miroase bălegarul şi alte lucruri de genul acesta.

    Mie mi-a plăcut ideea. Ca de obicei când ne place o idee, speculăm puţin pe marginea posibilităţilor de materializare. În cazul acesta, primul pas ar fi un proiect-pilot la o şcoală (dintr-un oraş mare, desigur). Presupunând că poţi găsi un director binevoitor (care ar realiza că nici măcar copiii săi n-au văzut cum se mulge vaca) şi un fermier care n-ar avea nimic împotrivă, te loveşti de un mic impediment: ai nevoie de ceva bani. Nu mulţi, dar trebuie să tipăreşti nişte pliante ca să le explici părinţilor despre ce e vorba, nişte chestionare pentru elevii care au participat, un specialist care să evalueze impactul… mărunţişuri. Aici de obicei se cam termină speculaţiile. N-ai cum să faci rost de banii aceştia.

    Nişte americani s-au văzut şi ei în situaţia asta. Perry Chen visa să organizeze un concert în New Orleans, dar era speriat de riscul de-a pierde o mulţime de bani pentru un proiect care ar fi putut să eşueze. Aşa i-a venit ideea unui instrument web care să-l ajute, pe el, dar şi pe alţii, să adune nişte fonduri prin care să finanţeze “proiecte creative”. După nenumărate ore de brainstorming cu nişte prieteni pe care i-a convins de idee, s-a copt şi soluţia. În esenţă, oricine putea propune un proiect care să aibă o finalitate (deci se excludeau “procese” de lungă durată), să aibă sens (deci nu orice), să vizeze o anumită sumă şi un anumit termen limită până la care suma să fie adunată de la donatori. Dacă suma nu se aduna, proiectul nu primea nimic, iar suma colectată rămânea la donatori. Dacă suma se aduna, proiectul era finanţat, iar organizatorii percepeau un comision de 5%. În 2009 Chen (chelner la acea dată) împreună cu doi prieteni lansau situl Kickstarter. Succesul a fost instantaneu.

    Un raport publicat acum câteva zile spune că pe Kickstarter au fost lansate peste 73.000 de proiecte, rata de succes (proiecte finanţate) a fost de circa 44%, iar suma donaţiilor se ridică la 381 de milioane de dolari. Suma colectată anul acesta este mai mare decât întregul buget pentru 2012 al National Endowment for the Arts, agenţia federală americană care finanţează proiecte artistice. Cât despre gama de proiecte finanţate, diversitatea este cuvântul de ordine. New York Times notează, printre altele, un proiect care visează să trimită câte-o scrisoare personală, amuzantă şi scrisă de mână, tuturor familiilor dintr-un cartier din Pittsburgh (au adunat aproape 4.000 de dolari).

    Un alt proiect finanţat cu peste 8.400 de dolari îşi propune să creeze o bază de date etnografică ce va cuprinde versurile a peste 40.000 de cântece hip-hop. Interesant este proiectul care a adunat peste 30.000 de dolari pentru a publica o versiune “corectă politic” a cărţii “Huckleberry Finn” de Mark Twain, în care epitetele rasiste să fie înlocuite de cuvântul “robot”. Probabil cel mai de succes proiect finanţat (aproape un milion de dolari) este cel al echipei de designeri Minimal, care a realizat nişte ceasuri de mână având la bază un iPod Nano.

    Kickstarter nu este singurul serviciu de “crowd funding”. DonorsChoose ajută profesorii să adune banii pentru proiecte didactice (probabil vizita la fermă s-ar încadra aici), SellaBand vizează exclusiv domeniul muzical, în vreme ce IndieGoGo ajută cineaştii din zona underground. În ultima vreme, modelul devine tot mai popular în lumea ştiinţifică. Cancer Research UK a lansat iniţiativa MyProjects, care permite donatorilor să aleagă în ce domeniu să fie investiţi banii, însă aici sumele sunt redirecţionate către proiectele câştigătoare.

  • Adio, drum ocolitor: centura Capitalei a rămas fără finanţare după rectificarea bugetară

    Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deşi în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei şosele sunt rea­bi­li­taţi, şansele ca lucrările la ceilalţi peste 50 km să continue în această toam­nă sunt compromise. Com­pania Na­ţio­nală de Autostrăzi şi Drumuri Na­ţio­nale din Ro­mânia (CNADNR), în subordinea că­reia se află cen­tura, nu are altă so­luţie decât să suspende con­tractele până în mo­mentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.

    Cel mai mare oraş, cea mai proastă centură ocolitoare: Doar 20 km din centura Capitalei au fost reabilitaţi în cinci ani

    Din sinteza bugetului rectificat al Mi­nisterului Transporturilor publi­cată pe site-ul Ministerului de Finanţe reiese că în acest an alocările pentru modernizarea centurii rutiere a

    Capitalei se mai ridică la doar circa 12,8 mil. lei (2,9 mil. euro), în condiţiile în care la începutul anului pentru această şosea se alocaseră 209,4 mil. lei (47,6 mil. euro). Iar aceasta în condiţiile în care CNADNR a semnat din 2008 până acum cinci contracte pentru reabilitarea a 50 km din centură, pe care nu are cu ce să le finanţeze însă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax,ro

  • Moneda euro, la minimul ultimilor 11 ani faţă de yen, din cauza temerilor privind Grecia

    Totodată, un oficial al băncii centrale a Chinei a avertizat că creşterea economică a ţării ar putea încetini pentru cel de-al şaptelea trimestru consecutiv în perioada iulie-septembrie, la 7,4%, transmite Bloomberg. Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei a coborât luni cu 1,8%, tras în jos în principal de bursa din Hong Kong, care a pierdut 2,6%. Moneda euro a coborât la minimul ultimilor 11 ani faţă de yenul japonez şi se tranzacţionează la cel mai redus nivel din ultimii doi ani faţă de dolar.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Băşcălia finanţiştilor: Cu ce se pot garanta banii pentru băncile spaniole? Cu copiii Spaniei? (FOTO)

    Finlanda, una dintre ţările bogate care sunt chemate să contribuie cu banii contribuabililor lor la asanarea băncilor spaniole, a generat speculaţii despre o posibilă ieşire a sa din zona euro, după ce a făcut opinie separată inclusiv faţă de Germania în privinţa modului de înţelegere a solidarităţii europene. Sâmbătă şi duminică au loc discuţii noi între Finlanda şi Spania, în care partea finlandeză, susţinută de parlamentarii de la Helsinki, a cerut ca Madridul să constituie garaţii colaterale pentru partea de bani cu care Finlanda va contribui la salvarea băncilor spaniole.

    “Premierul finlandez zice că zona euro e într-o situaţie foarte periculoasă, în timp ce Finlanda face tot posibilul să sape şi mai adânc groapa zonei euro, cu grijă să nu cadă ea însăşi acolo”, a scris pe Twitter economistul american Nouriel Roubini, comentând cererea ca Spania să ofere garanţii colaterale pentru Finlanda. Roubini se amuză deja să vorbească despre un “fioros Fixit” (Finland + exit) – ieşirea Finlandei din zona euro.

    “Ce fel de garanţii colaterale? Copiii Spaniei?” se amuză la rândul ei Sarah Quinlan, fondator al fondului de investiţii QAM şi copreşedinte al unui grup consultativ pentru fondurile speculative conduse de femei.

    “Da, e la fel ca în tabloul lui Goya, “Saturn devorându-şi fiii’”, răspunde Nouriel Roubini.

    “De fapt, comparaţia cu tabloul lui Goya e o bună interpretare nu numai pentru Spania, ci şi pentru toate ţările din sudul zonei euro”, replică Mehmet Turk, director de trezorerie la Isbank, cea mai mare bancă din Turcia după active. Turk a adăugat imediat pe Twitter şi o poză cu tabloul respectiv.

    Nu e prima oară când Finlanda procedează aşa. Recent, Finlanda s-a opus, alături de Olanda, “folosirii flexibile” (cerute de Italia şi Spania) a Fondului European pentru Solidaritate Financiară (FESF) şi a viitorului său succesor permanent, Mecanismul European al Ratelor de Schimb (MES). Folosire flexibilă înseamnă că fondurile pot cumpăra de pe piaţa primară sau secundară obligaţiuni de stat, spre a ajuta astfel ţările îndatorate să poată obţine bani mai ieftin decât de pe fieţele financiare, dar şi că pot oferi bani direct băncilor pentru recapitalizare, evitând astfel ca recapitalizarea să crească şi mai mult datoria statelor. Anul trecut, Finlanda a determinat amânarea celui de-al doilea pachet financiar european de salvare pentru Grecia, cerând garanţii colaterale pentru partea Finlandei din creditele oferite Greciei prin intermediul FESF.

    Finlanda, Germania, Olanda şi Luxemburg sunt singurele ţări din zona euro care mai au rating AAA, astfel încât punctul lor de vedere e la ora actuală decisiv pentru orice fel de schemă de solidaritate financiară europeană.

  • Tensiunile politice din România afectează leul şi cresc costurile de finanţare

    Agitaţia provocată de conflictul dintre Ponta şi Băsescu a sporit îngrijorarea investitorilor legată de determinarea României de a respecta disciplina fiscală anul viitor, în cadrul programului preventiv cu instituţiile internaţionale. Uniunea Europeană “l-a convocat” pe premier la Bruxelles pentru a discuta despre acest conflict, în timp ce cancelarul german Angela Merkel, care l-a lăudat pe preşedinte pentru susţinerea măsurilor de austeritate, l-a avertizat pe Ponta în legătură cu încălcarea principiilor de bază ale democraţiei.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bruxelles-ul vrea să consolideze legislaţia împotriva fraudării fondurilor europene

    Pentru a proteja mai bine contribuabilii, comisarii europeni Viviane Reding (Justiţie) şi Algirdas Semeta (Fiscalitate) au iniţiat o propunere de Directivă care crează un cadru mai armonizat în vederea împiedicării persoanelor care comit fraude să exploateze diferenţele dintre sistemele juridice naţionale. “Este în afara oricărei discuţii ca răufăcătorii să îşi însuşească resurse care aparţin Uniunii Europene (UE)”, a declarat Reding într-o conferinţă de presă la Bruxelles, recunoscând că, în prezent, “anumite state membre pedepsesc aceeaşi infracţiune cu închisoarea, în timp ce altele nu o sancţionează”.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: De ce companiile iau mai greu credite

    Explicaţia este înăsprirea condiţiilor de creditare de către bănci, de la garanţiile cerute până la nivelul comisioanelor. Aceeaşi înăsprire a condiţiilor de creditare a fost raportată în sondajele BCE şi de firmele mijlocii sau mici.