BusinessMagazin

Tag: Facebook

  • ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Ponta şi Iohannis continuă lupta pe Facebook, ceilalţi postează rar – FOTO

    Potrivit analizei Mediafax Research&Monitoring, în prima săptămână după turul întâi (3-9 noiembrie) Ponta şi Iohannis au oferit împreună celor 1.172.236 de fani – 121 de mesaje, care au fost răsplătite cu 1.349.735 aprecieri, 99.523 comentarii şi 354.345 distribuiri.

    În privinţa analizei de conţinut, în intervalul 3 – 9 noiembrie Victor Ponta a postat 73 de mesaje, care au primit 571.226 like-uri, au fost comentate de 60.530 de ori şi distribuite de 54.954 ori, însumând un total de 724.683 reacţii. Victor Ponta s-a adresat unui număr de 662.885 fani, în creştere cu 3,75% faţă de săptămâna precedentă. Din punct de vedere al conţinutului, comunicarea lui Ponta de săptămâna trecută este eterogenă, încercând să acopere cele mai diverse teme, de la sport la religie şi de la religie la atacarea contracandidatului, dar nu sunt uitate nici alte teme cum ar fi economia şi justiţia. În patru postări distincte echipa lui Ponta caută să sublinieze faptul că actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi următorul prim-ministru.

    Klaus Iohannis este prezent în comunicarea lui Victor Ponta de 8 ori, de 7 ori fiind acuzat că se teme de o confruntare televizată în direct şi o dată că se pregăteşte să conteste alegerile din 16 noiembrie. Fiecare atac la adresa lui Klaus Iohannis este însoţit de asocierea acestuia cu actualul preşedinte Traian Băsescu, astfel că, dacă numele lui Iohannis este menţionat de 8 ori, tot de 8 ori fiind menţionat şi numele lui Traian Băsescu.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Victor Ponta în perioada 3 – 9 noiembrie este declaraţia de susţinere a lui Călin Popescu Tăriceanu, cu textul: “Victoria lui Ponta va marca sfârşitul epocii Băsescu în România şi este şansa refacerii USL”, postat în 4 noiembrie. Această postare a primit 17.901 aprecieri, 2.316 comentarii şi 3.098 distribuiri.

    În intervalul 3 – 9 noiembrie, Klaus Iohannis a distribuit 48 de mesaje, care au primit 778.469 like-uri, au fost comentate de 38.993 ori şi distribuite de 299.391 ori, însumând un total de 1.169.728 reacţii. Klaus Iohannis s-a adresat unui număr de 509.351 fani în creştere cu 21,48% faţă de săptămâna precedentă. Prin intermediul mesajelor postate pe Facebook, Klaus Iohannis îşi afirmă susţinerea faţă de valorile democratice (în contrast cu contracandidatul său), îndeamnă la o participare masivă la vot şi îşi manifestă solidaritatea cu participanţii la mitingurile de protest generate de deficienţele organizatorice de la secţiile de votare din străinătate. În 12 rânduri mesajele lui Klaus Iohannis conţin atacuri la adresa contracandidatului său Victor Ponta, atacuri având ca principale teme carenţele în organizarea primului tur al alegerilor, disensiunile dintre cei doi privind participarea la dezbaterile televizate şi “moştenirea comunistă” a lui Victor Ponta.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Klaus Iohannis în perioada 3 – 9 noiembrie a fost un mesaj video adresat românilor din diaspora, însoţit de invitaţia de a-l distribui. Această postare a fost pe 6 noiembrie şi a primit 57.471 aprecieri, 4.653 comentarii şi 69.191 distribuiri.

    Luând în calcul doar cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Ponta are o cotă de 57%, iar Iohannis 43% în ceea ce priveşte numărul de fani.

    Victor Ponta are de mai mult timp activitate pe Facebook, creşterea numărului de fani fiind constantă, în timp ce Klaus Iohannis a început o activitate intensă pe reţeaua de socializare cu puţin timp înainte de campania electorală, dar a avut o creştere spectaculoasă a numărului fanilor în ultima perioadă. Fanii lui Iohannis sunt mult mai activi pe Facebook, aducându-i performanţe superioare, candidatul ACL beneficiind după turul întâi şi de susţinere suplimentară din partea simpatizanţilor celorlalţi candidaţi de dreapta.

    Astfel, în ceea ce priveşte engagementul fanilor, Klaus Iohannis are 35,94% în prima săptămână după turul întâi, faţă de 16,22% săptămâna precedentă, în timp ce Victor Ponta are 15,8% în perioada 3-9 noiembrie faţă de 8,49% săptămâna anterioară. De remarcat că Ponta are pentru turul doi un engagementul fanilor mult mai slab decât cel al lui Iohannis în turul întâi.

    Numărul total de like-uri, comentarii şi distriburiri este 1.169.728 la Klaus Iohannis şi 724.683 la Victor Ponta.

    Intracţiunea cu mesajul raportat la numărul fanilor este de 5,35% după turul întâi, faţă de 2,28% în săptămâna precedentă pentru Klaus Iohannis şi 1,54% după turul întâi faţă de 1% în săptămâna anterioară pentru Victor Ponta.

    Odată cu încheierea primului tur de scrutin, candidaţii ieşiţi din cursa electorală au abandonat competiţia pe Facebook. O excepţie notabilă o constituie Monica Macovei, care începând cu a doua jumătate a săptămânii trecute a continuat să posteze mesaje prin care îşi manifestă susţinerea faţă de Klaus Iohannis, rămas în competiţia pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Această situaţie este relevată de media de postări zilnice care a crescut de la 8,45 la 10,43 la Victor Ponta sau a rămas relativ la fel la Klaus Iohannis (6,86 faţă de 7,13) în timp ce la ceilalţi candidaţi a scăzut drastic la o postare pe zi, cu excepţia Monicăi Macovei care are o medie de două postări pe zi.

  • ANALIZĂ Mediafax Research&Monitoring: Ponta şi Iohannis continuă lupta pe Facebook, ceilalţi postează rar – FOTO

    Potrivit analizei Mediafax Research&Monitoring, în prima săptămână după turul întâi (3-9 noiembrie) Ponta şi Iohannis au oferit împreună celor 1.172.236 de fani – 121 de mesaje, care au fost răsplătite cu 1.349.735 aprecieri, 99.523 comentarii şi 354.345 distribuiri.

    În privinţa analizei de conţinut, în intervalul 3 – 9 noiembrie Victor Ponta a postat 73 de mesaje, care au primit 571.226 like-uri, au fost comentate de 60.530 de ori şi distribuite de 54.954 ori, însumând un total de 724.683 reacţii. Victor Ponta s-a adresat unui număr de 662.885 fani, în creştere cu 3,75% faţă de săptămâna precedentă. Din punct de vedere al conţinutului, comunicarea lui Ponta de săptămâna trecută este eterogenă, încercând să acopere cele mai diverse teme, de la sport la religie şi de la religie la atacarea contracandidatului, dar nu sunt uitate nici alte teme cum ar fi economia şi justiţia. În patru postări distincte echipa lui Ponta caută să sublinieze faptul că actualul preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, va fi următorul prim-ministru.

    Klaus Iohannis este prezent în comunicarea lui Victor Ponta de 8 ori, de 7 ori fiind acuzat că se teme de o confruntare televizată în direct şi o dată că se pregăteşte să conteste alegerile din 16 noiembrie. Fiecare atac la adresa lui Klaus Iohannis este însoţit de asocierea acestuia cu actualul preşedinte Traian Băsescu, astfel că, dacă numele lui Iohannis este menţionat de 8 ori, tot de 8 ori fiind menţionat şi numele lui Traian Băsescu.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Victor Ponta în perioada 3 – 9 noiembrie este declaraţia de susţinere a lui Călin Popescu Tăriceanu, cu textul: “Victoria lui Ponta va marca sfârşitul epocii Băsescu în România şi este şansa refacerii USL”, postat în 4 noiembrie. Această postare a primit 17.901 aprecieri, 2.316 comentarii şi 3.098 distribuiri.

    În intervalul 3 – 9 noiembrie, Klaus Iohannis a distribuit 48 de mesaje, care au primit 778.469 like-uri, au fost comentate de 38.993 ori şi distribuite de 299.391 ori, însumând un total de 1.169.728 reacţii. Klaus Iohannis s-a adresat unui număr de 509.351 fani în creştere cu 21,48% faţă de săptămâna precedentă. Prin intermediul mesajelor postate pe Facebook, Klaus Iohannis îşi afirmă susţinerea faţă de valorile democratice (în contrast cu contracandidatul său), îndeamnă la o participare masivă la vot şi îşi manifestă solidaritatea cu participanţii la mitingurile de protest generate de deficienţele organizatorice de la secţiile de votare din străinătate. În 12 rânduri mesajele lui Klaus Iohannis conţin atacuri la adresa contracandidatului său Victor Ponta, atacuri având ca principale teme carenţele în organizarea primului tur al alegerilor, disensiunile dintre cei doi privind participarea la dezbaterile televizate şi “moştenirea comunistă” a lui Victor Ponta.

    Cel mai apreciat mesaj al lui Klaus Iohannis în perioada 3 – 9 noiembrie a fost un mesaj video adresat românilor din diaspora, însoţit de invitaţia de a-l distribui. Această postare a fost pe 6 noiembrie şi a primit 57.471 aprecieri, 4.653 comentarii şi 69.191 distribuiri.

    Luând în calcul doar cei doi candidaţi rămaşi în cursă, Ponta are o cotă de 57%, iar Iohannis 43% în ceea ce priveşte numărul de fani.

    Victor Ponta are de mai mult timp activitate pe Facebook, creşterea numărului de fani fiind constantă, în timp ce Klaus Iohannis a început o activitate intensă pe reţeaua de socializare cu puţin timp înainte de campania electorală, dar a avut o creştere spectaculoasă a numărului fanilor în ultima perioadă. Fanii lui Iohannis sunt mult mai activi pe Facebook, aducându-i performanţe superioare, candidatul ACL beneficiind după turul întâi şi de susţinere suplimentară din partea simpatizanţilor celorlalţi candidaţi de dreapta.

    Astfel, în ceea ce priveşte engagementul fanilor, Klaus Iohannis are 35,94% în prima săptămână după turul întâi, faţă de 16,22% săptămâna precedentă, în timp ce Victor Ponta are 15,8% în perioada 3-9 noiembrie faţă de 8,49% săptămâna anterioară. De remarcat că Ponta are pentru turul doi un engagementul fanilor mult mai slab decât cel al lui Iohannis în turul întâi.

    Numărul total de like-uri, comentarii şi distriburiri este 1.169.728 la Klaus Iohannis şi 724.683 la Victor Ponta.

    Intracţiunea cu mesajul raportat la numărul fanilor este de 5,35% după turul întâi, faţă de 2,28% în săptămâna precedentă pentru Klaus Iohannis şi 1,54% după turul întâi faţă de 1% în săptămâna anterioară pentru Victor Ponta.

    Odată cu încheierea primului tur de scrutin, candidaţii ieşiţi din cursa electorală au abandonat competiţia pe Facebook. O excepţie notabilă o constituie Monica Macovei, care începând cu a doua jumătate a săptămânii trecute a continuat să posteze mesaje prin care îşi manifestă susţinerea faţă de Klaus Iohannis, rămas în competiţia pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale.

    Această situaţie este relevată de media de postări zilnice care a crescut de la 8,45 la 10,43 la Victor Ponta sau a rămas relativ la fel la Klaus Iohannis (6,86 faţă de 7,13) în timp ce la ceilalţi candidaţi a scăzut drastic la o postare pe zi, cu excepţia Monicăi Macovei care are o medie de două postări pe zi.

  • Ce se întâmplă dacă faci click pe „Cine ţi-a vizualizat profilul?”, opţiunea de schimbare a culorii profilului sau concursurile cu premii de pe Facebook

    Escrocii infectează milioane de utilizatori Facebook cu scheme cunoscute, prezentate sub altă formă, potrivit unui studiu realizat pe parcursul a doi ani de furnizorul de soluţii software Bitdefender. 
     
    O echipă de analişti comportamentali şi psihologi a analizat cinci dintre cele mai cunoscute categorii de escrocherii şi a concluzionat că nu există un profil al victimei tipice astfel oricine poate fi păcălit de escrocheriile de pe Facebook, precum clasica “Ghici cine ţi-a vizualizat profilul?”. „Cele mai mari vulnerabilităţi apar din cauza unor dispoziţii umane generale care îl pot influenţa pe orice utilizator la un moment dat. Este greu pentru noi, oamenii, să acceptăm comportamentul nostru iraţional sau faptul că ne lăsăm pradă impulsurilor pe care le atribuim, în mod normal, celor mai puţin educati ”, a spus psihologul Nansi Lungu, behavior analyst la Bitdefender.
     
    Cu toate acestea, analiza psihologica a evidentiat o legatura stransa intre victime si lipsa de informare, in special in ceea ce priveste modul de functionare a retelei sociale Facebook. In timp ce aproape jumatate dintre amenintarile cibernetice mizeaza pe curiozitatea utilizatorilor de a sti cine le-a vizualizat profilul, una din trei fraude atrag victimele cu functionalitati pe care Facebook nu le-a implementat inca, precum butonul de “Dislike” sau personalizarea Timeline-ului cu palete noi de culori.
     
    Tombole false, cum ar fi cele cu bilete gratis la Disneyland sau puncte de joc, reprezinta 16.51% din numeroasele escrocherii din ultimii doi ani, in timp de materialele pornografice cu celebritati reprezinta 7.53%. Escrocheriile de pe Facebook fac bani prin chestionare frauduloase sau virusi de tip Troian care fura parole bancare sau din browser.
    Desi sunt inca o categorie de nisa, materialele video ce promoveaza violenta castiga popularitate, avertizeaza expertii in securitate ai Bitdefender. Escrocheriile de tip “Like and Share” care se folosesc de imagini socante, precum animale lovite, copii suferinzi si femei torturate reprezinta 1% din totalitatea fraudelor, potrivit studiului. Cel mai recent exemplu este cel in care un material video cu o femeie ucisa de sotul ei pentru ca a sarutat alt barbat a infectat utilizatorii cu  virusi.
     
    Cele mai populare categorii de escrocherii folosite de criminalii cibernetici pentru a pacali utilizatorii de Facebook sunt:
     
    1. Ghici cine ti-a vizualizat profilul?- 45.50%
    2. Noi functionalitati ale Facebook – 29.53%
    3. Escrocherii cu premii – 16.51%
    4. Escrocherii cu celebritati – 7.53%
    5. Materiale video cu atrocitati – 0.93%
     
    Studiul a analizat 850.000 de escrocherii raspandite in tari precum Romania, Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Germania, Spania, Franta si Arabia Saudita incepand cu octombrie 2012. Pentru mai multe informatii privind psihologia celor care devin victime ale pacalelilor pe Facebook, puteti accesa studiul integral realizat de Bitdefender pe acest subiect.  
     
     

  • Un nou experiment Facebook iese la iveală. Reţeaua de socializare ar fi crescut cu 3% prezenţa la vot în Statele Unite, în 2012

    Sistemul folosit de compania condusă de Zuckerberg nu este clar, însă acesta a ţintit prezentarea unor postări care să îi facă pe utilizatori dornici să ia parte la activităţile civice.

    Facebook nu a prezentat însă ştiri cu conţinut politic, deoarece acest lucru, spun reprezentanţii companiei, ar fi reprezentat un act de manipulare.

    “Procesul de votare stă la centrul democraţiei, şi credem că suntem cu toţii trebuie să aducem un plus comunităţii”, a declarat un reprezentant al companiei.

    Dezvăluirea privind acest experiment vine la doar patru luni după ce Facebook a fost implicată într-un scandal privind manipularea stării de spirit a utilizatorilor. În acel caz, reţeaua de socializare a selectat doar conţinut sau, după caz, negativ pentru a putea studia reacţia oamenilor.

  • Unul din cinci români anunţă pe Facebook că a plecat în vacanţă

    Un român din 5 anunţă pe Facebook sau pe alte reţele de socializare faptul că pleacă în vacanţă sau postează fotografii din concediu în timp ce este plecat, conform unui sondaj realizat online în cadrul Campaniei „Octombrie – Luna Asigurărilor de Locuinţe”.

    Astfel, conform sondajului, 20,45% dintre respondenţi anunţă pe Facebook sau pe alte reţele de socializare când pleacă în vacanţă sau postează fotografii în timp ce sunt plecaţi.

    Pe de altă parte, restul de 79,55% au răspuns negativ la această întrebare, demonstrând o mai mare atenţie faţă de securitatea locuinţei lor.  

    Printre lucrurile pe care nu ar trebui să le postaţi niciodată pe Facebook, scriu cei de la about.com, se numără: zile de naştere ale membrilor familiei, pentru că astfel uşuraţi munca hoţilor de identităţi; dacă sunteţi sau nu într-o relaţie, pentru că astfel puteţi atrage admiratori nedoriţi; locul în care vă aflaţi la momentul postării; faptul că vă aflaţi acasă singur, dacă este cazul; şi fotografii ale copiilor alături de numele acestora.

  • Avertismentul celui mai galonat antreprenor al momentului: Inteligenţa artificială este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii

    „Prin inteligenţa artificială, trezim demonul la viaţă”, a spus Musk. „Toate acele poveşti în care personajul stă liniştit, ştiind că are pentagrama şi apa sfinţită şi poate controla demonul, se termină întotdeauna prost. Trebuie să fim extrem de atenţi atunci când vine vorba de inteligenţa artificială. Dacă m-aţi pune să ghicesc care este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, aş spune că este aceasta. Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că este nevoie de o serie de măsuri care să reglementeze dezvoltarea inteligenţei artificiale, atât la nivel local, cât şi la nivel global.”

    Elon Musk a mai avertizat, în trecut, despre pericolul inteligenţei artificiale, postând pe Twitter mesajul că aceasta poate fi chiar mai periculoasă decât bombele atomice. Întrebat de ce a investit totuşi în anumite companii care cercetează inteligenţa artificială, Musk a răspuns, zâmbind: „Vreau să fiu cu ochii pe ele.“ El a dezvoltat apoi, spunând că vrea să urmărească evoluţia acestor companii şi să se asigure că se iau toate măsurile de precauţie necesare.

    Inteligenţa artificială se defineşte ca inteligenţa exprimată de maşini sau programe, reprezentând o zonă de studiu ce are ca scop crearea unei inteligenţe similare cu cea a creierului uman. O altă definiţie, folosită de unii cercetători, se referă la „un sistem care percepe condiţiile exterioare şi ia măsurile necesare pentru a-şi maximiza şansele de succes”; termenul a fost creat de John McCarthy în 1955.

    Marii jucători din zona de tehnologie par încântaţi de ideea de inteligenţă artificială, atât timp cât aceasta poate fi controlată şi utilizată doar în anumite direcţii. Companii precum Google sau Facebook investesc sume mari pentru a dezvolta sisteme care funcţionează similar minţii umane.

    În ianuarie, Google a achiziţionat start-up-ul britanic DeepMind, o companie specializată în inteligenţa artificială fondată de un fost campion la şah în vârstă de 37 de ani. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice, dar analiştii estimează că Google a plătit în jur de 500 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar. La începutul lunii octombrie, reprezentanţi ai gigantului IT au anunţat un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a dezvolta platforme de inteligenţă artificială.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, se numără şi el printre miliardarii din domeniul tehnologiei interesaţi de inteligenţa artificială. Alături de Elon Musk şi de actorul Ashton Kutcher, el a investit în jur de 40 de milioane de dolari în compania Vicarious FPC.

    Vicarious FPC are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem capabil să reproducă funcţiile neocortexului uman, adică partea care controlează mişcarea, vederea, precum şi înţelegerea limbajului şi a funcţiilor matematice. Scott Phoenix, cofondatorul companiei, speră ca într-o bună zi să poată construi un calculator care „să gândească la fel cum o fac oamenii, dar să nu aibă nevoie de mâncare sau somn“.

    În cadrul unui interviu, Zuckerberg a declarat că investiţia reflectă un interes personal, fără a avea vreo legătură cu reţeaua de socializare pe care o conduce. Cu toate acestea, Zuckerberg a confirmat că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea avea un impact semnificativ în procesul de transformare şi de prelucrare a datelor generate de utilizatori pe Facebook.

  • Facebook a raportat venituri în creştere pentru trimestrul trei, dar acţiunile au scăzut cu 10%

    Zuckerberg a spus că 2015 va fi un an extrem de important din punct de vedere al investiţiilor pentru Facebook, iar Wehner a avertizat că reţeaua de socializare ar putea înregistra o creştere de 50-70% a costurilor. Compania, au mai spus cei doi, va oferi noi locuri de muncă şi va investi în tehnologii de advertising.

    Veniturile Facebook, în trimestrul trei, au fost de 3,2 miliarde, depăşind aşteptările analiştilor de pe Wall Street care vorbeau de 3,1 miliarde.

    Încasările provenite din mobile au continuat să crească, reprezentând 66% din încasările totale. În trimestrul doi, ele au reprezentat 61% din total.

  • Românul care optimizează facebook pentru Android: Limbajele de programare vor deveni la fel de uzuale ca orele de matematică

    “No one checks-in and checks-out as a programmer. Meseria de programator îţi mănâncă tot timpul.” Vorbele spuse cu un accent american perfect din gura lui Alexandru Petrescu nu trădează un discurs motivaŢional dobândit la vreo Şcoală de leadership. În 1992, la vârsta de 8 ani, emigra alături de familia sa în SUA, iar în toamna anului 2014 se întorcea pentru prima dată la Bucureşti, în postura de Software Engineer Lead la Facebook.

    Într-o sală cu peste 200 de tineri programatori din mai multe ţări prezenţi în luna octombrie la Droidcon Bucureşti, unul dintre cele mai importante evenimente pentru dezvoltatorii de aplicaţii pentru platforma mobilă Android, Petrescu împărtăşeşte câteva dintre ideile care l-au ajutat să ajungă să lucreze la cea mai mare reţea socială din lume.

    „Lumea are nevoie acum de «problem-solveri». Şcoala e importantă, dar trebuie să faci mai mult de atât. Dacă ai învăţat la Stanford ai şanse mai mari să fii chemat la un interviu, dar nu ai garanţia că vei fi angajat“, spune românul într-un interviu acordat la finalul prezentării.

    Alexandru Petrescu a copilărit cu sora sa în apropierea Bucureştiului până la vârsta de 8 ani. Tatăl său, inginer agronom, a decis în 1990 să emigreze, sătul de „politica de rotire de cadre“ a vechiului regim. Ajuns în Arizona alături de soţia sa şi cei doi copii, tatăl lui Alexandru a încercat să se angajeze. „A intrat în primul restaurant mai dichisit şi a început să vorbească cu unul dintre bucătari în limba franceză. L-au angajat imediat“, povesteşte Alexandru.

    Trei ani şi câteva joburi mai târziu, tatăl lui Alexandru a cheltuit 300 de dolari pentru un calculator pe care i l-a făcut cadou fiului său. „A fost primul contact pe care l-am avut cu un calculator şi atunci am început să învăţ programare pe cont propriu. Mai târziu, tatăl meu a cumpărat pe credit un calculator de 2.000 de dolari. Era o sumă uriaşă chiar şi pentru Statele Unite. I-a luat ani să plătească ratele, dar a fost cel mai de preţ cadou pe care l-am primit în viaţa mea“, îşi aminteşte Alexandru.

    Ce a urmat pentru românul devenit adolescent între timp pare desprins din capitolul de poveşti clasice din Silicon Valley: a intrat la facultate, din care s-a retras înainte de a o termina (la fel ca şi Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook) şi a început să dezvolte proiecte proprii, înfiinţând diverse start-up-uri. Între timp a lucrat pe poziţia de consultant în publicitate pentru a se întreţine.

    Una dintre firmele pe care le-a înfiinţat a fost Urban Pixels, un start-up din New York care a realizat „Can i Stream It?“, o aplicaţie de căutare a filmelor şi clipurilor care sunt disponibile pentru vizualizarea online contra cost. Aplicaţia a fost folosită de peste 4 milioane de utilizatori de platforme mobile, atât pe Android, cât şi pe iOS, conform lui Alexandru Petrescu.Cel mai important pas din cariera lui Alexandru a venit în 2013, când s-a programat pentru un interviu la Facebook.

    „Oamenii de acolo pun foarte mare accent pe ceea ce ştii să faci. De aceea, faptul că nu am terminat facultatea nu a contat foarte mult. Oamenii obişnuiţi cu programarea încă de mici au un avantaj foarte mare, pentru că sunt obişnuiţi să găsească soluţii acolo unde alţii abandonează“, spune românul.

    La Facebook, Petrescu lucrează la îmbunătăţirea performanţelor şi eficienţei traficului de date ale aplicaţiei reţelei sociale pentru Android.Pe Zuckerberg, Alexandru l-a întâlnit la un hackathon, genul de evenimente pe care Facebook le organizează pe o perioadă de câteva zile, în cadrul cărora se încearcă dezvoltarea unor aplicaţii noi, indiferent de aria de utilizare. „L-am văzut o singură dată acolo, este în general o persoană foarte ocupată. El lucrează în Menlo Park, eu în birourile din Seattle“, spune Petrescu, fără să dea prea multe detalii despre şeful său.

    Partea care i-a plăcut cel mai mult lui Alexandru la noul loc de muncă a fost că nu există şefi. „Toată lumea lucrează după un proiect, există câţiva coordonatori pentru programe mai complexe, dar în principiu toată lumea ştie ce are de făcut. Nu există un şef care să te preseze să-ţi termini sarcinile de serviciu. Acesta este stilul pe care l-a impus Mark Zuckerberg“, spune Petrescu.

    Găsirea oamenilor potriviţi pentru jobul potrivit pare să fie marea problemă a dezvoltatorilor din IT în ultimii ani. La nivel european, spune Danny Gooris, senior regional manager la Oracle Academy în Bruxelles, există un deficit de 300.000 de joburi neacoperite, care ar putea urca la 500.000 până la finalul lui 2015, iar antreprenorii din SUA par să se confrunte cu aceeaşi problemă. „Există multe joburi neacoperite care au nevoie de specialişti“, susţine Petrescu. Cât despre colegii români de la Facebook, Alexandru estimează că sunt „câteva sute“, dar nu poate spune foarte precis pentru că sunt împrăştiaţi în toate birourile companiei. „Am întâlnit foarte mulţi colegi români în birourile din Seattle sau Londra“.

    Care este cea mai mare provocare când lucrezi la o companie cu aproape un miliard şi jumătate de utilizatori? Interconectarea, spune Petrescu. Dezvoltatorul român se alătură ideii conform căreia limbajele de programare vor deveni în viitorul apropiat la fel de uzuale ca orele de matematică, însă ceea ce vor fi nevoiţi să facă programatorii viitorului e să-i aducă şi mai aproape unii de alţii pe utilizatorii de aplicaţii.

    Ce sfaturi ar putea da studenţilor români? În primul rând oamenii care lucrează la Facebook fac lucruri în afara şcolii, iar programatorii cu adevărat pasionaţi încep să înveţe limbaje de codare cu mult timp înainte de a merge la facultate. „Dacă te concentrezi timp de patru ani doar pe programa şcolară o să pierzi foarte multe lucruri care se schimbă în jurul tău, mai ales în această industrie extrem de dinamică. Acum 5 ani făceam programe în Flash. După aceea, a apărut iPhone şi Flash-ul a dispărut. Este foarte important să ţii pasul cu schimbările din piaţă“, argumentează Petrescu.
    Cum sunt dezvoltatorii

    români şi ce le lipseşte să dezvolte o aplicaţie care să fie folosită cel puţin la nivel regional? „Acum zece ani nu ştiam că sunt programatori buni în România, dar acum a devenit un stereotip“, spune Petrescu, remarcând totdată că spiritul antreprenorial local nu se dovedeşte foarte pragmatic. „Probabil cea mai mare problemă este că există prea mulţi antreprenori de un dolar, fiecare încearcă să facă ceva de unul singur, în loc să se asocieze şi să-şi delimiteze fiecare sarcinile. Cred că există totuşi potenţial foarte mare pentru programatorii români, nu doar ca locuri de muncă  în marile companii, dar şi ca dezvoltare de firme proprii“.

  • Facebook lansează o opţiune de alertă în caz de calamitate

    Această facilitate va informa doar prietenii că persoana în cauză este în siguranţă. Cei care nu sunt conectaţi cu persoana respectivă nu pot afla nimic.

    “Safety check” se va activa doar în cazul unor dezastre naturale şi va trimit actualizări atât timp cât starea de urgenţă se menţine.

    Reprezentanţii Facebook nu au anunţat data la care această opţiune va deveni disponibilă.

    Reţeaua socială Facebook are 1,3 miliarde de utilizatori în întreaga lume, 300 de milioane dintre aceştia folosind, de asemenea, şi aplicaţia Facebook Messenger. WhatsApp, care oferă o soluţie ieftină pentru înlocuirea mesajelor trimise pe telefon, are 600 de milioane de utilizatori la nivel mondial.

  • O angajată s-a dus la şeful ei ca să îl anunţe că vrea să aibă un copil. S-a răzgândit imediat când a aflat ce primeşte

    La sfârşitul unei petreceri din New York City, femeile care au participat au primit pungi de cadouri în care se aflau ouă cu ciocolată Cadbury. Cadoul nu a fost întâmpător, ţinând cont că petrecerea a fost organizată de compania EggBanxx şi era de fapt o modalitate de promovarea a activităţii companiei, respectiv îngheţarea ovulelor femeilor, potrivit The Atlantic.

    Procedura costă cel puţin 10.000 de dolari pentru fiecare recoltare, iar specialiştii recomandă minimum două recoltări. La acest preţ, se adaugă şi un cost adiţional de 500 de dolari anual pentru depozitarea ovulelor. Dacă până acum, aceasta a reprezentat o opţiune pentru femeile care nu erau preocupate de conceperea unui copil, dar voiau să îşi domolească temerile referitoare la imposibilitatea de a face acest lucru în viitor, acum lucrurile ar putea să se schimbe. Cele mai mari firme din Sillicon Valley oferă, în pachetele de beneficii extrasalariale, această opţiune angajatelor, potrivt NBC News Reports, citat de The Atlantic. Facebook a început deja să ofere acest beneficiu, iar Apple va face acelaşi lucru începând cu luna ianuarie. Ambele companii vor acoperi costuri de până la 20.000 de dolari pentru conservarea ovulelor angajatelor.

    Facebook şi Apple au oferit de asemenea beneficii extrasalariale pentru tratamente de fertilitate şi adopţie. Facebook oferă şi bani la naşterea copiilor angajaţilor: 4.000 de dolari pentru haine, scutece sau alte nevoi pe care le au de obicei părinţii.

    Îngheţarea ovulelor reprezintă un avantaj adăugat la acest pachet. Astfel că de la momentul din 2008 în care varianta îngheţării ovulelor a fost prezentată ca experimentală, în prezent, începe să intre în normalitate printre angajatele multinaţionalelor.

    Îngheţarea ovulelor este mai degrabă o garanţie decât o asigurare pentru angajate, susţin psihologii. Compania EggBanxx prezintă acest proces ca pe unul de “pace mentală” pentru femei, garantând că vor putea avea un copil indiferent de vârstă, fiind simultan şi un instrument de a motiva angajatele companiilor. “Poate că nu ai găsit partenerul potrivit sau poate că vrei să te concentrezi pe educaţie şi carieră”, scrie siteul EggBanxx: “Vreau să îmi gestionez singură problema, decât să o arunc în braţele viitorului meu partener cu care voi avea o relaţie. Nu vreau să mă gândesc continuu la ceasul meu biologic. Mai degrabă îmi stochez acum ovulele, cât sunt tinere şi sănătoase, şi le folosesc când voi fi mai bătrână. Faptul că angajatorul plăteşte e un avantaj în plus şi mă ajută să amân decizia de a naşte. Vreau totuşi ca într-o zi să pot să am copii”, spune Donna Kanze, 32 de ani, angajată în industria IT, citată de New York Post.