BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Mai ieftin ca-n China




    Canon a renuntat sa-si mai extinda fabricile din China sau sa ridice altele noi si, in loc, isi va dubla – pana la 8.000 – numarul de angajati de la o fabrica din afara capitalei Vietnamului, Hanoi. In apropiere, Nissan isi extinde un centru de inginerie mecanica. Hanesbrands, compania de lenjerie intima cu sediul in Winston-Salem, California de Nord, construieste si ea doua fabrici in aceasta regiune, la fel ca si Texhong Textile Group din Shanghai.








     

    O lunga lista de ingrijorari in privinta Chinei sta in spatele acestei tendinte: inflatie, penurie de forta de munca si de energie, o moneda in continua apreciere, politici guvernamentale in schimbare, chiar si posibilitatea unor tulburari sociale de amploare intr-o buna zi. Dar cea mai importanta dintre ele e ca salariile din China cresc cu 25% pe an in dolari, in multe domenii, si China nu mai e asa un chilipir.

     

    Companiile folosesc strategia “China plus unu” ca sa reduca riscurile de supradependenta de fabricile dintr-o tara. Corporatiile multinationale “iau in calcul toata lumea si vor sa mentina un echilibru” intre China si alte state, spune Edward Kang, directorul executiv de la Ever-Glory International, un producator de articole sportive din Nanjing, China. Ever-Glory, care vinde catre Wal-Mart, construieste la randul sau o fabrica in Vietnam.

    Companiile care mai raman in China cauta cu disperare sa tina costurile sub control. “Ne vom pastra capacitatea din China, dar vom creste gradul de automatizare si vom reduce numarul angajatilor”, spune Laurence Shu, directorul financiar al companiei Texhong din Shanghai, unul dintre cei mai mari producatori de articole textile din bumbac si elastan. Ca sa scada costurile cu forta de munca, Hanesbrands construieste o fabrica intens automatizata in Nanjing. Dar compania mai construieste o alta fabrica in Vietnam, pe langa cea pe care a cumparat-o aici, si inca doua in Thailanda. 

     

    Gerald Evans, presedintele pentru livrari globale la Hanesbrands, spune ca, in comparatie cu China, “in Vietnam si in Thailanda am gasit mai multa disponibilitate imediata atat pentru teren, cat si pentru forta de munca”. Hanesbrands va muta o parte din productie din Mexic si America Centrala catre Asia.

     

    In China, unde zonele rurale nu prea mai abunda in tineri muncitori apti de lucru pe care sa-i trimita fabricilor, salariile au crescut cu peste 10% pe an pentru multi dintre cei de pe linia de productie. Iar pentru muncitorii calificati, precum tehnicienii mecanici, salariile cresc si mai repede.

     
    Trebuie spus insa ca, desi companiile cauta alte locuri ca sa-si fabrice produsele, se lovesc si in alte parti de economii supraincalzite: in Vietnam, spre exemplu, inflatia a fost de 25,2% in mai. Totusi, pe de alta parte, China incepe sa renunte la obiceiul de a percepe impozite reduse de la companiile detinute de straini, in timp ce Vietnamul inca le ofera investitorilor un impozit zero pentru primii patru ani si o reducere la jumatate a impozitului standard de 10% pentru urmatorii zece ani.
     

    In provinciile de pe coasta, cu acces rapid la porturi, chiar si muncitorii necalificati castiga acum 120 de dolari pe luna la 40 de ore lucrate saptamanal, iar adesea sensibil mai mult. Muncitorii din fabricile vietnameze castiga cam 50 de dolari pe luna la 48 de ore lucratoare in fiecare saptamana, inclusiv sambata.

     

    Texhong estimeaza ca pentru fiecare lucrator chinez din domeniul textilelor, costurile medii cu forta de munca vor creste cu 16% in acest an, incluzand aici cresterile in costurile cu beneficiile suplimentare, comparativ cu cele 12%, cu cat au crescut anul trecut. Noile reglementari fac mai dificil pentru companii sa evite plata beneficiilor, precum contributiile la fondurile de pensii, crescand si mai mult costurile cu forta de munca. Cand aceste cresteri se combina cu o moneda care se apreciaza fata de dolar cu un ritm anual de pana la 10%, costurile cu forta de munca in China urca pana la 25% pe an sau chiar mai mult. Iar inflatia in China – peste 8% in februarie, martie si aprilie si 7,7% in mai – indica perspectiva ca aceste costuri sa creasca si mai mult in curand.

     

  • Shopping City Sibiu se extinde cu 35.000 mp

    Shopping City Sibiu va include, dupa finalizarea procesului de extndere, un hypermarket Carrefour de 12.000 mp, un operator de mobila Mobexpert de 7.740 mp, un Flanco World cu o suprafata de 1.000 mp, un Proges (1 200 mp), galeria comerciala Promenada Mall urmand sa fie extinsa de asemenea cu 3.000 de metri patrati.

     

    Parcul de retail va fi unul din cele mai ample dupa finalizarea extinderii, cu doua hypermarkert-uri – Real si Carrefour, doi operatori de mobila – Mobexpert si Mobilia, doi operatori de bunuri electronice si electrocasnice – Media Galaxy si Flanco, un operator de bricolaje – Baumax, si un mall – Promenada Mall. In plus, Shopping City Sibiu detine o unitate exterioara de retail de 4.000 mp care ii are chiriasi pe Hervis Sport, Takko Fashion, Deichmann si New Yorker.

     

    “Extinderea Shopping City Sibiu va aduce un mare avantaj parcului de retail, oferind clientilor o singura destinatie pentru toate nevoile de shopping ale acestora", a declarat Michael Gingrich, regional asset manager al Argo Real Estate. Agentul exclusiv de inchiriere a parcului de retail a fost Cushman & Wakefield Activ Consulting, reprezentantii companiei de consultanta declarand ca noua galerie este inchiriata in proportie de 80%.

     

    Suprafata totala a parcului de retail va ajunge la 85.000 mp inchiriabili cand toate extinderile vor fi finalizate. Investitia totala Argo Real Estate pentru aceasta extindere este estimata la 34 milioane de euro
     

  • Carrefour deschide al 14-lea hipermarket

    Magazinul are o suprafata de vanzare de 7.400 mp si este situat la intrarea in Pitesti, la nodul de legatura dintre autostrada Bucuresti-Pitesti si DN 65. Centrul comercial care il gazduieste, Jupiter City, are o suprafata de 40.000 mp si include o vasta galerie comerciala.

    Investitia in hipermarketul Carrefour Pitesti a fost de aproximativ 20 de milioane de euro. Astfel, au fost create 450 noi locuri de munca, iar de la infiintarea sa, Carrefour Romania a facut deja peste 8.000 de angajari in hipermarketuri si are peste 1.000 de angajati in supermarketurile Carrefour Express.

    Carrefour este lider pe formatul de hipermarket in Romania, realizand in 2007 o cifra de afaceri de 866 milioane de euro, cu o crestere de 42,2% fata de 2006. In 2008, Carrefour se asteapta sa depaseasca 1 miliard de euro, cifra de afaceri.
     

  • Plaza Romania se extinde

    Extinderea Plaza Romania consta in construirea unui etaj suplimentar deasupra supermarketului G’market. Suprafata G’Market va fi redusa, permitand introducerea unui nou magazin de dimensiuni mari. De asemenea, va fi construit un nou mezanin in acelasi sector, care va fi accesibil de la primul etaj, amplasarea unor magazine urmand sa fie schimbata.

     

    “Prin extinderea centrului comercial dorim sa oferim clientilor nostri o mai mare varietate de magazine si de servicii, iar renovarea acestuia va face ca experienta vizitarii centrului comercial sa fie una cat mai placuta. Dupa extensie, mixul de magazine va fi imbunatatit prin adaugarea a peste 30 de magazine noi.”, a declarat directorul general Anchor Grup, Ibrahim Paksoy.

     

    Centrul comercial va fi complet renovat, traficul urmand sa fie asigurat orizontal, dinspre nivelul sectorului de restaurante şi vertical, prin instalarea unor scari rulante la parter şi la etajul unu, conducand spre zona extinsa. Lucrarile la extensia Plaza Romania au inceput, urmand sa fie incheiate in acest an in timp ce partea extinsa a centrului comercial isi va primi vizitatorii la inceputul anului viitor.
     

     

  • Ne mutam la Bucuresti

    "Cand am venit pentru prima oara in Romania, in 1993, comertul modern aproape ca nu exista. Am vazut doar cateva supermarketuri in Bucuresti, unul era detinut de un grec, iar restul erau complet dezorganizate", isi aminteste Philippe Lavalard, presedintele grupului CDE France, proprietarul lantului de supermarketuri Interex din Romania.

    La acel moment, a sesizat imensul potential pe care tara il oferea retailerilor, dar prioritatile la nivel international erau altele, asa ca intrarea pe piata romaneasca a fost amanata pana in 2002. In zona, accentul a fost pus pe Polonia si pe Bosnia, cu un potential mult mai mare.

    In 2005, cand s-a intors in Romania, Lavalard a fost uimit de imensa schimbare petrecuta in doar 12 ani. "Tara si-a revenit cu o viteza uimitoare, dar continuu sa cred ca s-a pus prea mare accent pe mediul urban in defavoarea localitatilor de la tara", spune seful CDE. "Daca ne gandim la beneficiile agriculturii si ale industriei, cred ca mediul rural are un potential inca nevalorificat."

    CDE Romania Interex (CDE – La Compagnie de Distribution EuropZenne) este un operator de retail ce face parte din grupul francez IntermarchZ, Groupement des Mousquetaires. Istoria lui a inceput in urma cu aproape patru decenii, cand 75 de distribuitori francezi independenti s-au grupat in jurul lui Jean-Pierre Le Roch sub sigla EX, redenumita IntermarchZ (ITM), Les Mousquetaires de la Distribution. In 2006, grupul era prezent in 10 tari, avea 4.000 de magazine, 46 de baze logistice si o cifra de vanzari de 31,5 miliarde de euro.

    Expansiunea francezilor in zona Balcanilor a inceput in 1999, Interex fiind acum prezent in Serbia, Bosnia si Romania. Primul punct de vanzare din Romania a fost inaugurat in aprilie 2002, la Ploiesti, in urmatorii ani fiind deschise alte 10 magazine, dintre care cel mai recent in acest an, la Barlad. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de aproximativ 98 de milioane de euro, francezii estimand o crestere de pana la 138 de milioane de euro anul acesta, despre care se spera ca va aduce si trecerea pe profit.

    Cei mai mari operatori de supermarketuri din Romania, dupa valoarea vanzarilor, sunt la ora actuala Billa (grupul Rewe, cu afaceri de 1,34 mld. euro in 2007), Mega Image (grupul Delhaize), recent consolidat prin preluarea retelei La Fourmi, si Carrefour, intrat in segmentul supermarketurilor prin achizitia Artima. Desi recunosc ca au intampinat probleme in cei sase ani de cand sunt in Romania, reprezentantii Interex au decis sa investeasca in jur de 110 milioane de euro (fonduri provenite din surse interne ale companiei-mama) in remodelarea vechilor spatii si in deschiderea altor 40 de magazine pana in 2012.

    Investitia medie pentru un magazin variaza de la 2,7 la 4,5 milioane de euro, in functie de costurile cu spatiul (inchiriat sau cumparat), iar suprafata medie este de circa 2.500 mp. Grupul nu exclude extinderea prin cumpararea unei retele romanesti de magazine, insa t decizie finala nu a fost inca luata. Lavalard recunoaste ca si Interex a primit nenumarate oferte de cumparare, dar sustine ca firma nu este de vanzare.

    Din noua strategie a companiei face parte si recenta mutare a sediului central al companiei din Ploiesti la Bucuresti. "Cea mai mare dorinta a noastra este sa deschidem un magazin in Capitala nu mai tarziu de 2009", spune Stanislas Mainfroy, secretar general al Interex Romania. ÒInca nu ne-am decis asupra unei zone din Bucuresti, dar colaboram cu dezvoltatorii pentru a gasi un loc care sa corespunda tuturor criteriilor noastreÓ, explica Philippe Lavalard. Francezii sunt optimisti si cred ca in Bucuresti inca mai exista posibilitati de crestere pe piata.

    Reprezentantii Interex incearca sa explice de ce pana acum n-au izbutit sa realizeze profit prin faptul ca au ajuns pe piata din Romania mai tarziu decat competitorii. "In plus, dificultatile au tinut de cadrul juridic si administrativ, care nu favorizeaza dezvoltarea rapida. Iar cresterea nejustificata a preturilor terenurilor reprezinta un alt factor care franeaza dezvoltarea in general", considera Lavalard.

    Totusi, francezul se declara optimist: "In Franta, eu locuiesc intr-un oras cu 12.000 de locuitori, unde exista doua hipermarketuri, doua supermarketuri si un discounter. Cu siguranta e un mediu saturat, e o consecinta a expansiunii comertului modern, dar sunt sigur ca piata se va autoregla".

    In celelalte tari in care opereaza, Groupement des Mousquetaires reprezinta o grupare independenta, alcatuita din circa 1.200 de proprietari de magazine. Chiar Philippe Lavalard este proprietarul unui spatiu de vanzare in orasul sau natal din Franta. ÒIncercam sa dezvoltam filozofia preturilor mici si sa o exportam in tari suficient de mature din punctul de vedere al comertului intern", sustine el.

  • Raftul portughezilor

    “Au venit, au luat pulsul pietei, s-au intalnit cu mai multi potentiali parteneri si ne-au ales pe noi”, rezuma Ramona Stanciulescu, director executiv al Rafar, discutiile cu partenerii de la care firma pe care o conduce a inchiriat brandul. Interesul portughezilor pentru piata romaneasca dateaza din 2006, insa intre timp “planurile au devenit concrete inclusiv datorita exploziei de proiecte de centre comerciale. In plus, si bugetul consumatorilor romani pentru haine este din ce in ce mai mare”, afirma Stanciulescu.

    Intr-adevar, noile magazine si cresterea consumului genereaza o crestere anuala de 30% a pietei de retail de moda, estimata de Maria Grapini, presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS), la 2,3 miliarde de euro.

    Rafar, divizia de fashion a grupului RTC, controlat de omul de afaceri Octavian Radu, vede reteaua Sacoor Brothers de pe piata romaneasca ajungand la 10 magazine in cinci ani, adica perioada pentru care a fost semnat contractul de franciza. Planul de extindere are in vedere si provincia, respectiv marile orase. Primul magazin se deschide vineri in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 1,5 mil. euro. “Venim cu un concept inca nou pentru Romania. Combinatia de clasic si modern nu se gaseste la prea multe branduri prezente pe piata. Aceasta este nisa noastra, pe asta mizam”, sustine directorul executiv al Rafar, justificand de ce estimarea de vanzari de 800.000 de euro pana la sfarsitul anului in curs i se pare realista.

    Noul brand intrat in portofoliu se va dezvolta in paralel cu celelalte trei marci operate de Rafar: Debenhams, Olsen si Mandarina Duck. Cu sase magazine in retea, dintre care trei Debenhams, planurile Rafar pentru 2008 vizeaza deschiderea a inca unui magazin Debenhams la Oradea, a unui Olsen la Timisoara si a inca unui Sacoor Brothers, “daca va aparea o oportunitate in unul din celelalte mall-uri deschise”, conform Ramonei Stanciulescu. Odata cu extinderea afacerii, compania asteapta si vanzari duble fata de anul trecut, pana la 11-12 milioane de euro.

    Daca printre competitorii afacerii Rafar in ansamblu se numara retele precum Marks & Spencer, Peek & Cloppenburg, Ikks sau Dada, reteaua Sacoor Brothers va concura cu magazine ca Massimo Dutti, Steilmann, Bigotti sau Cavaliere.

    Massimo Dutti, de exemplu, principalul competitor si la nivel international al Sacoor Brothers, a fost adus de grupul spaniol Inditex tot in premiera in Bucuresti si tot in Baneasa. Spaniolii, care de anul acesta au preluat integral managementul direct pentru Romania, opereaza peste 420 de magazine Massimo Dutti in peste 30 de tari. In Romania, Inditex a ajuns la o retea de 19 magazine, cate patru magazine Zara si Pull and Bear, cate trei magazine pentru brandurile Bershka, Stradivarius si Oysho si cate un magazin pentru Zara Home si Massimo Dutti. “Inca mai este loc pe toate segmentele pietei”, considera Flori Panescu, directorul de retail al Steilmann, care propune pietei acelasi mix de produse ca si cel al portughezilor. Steilmann Romania administreaza o retea de 54 de magazine Steilmann si sase magazine Feel Good in tara, plus inca un magazin in Bulgaria, unul in Republica Moldova si 10 in Cehia. Anul acesta, in tara sunt programate sa fie deschise inca noua Feel Good si 10 Steilmann. Valoarea investitiilor prevazute depaseste doua milioane de euro. Retailul si productia au adus, anul trecut, companiei Steilmann afaceri de peste 100 mil. euro.

    Concurenta brandurilor cu notorietate internationala va influenta pozitiv nivelul ofertei, apreciaza si Ramona Stanciulescu. Totodata, directorul diviziei de fashion a RTC afirma ca este atenta la tot ce se cere si ce ar putea fi rentabil, in acest context urmand sa aduca in tara alte doua marci, una pentru copii si una in segmentul preturilor mici, ambele din Germania – carora nu le dezvaluie insa numele, pentru ca “n-am incheiat negocierile”.

    Luna si brandul

  • Luna si brandul

    In ultimele trei luni, divizia de fashion a grupului RTC, Rafar, si-a completat oferta cu trei noi branduri. Extinderea este asteptata sa dubleze cifra de afaceri a Rafar pana la 12 milioane de euro in 2008.

    SACOOR. Primul Sacoor Brothers din Romania are 350 mp si a fost deschis in Baneasa Shopping City, in urma unei investitii de 1,5 milioane de euro. Afacerea Sacoor a fost inceputa la Lisabona, in urma cu 19 ani, de patru frati antreprenori. Cu vanzari anuale de aproape 50 de milione de euro, Sacoor Brothers detine o retea de 34 de magazine in Spania, Portugalia si Emiratele Arabe Unite.

    MANDARINA DUCK. Investitia in primul spatiu de vanzare Mandarina Duck (65 mp) a fost de 100.000 de euro. Detinut de grupul italian Finduck, care are vanzari anuale de peste 100 mil. euro, brandul a fost creat in 1977 de catre Paolo Trento si Pietro Mannato si comercializeaza in special posete, genti de calatorie si accesorii. Mandarina Duck opereaza peste 1.000 de magazine pe trei continente.

    OLSEN. Cu mai mult de 100 de ani pe piata de fashion, brandul german Olsen este prezent in 600 de magazine din peste 50 de tari. In Romania, primul magazin Olsen a fost deschis in Mall Vitan.

  • Pariul pe Est al CEO-ului OMV

    “Putini directori executivi occidentali au
    sesizat oportunitatile de afaceri care s-au ivit odata cu colapsul
    comunismului din Europa de Est asa cum a facut-o Wolfgang
    Ruttenstorfer, CEO al OMV Group”, scria in iunie 2004 Business
    Week. Intr-un reportaj despre “veteranul OMV”, care lucreaza in
    compania petroliera austriaca din 1976, revista americana sublinia
    tocmai faptul ca Ruttenstorfer astepta cu nerabdare sfarsitul
    anului 2004, cand spera sa castige licitatia de privatizare a
    Petrom. Pentru ca, dupa cum sublinia revista si dupa cum admitea si
    Wolfgang Ruttenstorfer, achizitia Petrom il putea aduce foarte
    aproape de tinta pe care si-a impus-o la preluarea scaunului de
    director executiv al OMV, si anume atingerea unei cote de piata de
    20% in Europa Centrala si de Est in 2008.

    In acest an, Wolfgang Ruttenstorfer are trei aniversari: sase ani
    de cand face afaceri pentru OMV in Romania, sase ani de cand e CEO
    al OMV si atingerea a 20% cota de piata in Europa Centrala si de
    Est – tinta asumata cand a preluat conducerea companiei. Luand in
    considerare ca Petrom e cea mai mare companie petroliera integrata
    din tara si cea mai mare firma listata la bursa, nu-i gresit daca-l
    numim pe austriac cel mai puternic strain din Romania.

    Acum, Ruttenstorfer si-a mai rarit vizitele la biroul sau de la
    Bucuresti: strategia pe care a imaginat-o pentru estul Europei in
    2002, cand a ajuns la sefia OMV, a functionat, iar restructurarea
    Petrom nu mai are nevoie de aprobarea lui la fiecare pas. Cand
    vorbeste despre Petrom, Wolfgang Ruttenstorfer devine chiar mai
    mandru decat atunci cand povesteste despre cei 50 de ani pe care ii
    aniverseaza Schwechat, principala rafinarie a OMV, aniversare
    gratie careia interviul cu BUSINESS Magazin a avut loc chiar in
    interiorul rafinariei. Petrom pare mai important pentru
    Ruttenstorfer decat alte proiecte: atat pentru ca este cea mai mare
    realizare a sa de cand e CEO al OMV, cat si pentru ca in ultimii
    trei-patru ani, cam o data la patru zile, austriacul venea la
    Bucuresti. “Este singurul loc unde mai am un birou al meu, in afara
    de sediul OMV din Viena”, spune Wolfgang Ruttenstorfer. Numele lui
    a aparut pe o usa din sediul central al Petrom imediat dupa
    preluarea companiei: “In primii ani, munca a fost foarte intensa si
    a fost necesara prezenta mea”, spune Ruttenstorfer.

    Acum, dupa trei ani de la preluare si aproape trei miliarde de euro
    investiti in compania cumparata cu 1,5 miliarde de euro,
    Ruttenstorfer vine la Bucuresti mai rar, o data la doua saptamani.
    “Cand vin, vin pentru sedintele de management si ca sa vad echipa,
    dar si ca sa ma intalnesc cu autoritatile, cu oameni din guvern,
    dar si cu oameni de afaceri cu care avem relatii”, spune seful OMV,
    care spune ca programul mai lejer de la Bucuresti vine din faptul
    ca acum lucrurile s-au mai asezat, planul de investitii fiind facut
    pana in 2010.

    Din primul an al mandatului sau de CEO al OMV, Ruttenstorfer a
    marcat intrarea in Romania prin achizitia unui pachet de 25,1% din
    Petromidia, rafinaria abia achizitionata de omul de afaceri Dinu
    Patriciu. Din data de 19 septembrie 2002, cand a batut palma cu
    Dinu Patriciu si s-a aflat pentru prima oara fata in fata cu
    jurnalistii de la Bucuresti, Wolfgang Ruttenstorfer a decis ca
    Romania trebuie sa aduca grupului acea cota de piata de 20% in
    retailul cu produse petroliere in regiunea Europei Centrale si de
    Est. La cateva luni dupa tranzactia cu Rompetrol, statul roman
    scotea Petrom la privatizare (intentii de privatizare a companiei
    mai fusesera in 1998, apoi in 2001), iar Ruttenstorfer s-a
    concentrat pe castigarea acestei licitatii. “Colaborarea noastra cu
    OMV a inceput undeva la sfarsitul anului 2002, cand OMV a inceput
    sa se gandeasca serios la piata romaneasca”, spune Manuela Nestor,
    asociat al casei de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston
    Petersen, care a consiliat OMV in tot procesul de privatizare a
    Petrom si a ramas una dintre principalele case de avocatura cu care
    lucreaza OMV pe piata romaneasca, pentru diverse tranzactii,
    inclusiv achizitii sau vanzari de active.

    “OMV si-a dorit intens achizitionarea pachetului majoritar de
    actiuni la SNP Petrom si in acest scop a alocat un numar
    impresionant de experti care au analizat situatia Petrom, au
    participat la intocmirea ofertei, au gandit strategii de negociere.
    Domnul Ruttenstorfer a fost permanent implicat in toate fazele
    procesului de achizitie”, spune Manuela Nestor, incercand sa
    explice de ce a iesit atunci castigatoare OMV, una dintre cele mai
    mici companii intrate in cursa pentru privatizarea Petrom. Pentru
    OMV, Petrom “era cruciala” pentru dezvoltarea in zona, spune
    Manuela Nestor: grupul austriac nu mai avea o a doua sansa de a
    deveni lider regional daca nu ar fi reusit sa cumpere compania
    romaneasca.

    Ulterior, Petrom a trecut prin mai multe etape de restructurare.
    Planul de investitii pentru restructurarea Petrom prevede acum
    pentru urmatorii trei ani investirea a 4,5 miliarde de euro, in
    special in segmentele de explorare, productie si rafinare. Mai
    precis, dupa cum explica Ruttenstorfer, este vorba de investitii de
    1,5 miliarde pe an din 2008 si pana in 2010: “Investitiile sunt mai
    mari decat ne asteptam si noi initial, deoarece Petrom are nevoie
    de multe investitii, iar noi trebuie sa grabim lucrurile si sa
    terminam modernizarea intr-un timp mult mai scurt decat cel estimat
    initial, pentru a avea rezultate bune”.

  • Hiper si supermarketurile sufoca pietele si magazinele de cartier

    Numarul firmelor de constructii si transport rutier de marfa nou infiintate a crescut cel mai mult in totalul firmelor nou create anul trecut, cu peste 40% fata de anul precedent, in timp ce numarul firmelor de comert a scazut cu 25%.

    Aceasta arata ca expansiunea agresiva a retailerilor taie pofta micilor antreprenori locali de a deschide magazine de cartier si ca cererea tot mai mare pentru case, birouri si spatii comerciale noi a provocat o explozie a antreprenoriatului in constructii.

     

    Amanunte pe www.zf.ro

  • Hiper si supermarketurile sufoca pietele si magazinele de cartier

    Numarul firmelor de constructii si transport rutier de marfa nou infiintate a crescut cel mai mult in totalul firmelor nou create anul trecut, cu peste 40% fata de anul precedent, in timp ce numarul firmelor de comert a scazut cu 25%.

    Aceasta arata ca expansiunea agresiva a retailerilor taie pofta micilor antreprenori locali de a deschide magazine de cartier si ca cererea tot mai mare pentru case, birouri si spatii comerciale noi a provocat o explozie a antreprenoriatului in constructii.

     

    Amanunte pe www.zf.ro