BusinessMagazin

Tag: bnr

  • BNR plăteşte 2,3 milioane de euro pentru renovarea conacului unui fost guvernator din perioada interbelică

    Conacul, construit în perioada 1915 – 1916, a fost preluat de BNR în urmă cu câţiva ani de la Finanţele Publice Vâlcea.

    Proiectul de consolidare, refuncţionalizare şi amenajare a Casei Mihail Oromolu va implica, printre altele, lucrări la interiorul şi exteriorul clădirii, intervenţii la împrejmuiri, restaurarea componentelor artistice, realizarea de instalaţii noi sau de canalizare, potrivit unui anunţ al BNR.

    Contractul are o valoare estimată de 8,26 milioane lei, fără TVA şi va finanţat de banca centrală din fonduri proprii, iar termenul pentru finalizarea lucrărilor a fost stabilit la doi ani de la data atribuirii acordului.

    Lucrările vor fi contractate prin licitaţie restrânsă, criteriile de atribuire fiind preţul ofertei, cu o pondere de 50%, garanţia acordată (25%) şi termenul de execuţie (25%).

    Constructorii interesaţi de acest proiect pot depune ofertele sau cererile de participare până la 8 septembrie.

    Licenţiat în Drept la Paris, Mihail Oromolu a fost magistrat şi membru al partidelor Conservator, Conservator Democrat şi Naţional Liberal.

    El a deţinut funcţia de guvernator al BNR în perioada 1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1926, de activitatea sa în această funcţie fiind legate, printre altele, recuperarea depozitului în aur deţinut de BNR la Reichsbank (Banca centrală a Germaniei), încheierea convenţiei pentru lichidarea datoriei statului la banca centrală şi revenirea statului în acţionariatul BNR.

    Fostul şef al băncii centrale a mai deţinut şi o vilă în Bucureşti, amplasată în apropierea Guvernului, preluată în 2012 de fondul sud-african de investiţii New Europe Property Investments (NEPI) de la compania Avrig 35, în contul unei datorii.

    NEPI, unul dintre cei mai activi investitori imobiliari din România în ultimii ani, a anunţat că va investi aproximativ 15 milioane euro într-un proiect care vizează renovarea vilei istorice şi construirea unei clădiri de birou lângă aceasta.

  • AAFBR: BNR ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% în următoarele 3 luni şi la 3% până la finele 2015

    Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis la 1 iulie să menţină rata dobânzii de politică monetară la 3,5% pe an şi să reducă ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituţiilor de credit, de la 18% la 16%, iar pentru cele în lei au rămas la 12%.

    Analiştii consideră, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al asociaţiei, că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceştia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în şedinţa CA din 4 august, când va fi aprobat şi raportul asupra inflaţiei.

    Mai mult, scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.

    Următoarele şedinţe ale CA BNR ulterioare celei din 4 august sunt programate pentru 30 septembrie şi 4 noimebrie, în cea din urmă fiind analizat şi aprobat ultimul raport asupra inflaţiei din acest an.

    Analiştii estimează că rezervele minime obligatorii la lei ar putea fi reduse la 10% până la finele lui 2014 şi la 8% până la sfârşitul anului viitor, în timp ce RMO în valută s-ar menţine la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai prrobabil în decembrie.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după şedinţa CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflaţiei este una de durată.

    “A fost bine poziţionată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflaţiei – n.r.) este una de durată”, a spus Isărescu.

    Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ţine cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe ţări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.

    “Trăim într-o perioadă în care în multe ţări are loc o represiune financiară, cel care economiseşte este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – şi am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toţi, împărtăşesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcţia în care şi România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că ştim că băncile, dacă noi vom mişca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, a precizat şeful BNR.

    AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în ianuarie 2008, reunind 60 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, companii de asigurări şi din piaţa de capital.

  • POVESTE URBANĂ: Clădirea BNR Constanţa, închisă acum, a găzduit cel mai luxos hotel din oraş la început de secol XX – FOTO

     Povestea clădirii BNR din Constanţa face parte din proiectul ”Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, care îşi propune să scoată la lumină poveştile caselor vechi, adevărate comori arhitecturale, ce se pierd însă în zgomotul cotidian.

    Mediafax vă prezintă povestea clădirii BNR din Constanţa.

    Fostul sediu al Băncii Naţionale din Constanţa este una dintre cele mai vechi clădiri din municipiu, fiind ridicată în prima parte a secolului XX. A funcţionat o perioadă ca hotel, după care a fost cumpărată de diverse bănci, în prezent fiind în proprietatea BNR. Imobilul, monument istoric, este acum închis, având nevoie de reparaţii capitale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,7% în iunie, la 215,38 miliarde lei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Sprijin aderarea la euro ca program naţional, nu neapărat pentru 2019, care e greu de atins

     “De aceea şi spijin aderarea la euro, nu neapărat ţinta 2019 este cea pe care o sprijin, este foarte greu de atins. De aceea şi spun că este un proiect ambiţios dar ne trebuie un program naţional”, a spus Isărescu, la finalul conferinţei “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”.

    În urmă cu o lună, Isărescu afirma că nu are cum să nu susţină aderarea la zona euro în 2019, mai ales că vârsta nu-i mai permită să creadă în proiecte de decenii, sugerând că îşi doreşte trecerea la moneda unică în următorul mandat la conducerea BNR.

    Declaraţia de marţi a reprezentat concluzia seminarului al cărui subiect principal a fost cercul vicios în care România s-a zbătutu timp de aproape 20 de ani, şi din care a ieşit cu greu în ultimii ani, prin ajustarea abruptă a dezechilibrelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au depăşit un miliard de euro în primele cinci luni, în creştere cu 13,9%

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională.

    În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro.

    Anul trecut, investiţiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior la 2,71 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei.

  • Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat deficit de 351 milioane euro în primele cinci luni

     Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit în creştere cu un miliard euro, la 2,28 miliarde euro. Balanţa comercială a înregistrat un excedent de 391 milioane euro, de la -186 milioane euro la 205 milioane euro, în timp ce surplusul balanţei transferurilor curente a crescut cu 69 milioane euro, la 1,72 miliarde euro.

    Investiţiile directe au totalizat 1,091 miliarde euro, în creştere cu 13,9% faţă de perioada ianuarie-mai 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile străine au depăşit un miliard de euro în primele cinci luni, în creştere cu 13,9%

     Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au totalizat 1,091 miliarde de euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 910 milioane euro, iar creditele intragrup 181 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională.

    În luna mai s-a înregistrat cel mai mare nivel al investiţiilor străine directe atrase de România de la începutul anului, în condiţiile în care în aprilie investiţiile au totalizat 215 milioane de euro, în martie 290 milioane de euro, în februarie 36 milioane de euro, iar în ianuarie 244 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 7-13 iulie

    7.07
    INSSE publică indicii valorici ai cifrei de afaceri şi ai comenzilor noi din industrie în luna mai

    7.07
    BNR difuzează datele privind indicatorii de risc bancar pentru luna mai

    7.07
    INSSE anunţă datele privind veniturile şi cheltuielile gospodăriilor în T1

    9.07
    INSSE publică statistica lucrărilor de construcţii pe primele cinci luni

    9.07
    CE adoptă o recomandare pentru industria jocurilor de noroc online

    11.07
    Eurostat publică indicele preţurilor locuinţelor în T1 pentru UE şi zona euro

    12.07
    Eurostat anunţă datele producţiei industriale în UE şi zona euro în luna mai

    12.07
    Concert Hugh Laurie (Sala Palatului, Bucureşti)

    13.07
    Finala Campionatului Mondial de Fotbal 2014 (Rio de Janeiro)
     

  • BNR menţine dobânda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%

     “În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    Agenţia MEDIAFAX a scris săptămâna trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro