BusinessMagazin

Tag: Actualitate

  • Raiffeisen vrea 15% din piata

    Activele Raiffeisen Bank Romania au crescut, in 2004, cu 107%, pana la 2,085 mld. euro. Dintre acestea, aproape 58% reprezinta credite, in timp ce profitul net a urcat de peste cinci ori, totalizand 28,1 mil. euro. „Practic, bilantul s-a dublat, in conditiile in care noi am prevazut o majorare de 60%“, aprecia presedintele bancii, Steven van Groningen.

    Potrivit datelor prezentate de banca, depozitele au totalizat 1,387 mld. euro, iar imprumuturile au ajuns, in 2004, la 1,198 mld. euro. El a adaugat ca banca isi propune sa atinga, in urmatorii 4-5 ani, o cota de piata de 15%. La 31 decembrie 2004, Raiffeisen avea o cota de piata de 9,2%, ceea ce o situeaza pe locul al treilea in sistem, dupa BCR si BRD-Société Générale.        

  • Siria si Iranul, in aceeasi oala

    Asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri, un adversar declarat al prezentei militare siriene pe teritoriul tarii sale, a tensionat si mai mult relatiile intre Siria si Statele Unite, tocmai intr-un moment cand SUA si-au inasprit tonul la adresa Iranului si a Siriei, state considerate principalele focare ale terorismului in Orientul Mijlociu. 

    Desi autoritatile de la Damasc au negat orice legatura cu atentatul in care a fost ucis Hariri, SUA si-au rechemat ambasadorul din Siria, in semn de protest, seful diplomatiei ame-ricane, Condoleezza Rice, a afirmat ca SUA „incearca sa destabilizeze Libanul“, iar seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, a spus ca Siria „saboteaza eforturile SUA in Irak“.  Siria mentine o prezenta militara de 14.000 de oameni pe teritoriul Libanului si continua sa ofere sprijin unor organizatii ca Hezbollah, Hamas sau Jihadul Islamic, considerate de SUA inamici ai procesului de pace dintre Israel si Autoritatea Palestiniana. Desi raspunderea Siriei nu a fost dovedita in asasinarea lui Rafik Hariri, este posibil ca atentatul sa grabeasca impunerea de catre ONU a sanctiunilor impotriva regimului de la Damasc, pentru faptul ca nu-si retrage militarii din Liban. SUA au impus deja in mod unilateral sanctiuni impotriva Siriei, dar la nivelul ONU exista inca o reticenta in acest sens. 

    Deocamdata, Damascul a acuzat Israelul ca a pus la cale uciderea lui Hariri ca sa submineze pozitia Siriei pe plan international. Oficialii iranieni, vizati si ei de amenintarile Statelor Unite pe motiv ca vor sa fabrice arme nucleare, s-au solidarizat cu sirienii, declarand ca Iranul si Siria vor face front comun impotriva amenintarilor din exterior. 

    Cel mai mult gaz pe foc a pus insa Rusia, membru al Consiliului de Securitate al ONU, care saptamana trecuta a sfidat indirect SUA, anuntand ca va vinde sisteme de aparare antiaeriana Siriei (intentie criticata virulent de SUA si de Israel in ultimele luni) si ca va semna cu Iranul un acord de punere in functiune a primei centrale nucleare civile din aceasta tara, in virtutea convingerii exprimate de presedintele Vladimir Putin ca Teheranul nu are de gand in nici un caz sa se doteze cu arme nucleare.

  • Magnatii rusi tintesc Ucraina

    Compania siderurgica ru-seasca Severstal planuieste sa participe la a doua licitatie pentru privatizarea combinatului ucrainean Krivorojstal, recent readus in proprietatea statului dupa ce guvernul condus de Iulia Timosenko a anulat privatizarea dubioasa facuta in timpul regimului Kucima. Este de asteptat ca investitorii rusi sa vizeze multe achizitii pe piata ucraineana, avand in vedere ca guvernul Timosenko a promis sa revizuiasca aproape 3.000 de contracte de privatizare incheiate de fostul regim. Se confirma astfel promisiunea presedintelui Iuscenko ca Rusia va continua sa fie un partener economic de prim rang al noului regim de la Kiev. Mai ales ca presedintele ucrainean si-a luat si un consilier rus pe probleme economice, in persoana omului de afaceri si a fostului lider liberal Boris Nemtov. 

    Severstal, companie controlata de miliardarul Aleksei Mordasov (foto), nu e la prima achizitie in strainatate. Saptamanile trecute, Mordasov a anuntat ca ofera 570 de milioane de dolari pentru 62% din actiunile producatorului italian de otel Lucchini, pretul modic fiind explicabil prin datoriile mari ale firmei italiene – 2,4 miliarde de dolari.  Faptul ca Mordasov preia o firma cu datorii asa de mari e explicat de comentatori mai putin prin ratiuni comerciale si mai mult prin pura vanitate: pe langa Lucchini si Krivorojstal, magna-tul negociaza si preluarea unui combinat siderurgic din Canada si a unuia din Cehia.

  • Iarasi va zic voua: mizati pe leu

    BNR si-a continuat politica staruitoare de descurajare a speculatiilor pe cursul valutar: saptamana trecuta a cumparat de pe piata 600 de milioane de euro, recuperand astfel 8-10% din deprecierea monedei europene fata de leu si, in alta ordine de idei, completandu-si la un pret bun rezerva valutara.

    Guvernatorul Mugur Isarescu a si iesit in public ca sa repete ceea ce spune din toamna trecuta: ca nu are nici un obiectiv de curs valutar, ci dimpotriva, ca vrea ca evolutia cursului sa fie cat mai putin previzibila (ba chiar, intr-o intalnire anterioara cu exportatorii, un reprezentant al BNR a spus ca nu banca centrala a stabilit cursul mediu de 39.000 lei/euro la care urmeaza sa se faca rectificarea bugetului pe 2005). Ca toate bancile centrale din lume, BNR nu are, deci, decat un obiectiv, cel de asigurare a stabilitatii preturilor, adica de limitare a inflatiei. 

    In subsidiar insa mai are un obiectiv, pe care n-a incetat sa-l enunte de fiecare data cand reprezentantii ei indemnau cetatenii si firmele „sa mizeze pe leu“ atunci cand decid unde sa-si plaseze economiile sau cum sa-si evalueze riscul de credit. De la vremurile incipiente ale tranzitiei, cand aveam o economie „dolarizata“ – preturile ori salariile erau calculate automat in dolari, fiindca moneda americana era considerata elementul tare si stabil in raportul leu-dolar – ar urma deci sa ajungem la o economie „leificata“, cu preturi, salarii si credite calculate, contractate si exprimate in lei (grei). Inceputul a fost facut in tranzactiile imobiliare, unde proprietarii si constructorii sunt impinsi sa stabileasca preturile locuintelor in lei, ca sa nu mai aiba probleme cu scaderea continua a euro. Tot variatiile de curs ar urma sa-i convinga si pe angajatori sa renunte la negocierea salariilor in euro sau dolari, in favoarea mo-nedei nationale. 

    In fine, BNR incearca sa-i determine acum si pe cei ce iau credite sa prefere leii: a cerut bancilor comerciale sa constituie rezerve minime obligatorii si pentru pasivele cu scadenta mai mare de doi ani, ceea ce va atrage o scumpire a creditului in valuta. Banca Nationala urmareste sa descurajeze creditele in valuta, care anul trecut au crescut in termeni reali cu peste 50%, ca sa-i protejeze pe debitori in cazul unei prabusiri a monedei nationale – pe care unii analisti o considera posibila in a doua jumatate a anului sau anul viitor, ca efect al retragerii capitalurilor speculative din strainatate, care in prezent imping in sus cursul leului.

  • In cautarea unui compromis onorabil

    N-au iesit preferatii nostri, inseamna ca alegerile au fost viciate: aceasta e concluzia dupa scrutinul din Irak, castigat de siitii ayatollahului Ali Sistani si de kurzi, pierdut de siitii laici ai premierului Iyad Allaui si de sunitii actualului presedinte Ghazi Al-Yauar. Rezultatele alegerilor nu convin nici SUA – care acum se tem ca nu cumva in Irak sa ajunga la putere tocmai prin vot democratic un regim islamist siit, la fel ca in Iran – si nici Turciei, nelinistita ca succesul electoral al kurzilor va redestepta vechile lor ambitii separatiste, so-lidare cu ale kurzilor din Turcia. 

    Cum insa nimeni nu are interesul sa provoace o repetare a alegerilor, avand in vedere dificultatea cu care a fost mentinuta securitatea scrutinului din ianuarie, viitorul politic al Irakului va depinde de jocul aliantelor electorale, din urmatoarea perioada, cand va trebui ca noul parlament sa pregateasca votarea unei noi Constitutii, proces imposibil fara acordul sunitilor, majoritari in Irak. In ceea ce priveste functia de prim-mi-nistru, pierduta de Allaui, analistii sustin ca Alianta Irakiana Unita, coalitia siita sprijinita de liderul religios Ali Sistani, va prefera totusi un candidat moderat, in persoana medicului Ibrahim Al-Jaafari (foto). Al-Jaafari, emigrat din Irak in anii ‘80 si actualmente vicepremier, s-a pronuntat pentru o Constitutie care, desi sa aiba la baza Islamul ca religie oficiala, sa contina insa si principii laice, ca de pilda dreptul femeilor de a alege si de a fi alese in structurile puterii. 

    Daca insa kurzii si sunitii se vor opune numirii lui Al-Jaafari, Alianta are la dispozitie, in chip de solutie de compromis, candidatura lui Ahmad Chalabi, un alt emigrant siit, fost favorit al Washingtonului, insa iesit din gratiile acestuia ca urmare a suspiciunilor ca ar fi furnizat informatii secrete Iranului despre misiunile de spionaj americane.

  • Verizon a castigat MCI

    A treia mare fuziune din industria americana de telecomunicatii s-a consumat saptamana trecuta, prin preluarea operatorului de telefonie la distanta MCI de catre Verizon Communications, intr-o tranzactie de peste 6,7 mld. $. Pretul oferit de Verizon a fost cu o jumatate de miliard mai mic decat cel oferit de firma Qwest Communications, si ea candidata la preluarea MCI, insa Verizon a avut castig de cauza pentru ca se afla intr-o situatie financiara mai buna decat Qwest si acopera o zona (nord-estul SUA) mult mai populata decat cea acoperita de Qwest (Muntii Stancosi si nord-vestul SUA). Tranzactia vine la doua saptamani dupa fuziunea de 16 mld. $ intre operatorii SBC Communications si AT&T, in urma caruia primul a devenit li-derul pietei americane. In decembrie au fuzionat si Sprint si Nextel.

  • OTP, pe lista pentru CEC

    Dupa Bank Austria Creditanstalt, Raiffeisen si Erste Bank, si banca ungara OTP s-a declarat interesata de privatizarea CEC, cu acelasi argument ca si primele – extinderea retelei lor in Europa Centrala si de Est. OTP, cea mai mare banca din Ungaria, urmareste sa castige o cota de 10% din piata bancara din tarile unde este prezenta, in special prin cumpararea de banci scoase la privatizare.


    Recent, OTP a cumparat o banca in Croatia si intentioneaza sa se extinda si in Slovacia. Despre Banca Comerciala Romana, scoasa si ea la privatizare in 2005, OTP n-a spus insa nimic. Ungurii au mai incercat sa candideze pentru privatizarea BCR, dar oferta lor a fost descalificata de autoritatile romane.

  • Celebrex ramane pe piata

    O comisie de experti care consiliaza autoritatile americane in privinta politicii de autorizare a punerii pe piata a medicamentelor a stabilit ca medicamentele Celebrex si Bextra, produse de firma Pfizer, pot fi vandute in continuare pe piata. Comisia a studiat cazul medicamentului Vioxx, produs de Merck, retras anterior de pe piata dupa ce anumite studii aratasera ca folosirea lui ar creste riscul de infarct.

    Celebrex si Bextra, sunt medicamente antiartritice, din aceeasi clasa cu Vioxx. Comisia de experti a stabilit ca toate cele trei medicamente pot fi comercializate in continuare pe piata americana. Presedintele comisiei medicale, Alastair Wood, a declarat ca, in urma studiilor efectuate, Celebrex s-a dove-dit a fi cel mai sigur dintre cele trei medicamente analizate.

  • Cine se va muta pe Downing Street, nr. 10?

    Gordon Brown va fi, cel mai probabil, succesorul actualului prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair. Insa la fel de bine ar putea veni si David Cameron care, la doar 39 de ani, a devenit noul lider al Partidului Conservator. Oricare ar fi viitorul locatar din Downing Street 10, lucrurile nu se vor schimba prea mult in Anglia, observa revista Time.

     

    In ciuda divergentelor de opinie dintre Blair si Brown (in prezent ministru de finante) speculate indelung de presa britanica, cei doi oameni politici au numeroase opinii similare: amandoi sustin o economie deschisa, nevoia restructurarii sectorului de servicii publice si sunt filoamericani. Diferentele dintre cei doi sunt mai degraba de forma decat de fond, observa Vernon Bogdanor, profesor la Oxford University. Cameron pare sa-si fi insusit teoria „caii de mijloc“ atat de apreciata de actualul premier, de vreme ce si-a petrecut ultimele trei luni pledand pentru ameliorarea saraciei si protejarea mediului inconjurator, scrie Time.

     

    „Amestecarea“ doctrinelor politice observata in Marea Britanie nu este un fenomen singular in Europa. Noul cancelar crestin-democrat al Germaniei, Angela Merkel, conduce un cabinet ale carui ministere-cheie sunt ocupate de reprezentantii doctrinei social-democrate. Europa este martora unui sfarsit al ideologiilor (fenomen observabil in SUA in urma cu 50 de ani), in care doctrinele unor partide distincte incep sa se uniformizeze.

     

    La o prima vedere, asta poate insemna maturizarea scenei politice europene. Figuri memorabile ca Margaret Thatcher – cea care a scos Anglia din „amortire“-, Helmuth Kohl – unificatorul Germaniei – sau Vaclav Havel, care a sustinut vehement dreptul la egalitate politica si morala intre Est si Vest, nu vor mai aparea prea curand, data fiind stabilitatea politica si economica a continentului european.

     

    Cu toate acestea, evenimentele „belicoase“ din ultimele saptamani ar trebui sa sugereze liderilor politici europeni ca ideea de stabilitate nu este decat o iluzie si ca Europa mai are multe de rezolvat: integrarea sociala a numarului tot mai mare de emigranti musulmani, scaderea continua a numarului persoanelor apte de munca, competitia acerba din partea Asiei, restructurarea sectorului stiintific sunt cele mai urgente probleme. Pentru toate acestea, Europa are in continuare nevoie de „eroi“ politici.

  • Cele mai admirate companii

    Revista Fortune a publicat in numarul trecut topul anual „All Stars“ al celor mai admirate companii la nivel global. Daca General Motors se situeaza de sase ani pe primul loc, surpriza cea mare a venit din partea Toyota Motor, ocupanta locului doi in top. Succesul producatorului japonez de automobile a fost asigurat in mare parte de vanzarile spectaculoase ale modelului-hibrid Prius, cea mai bine vanduta masina de acest tip din lume.

     

    Un salt impresionant l-a realizat si Apple, companie care intra pentru prima data in topul All Stars. In spatele succesului sau sta popularul iPod, gadget-ul care a plasat compania pe locul zece in topul din acest an al companiilor admirate si pe primul loc in topul celor mai inovatoare companii. Hay Group – realizatorul topului – a intervievat directorii executivi a 74 de companii. In urma cercetarii (realizate in trimestrul patru al anului 2005), companiile au fost impartite in doua grupuri: „lideri globali“ – cele care au ocupat primele trei locuri in segmentul lor industrial la nivelul intregului glob – si restul – „peer group“.

     

    Rezultatele au fost surprinzatoare: companiile cele mai apreciate pentru „universalitatea“ lor sunt cele care se concentreaza mai degraba asupra obiectivelor generale si nu a unor initiative locale, fiind manageriate eficient de la centru, scrie Fortune.

     

    Astfel, 90% din liderii globali au afirmat ca au reusit sa alinieze filialele la o strategie comuna, fata de doar 78% din peer group-uri. Tot asa, 87% dintre liderii globali spun ca sistemele lor de performanta in management se concentreaza pe indeplinirea obiectivelor generale, in comparatie cu 63% dintre peer group-uri.

     

    Peter Brabeck-Letmathe, presedintele si directorul executiv al Nestlé – companie care anul acesta a ocupat primul loc la eficienta in management global -, spune ca, desi unele decizii se iau pe plan local, managementul central este acela care hotaraste cand o activitate externa ar trebui limitata si cand extinsa, pe baza profitabilitatii sale generale. Intr-adevar, liderii globali au afirmat, in proportie de 68%, ca managerii nu vor ezita sa „sacrifice“ prioritatile locale pentru binele companiei mame, in timp ce managerii peer group-urilor vor face asta in proportie de doar 51%.